Proiect didactic

DATA‫ ׃‬12.06.2019
ŞCOALA: Şcoala Gimnazială nr. 194, Bucureşti
CLASA: a VI-a D
PROFESOR: Ştirbu Petruţa
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Textul narativ în proză
TIPUL LECŢIEI: recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE:

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri.
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale;
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse;
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a
comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

1. Să definească instanţele comunicării narative;

2. Să definească textul narativ;
3. Să identifice trăsăturile textului narativ;
4. Să recunoască, în diferite texte, elementele textului narativ.
5. Să utilizeze noţiunile însuşite în alcătuirea unor texte narative proprii.

METODE ŞI STRATEGII DIDACTICE:

1. Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, expunerea, jocul didactic, metoda cadranelor.
2. Forme de organizare a elevilor: activitate frontală combinată cu activitatea independentă, activitate pe grupe;
3. Resurse:capacitățile de învățare ale elevilor; cunoștințele însușite anterior de către elevi despre textul narativ.
4. Materiale didactice: fișe de lucru, tablă, cretă,.
 5. Bibliografie:
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu Roman, Horia Corcheş, Limba şi literatura română, manual clasa a VI-a, Ed. Art,
Bucureşti, 2018 ;
Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu Roman, Horia Corcheş, Limba şi literatura română, caietul elevului clasa a VI-a,
Ed. Art, Bucureşti, 2018 ;
Pamfil A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45 educaţional, Piteşti, 2006

SCENARIU DIDACTIC
Nr. Secvenţele Obiective Conţinutul informaţional şi demersul didactic Strategie didactică
operațio-

Timp
crt instruirii Evaluare
nale Metode Mijloace de Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor şi învăţământ organizare
procedee a activității
1 Moment orga- 1 min Pregătirea materialelor nece- Frontal
nizatoric sare desfășurării lecției
2. Captarea 4 min Profesorul prezintă elevilor un Elevii realizează sarcina Video Videoproi Frontal Aprecieri
atenției videoclip cu un fragment din de lucru. ector verbale
ecranizarea operei ”Amintiri
din copilărie”. Pornind de Observar
aici, profesorul propune ea
elevilor să povestească ce au sistematic
văzut și să spună dacă ăa
recunosc autorul și personajul compor-
principal al operei ecranizat. tamentulu
Profesorul face remarca i elevilor
descoperiri a două instante ale
comunicării narative în text,
autorul și personajul, urmând
să studieze textul narativ în
proză.
.
3 Anunțarea te- 1 min Profesorul scrie pe tablă titlul Elevii își notează pe Expunerea Tabla Frontal
mei și a lecției și anunță obiectivele caiete titlul lecției. Caietele
obiectivelor operaționale. elevilor
operaționale

4 Actualizarea O1 4 min Pornind de la definiţia textului Elevii duc la îndeplinire Conversaţ Frontal Aprecieri
cunoştinţelor O2 narativ literar, profesorul activitatea de învăţare ia verbale
O3 prezintă elevilor o sarcina de euristică Individual frontale şi
lucru ce va consta în utilizarea individual
unor cartonaşe ce vor conţine e
afirmaţii referitoare la textul
narativ, urmând ca elevii să Elevii sunt atenţi şi ies Observar
asocieze, definiţiilor date, la tablă pentru a face Fișă de Frontal ea
noţiunile corespunzătoare. corelaţiile. lucru sistematic
(Anexa 1). (Anexa 1) ă a
comporta
-mentului
elevilor
5. 15
Dirijarea min. A doua sarcină de lucru va Elevii lucrează pe grupe, Metoda Fișă de
învăţării consta într-o activitate pe venind apoi la tablă un cadranelor lucru
reprezentat al grupei
grupe ce va fi efectuată prin (Anexa 2)
pentru a expune fişa
metoda cadranelor. Fiecărui lucrată.
cadran îi va corespunde o
grupă de elevi. (Anexa 2)
Urmatoarea activitate va
O4 presupune un joc, Stapânul Elevii concep propria Jocul
05 textului narativ, joc ce va versiune a textului didactic
propus de profesor. Fișă de
consta în continuarea, după
lucru
propria imaginaţie, a unui
(Anexa 3)
început de text propus de
profesor. Elevii vor adauga
continuarea, respectând
moentele subiectului. După
fiecare moment al subiectului
imaginat, se vor opri pentru a
le fi citită, de către profesor,
versiunea autorului,
confruntându-se în acest fel
cu propria lor versiune. Dacă
versiunile coincid, se va nota
o bifă, dacă nu, un semn
minus.(Anexa 3)

6 Asigurarea O1 11 min Profesorul le va înmâna Elevii citesc, cu atenție, Exercițiul Fişe de Individual Aprecieri
feedback-ului O2 elevilor o fisă de lucru şi rezolvă individual fișa Conversaț lucru verbale
 (Anexa 4). de lucru. ia din partea
Aceasta va consta într-o Explicația pro-
piramidă narativă, al cărei fesorului
schelet va fi realizat în clasă, şi a
urmând ca aceştia să dezvolte
colegilor
acasă scheletul piramidal.
7 Asigurarea O4 4 min Profesorul formulează conclu- Elevii își notează tema Conversaț Frontal
retenției și a O5 zii referitoare la desfăşurarea pentru acasă. ia
transferului lecţiei şi face aprecieri despre Explicația
modul în care elevii au parti-
cipat la lecţie.
Profesorul prezintă elevilor
tema pentru acasă în care au
de continuat schiţa concepute
în clasă, aceştia având sarcina
de a o dezvolta într-un text
narativ.
 Anexa 2 Fișă de lucru

Citește cu atenție textul care urmează, apoi rezolvă cerințele:

Noul învăţător îşi făcu apariţia într-o zi amarnic de ploioasă. Copiii stăteau uzi leoarcă şi bosumflaţi în băncile lor. Din păr le picura apă pe
caiete, iar în jurul pantofilor uzi se formaseră mici băltoace.
La opt fix se deschise uşa şi intrară directorul cel rotofei şi un tânăr pirpiriu cu un zâmbet prietenos şi îmbrăcat într-un costum cu carouri mari.
- 'Neaţa, copii! zise directorul. Acesta este domnul Fiorosu, noul vostru învăţător.
Toţi chicotiră. Directorul părăsi clasa şi micuţul domn Fiorosu se aşeză la catedra mult prea mare, roşu la faţă.
- Tocmai azi trebuia să plouă! suspină el şi-şi tamponă îngrijorat nasul ascuţit.
- Ce-i atât de rău că plouă? întrebă Fred nepoliticos. Aici plouă tot timpul.
- Da? Domnul Fiorosu făcu ochii mari, neplăcut surprins. Vai, asta-i groaznic!
În aceași clipă începu să se lăţească şi să se întindă. Se făcu tot mai lung şi tot mai mare. Şi tot mai pâros, ca o mătură veche. Urechile mici ale
domnului Fiorosu deveniră ascuţite şi mari cât pungile de hârtie. Şi, in plus, noul învățător se făcu din cap până-n picioare, mai puţin costumul în
carouri, verde ca otrava.
- Ştiam eu, dar chiar acum trebuia să se-ntâmple! strigă el cu glas slab, neschimbat. Ah, îmi pare teribil de rău. Atenție!
Ridică un deget verde în semn de avertizare pentru că începea să crească. Şi încă cum! Isolde, Boris, Sven si Anna din primele bănci se
retraseră lângă Fred cel obraznic în ultima bancă. Noul învăţător se făcu tot mai mare până când, ca un balon verde imens, ajunse să ocupe jumătate de
clasă. Cu braţul drept dărâmă stativul cu hărţi. Capul cu ţepi roşii impunători ajungea la tavan. Coada lui cu zimţi minunaţi rupse tabla în două şi braţul
lui stâng cu o labă uriaşă şi gheare ascuţite se propti în uşă.
- Oooo! gemură elevii din clasa a doua.
- Teribil! exclamă Fred, băiatul cu gura slobodă.
Uriaşul monstru verde de la catedră zâmbea prietenos, în ciuda colţilor lungi de un cot, şi le zise cu vocea slabă a domnului Fiorosu:
- Nicio grijă, copii! Nu mi se întâmplă decât pe vreme ploioasă.
Apoi suflă o flamă albă care uscă toate şuviţele ude şi-i făcu pe toţi copiii să chicotească.
- Ce-i cu zarva asta la dumneavoastră în clasă? se auzi de afară, ameninţătoare, vocea directorului.
Dar laba domnului Fiorosu apăsa încă uşa astfel că, oricât zgâlţâi clanţa, directorul nu reuşi să intre în clasă.
Deodată o rază fină de soare căzu pe nasul verde de monstru al domnului Fiorosu. Pfff! Ca şi cum ai da drumul aerului dintr-un balon, din
frumuseţea de monstru uriaş se făcu la loc noul învăţător pirpiriu. Şi domnul director năvăli prin uşa deschisă brusc.
- Ce se întâmplă? răcni el supărat şi arătă spre tabla spartă, catedra dărâmată şi stativele de hărţi îndoite.
- Oh, e vina mea, zise domnul Fiorosu zâmbind timid. Am fost neîndemânatic.
Copiii de clasa a doua se uitară încântaţi la directorul rămas mască şi la noul lor învăţător şi-şi doriră mai mult ca orice un an şcolar bogat în ploi.
(Cornelia Funke, Vreme monstruoasă)
 Anexa 2 Fișă de lucru GRUPA 1

1. Transcrie din text două structuri referitoare la timpul şi spaţiul acţiunii.

2. Prezintă expoziţiunea din textul dat.
3. Identificaţi două trăsături ale narațiunii, în textul dat.
Anexa 2 Fișă de lucru GRUPA 2

1. Precizează la ce persoană se relatează în text.

2. Prezintă intriga acţiunii din textul dat.
3. Identificaţi autorul textului prezentat.
Anexa 2

Fișă de lucru GRUPA 3

1. Identificaţi personajele textului dat, încadraţi-le în funcţie de locul lor în acţiune.

2. Indicaţi fragmentul în care este realizată caracterizarea directă a domnul Fiorosu.
3. Prezentaţi desfaşurarea acţiunii textului dat.
 Anexa 2 Fișă de lucru GRUPA 4

1. Prezentaţi punctul culminant şi deznodământul acţiunii din textul prezentat.

2. Stabiliţi, prin numerotare, ordinea ideilor principale din textul dat.
o Directorul reuşeşte să intre în clasă.
o Noua înfăţişare a domnului Fiorosu distruge sala de clasă.
o Din cauza ploii domnul Fiorosu se transformă într-un monstru.
o Copiii sunt încântaţi de noul învăţător.
o Directorul le prezintă copiilor noul învăţător.
o Directorul încearcă să intre în clasă, dar nu reuşeşte.
o O rază de soare cade pe nasul domnului Fiorosu şi îl transformă din nou într
1. Moş Căciulă;
2. modest, harnic;
3. toamna anului 1998, în luna octombrie, într-o localitate din Marea Britanie;
4. persoanele din jur, probleme la serviciu, lipsa atenţiei, banii;
5. teatrul, căciuli, spectacol, juriu, spectatori;
6. premiu, bal, regizor, loc de trai, costum, agitaţie;
7. magazin de costume, închirierea casei, iertarea regizorului, confecţionarea costumului, aviz bilete, casa;
8. discuţii cu diverse persoane, respectarea regimului, prezentarea spectacolului, participarea la concurs, deschiderea propriului magazin, bani.
 Textul narativ literar

Fişă de documentare

Autor- persoana reală care imaginează şi scrie un text literar

Personaj- construcţie imaginară ce există doar în lumea ficţiunii. Acestea îndeplinesc acţiunile, având diferite
contribuţii la evenimentele relatate. Într-un text narativ acestea pot fi fiinţe umane, dar şi necuvântătoare su
obiecte.

El este rodul imaginației unui autor și există doar în paginile textului, nu și în realitate.

Personajul apare doar în textul narativ literar, nu și în cel nonliterar, unde acțiunea este realizată de o persoană
concretă, care există în realitate.

Un personaj poate participa într-o măsură mai mare sau mai mică la acțiunea prezentată într-o operă literară.
După rolul pe care îl are într-o operă literară, personajul poate fi:

 principal, când ocupă locul central în acțiune;

 secundar, când are un rol mai puțin important în acțiune;
 episodic, când apare într-un singur episod sau în numai câteva episoade.

Cititorul- persoana reală căreia îi este adresat textul literar

Naratorul– o „voce” care prezintă, relatează operele epice. Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de
a nara faptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica.

Naratorul poate relata o întâmplare folosind persoana a III-a sau persoana I. Când este folosită persoana I,
naratorul este în acelaşi timp şi personaj. Acesta relatează evenimentele din perspectiva sa.

Momentele subiectului

Expoziţiunea : corespunde situaţiei initiale şi surprinde o stare de echlibru. De obicei, în expoziţiune sunt
prezentate personajele, timpul şi spaţiul acţiunii. Verbele folosite în acest moment sunt la modul indicativ
timpul imperect sau prezent.

Intriga, este întâmplarea care provoacă succesiunea de evenimente, modificând situaţia iniţială şi ameninţând
echilibrul acesteia. Verbele folosite predominant sunt la modul indicativ timpurile perfect compus sau prezent.
Desfăşurarea acţiunii este cea mai întinsă parte a naraţiunii şi surprinde succcesiunea de întâmplări provocate
de elementul declanşator. Timpurile verbale predominante sunt : perfectul compus şi prezentul. Uneori se
utilizează şi mai mult ca perfectul, pentru evenimentele mai puţin importante.
Punctul culminant este momentul cel mai tensionat al acţiunii şi se raportează simetric la intrigă, punând capăt
acţiunilor provocate de acesta.
Deznodământul sau situaţia finală, surprinde încheierea acţiunii. El poate face legătura cu situaţia iniţială şi
stabileşte o nouă stare de echilibru. Verbele utilizate sunt la modul indicativ, timpul perfect compus sau prezent.
Naratorul poate relata o întâmplare folosind persoana a III-a sau persoana I. Când este folosită persoana
I, naratorul este în acelaşi timp şi personaj. Acesta relatează evenimentele din perspectiva sa.
Anexa 1
Cartonaşe

Cine știe caștigă !

 Persoana reală care imaginează şi scrie un text literar

 Îndeplinesc acţiunile dintr-un text narativ, având diferite contribuţii la evenimentele relatate. Într-un
text narativ acestea pot fi fiinţe umane, dar şi necuvântătoare sau obiecte.
 Ocupă locul central în acțiunea textului narativ.
 Are un rol mai puțin important în acțiunea textului narativ.
 Apare într-un singur episod sau în numai câteva episoade din acţiunea textului narativ.
 Persoana reală căreia îi este adresat textul literar.
 „Voce” care prezintă, relatează operele epice. Este o voce căreia autorul îi desemneaza rolul de a nara
faptele, de a descrie locurile şi personajele dintr-o operă literară epică.
 Moment al acţiunii unei opere literare ce corespunde situaţiei initiale şi surprinde o stare de echlibru. De
obicei, în acest moment sunt prezentate personajele, timpul şi spaţiul acţiunii.
 Întâmplarea care provoacă succesiunea de evenimente, modificând situaţia iniţială şi ameninţând
echilibrul acesteia.
 Cea mai întinsă parte a naraţiunii ce surprinde succcesiunea de întâmplări provocate de elementul
declanşator.
 Momentul cel mai tensionat al acţiunii care se raportează simetric la intrigă, punând capăt acţiunilor
provocate de acesta.
 Moment al acţiunii unei opere literare ce surprinde încheierea acţiunii. El poate face legătura cu situaţia
iniţială şi stabileşte o nouă stare de echilibru.
Anexa 2 FIŞĂ DE LUCRU
1. Transcrie din text două structuri
referitoare la timpul şi la spaţiul
acţiunii.
2. Prezintă expoziţiunea din textul dat.
3. Identificaţi ce mod şi ce timp verbal
este folosit cu precădere în primul
paragraf.
1.Identificaţi personajele textului dat,
încadraţi-le în funcţie de locul lor în
acţiune.
2. Indicaţi fragmentul în care este realizată
caracterizarea directă a domnul Fiorosu.
3. Prezentaţi desfaşurarea acţiunii textului
dat.
1. Precizează la ce persoană se
relatează în text.
2. Prezintă intriga acţiunii din textul
dat.
3. Identificaţi autorul textului prezentat.
1.Prezentaţi punctul culminant şi
desfaşurarea acţiunii din textul
prezentat.
2.Stabiliţi, prin numerotare, ordinea
ideilor principale din textul dat.
o Directorul reuşeşte să intre în
clasă.
o Noua înfăţişare a domnului
Fiorosu distruge sala de clasă.
o Din cauza ploii domnul Fiorosu
se transformă într-un monstru.
o Copiii sunt încântaţi de noul
învăţător.
o Directorul le prezintă copiilor
noul învăţător.
o Directorul încearcă să intre în
clasă, dar nu reuşeşte.
o O rază de soare cade pe nasul
domnului Fiorosu şi îl transformă
din nou într-n om slăbuţ.
Anexa 3

Fişă de lucru

Două fetiţe se întorceau cu ciuperci acasă.

În drum ele au trebuit să treacă peste o cale ferată. Crezând că trenul e departe, s-au urcat pe terasament,
ca să treacă peste şine.
Creează singur
intriga………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
Citeşte intriga creată de autorul textului şi compară versiunile :
Deodată, a şuierat locomotiva. Fetiţa mai mare a fugit înapoi, iar cea mică a trecut în fugă linia ferată.
Creează singur desfăşurarea
acţiunii :……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Citeşte desfăşurarea acţiunii propusă de autorul textului şi compară versiunile :
Sora cea mare i-a strigat celei mici :
-Nu veni îndărăt !
Însă locomotiva era atât de aproape şi pufăia atât de tare, încât fetiţa cea mică n-a auzit. : a crezut că-i stigă sa
se întoarcă îndărăt. A alergat inapoi pe şine, s-a împiedicat, a scăpat ciupercile pe jos şi s-a apucat să le
adune. Locomotiva era aproape. Maşinistul şuiera din rasputeri. Fetiţa cea mare striga întruna :
-Lasă ciupercile !
Cea mică înţelese că-i cere să le strângă şi se târa pe jos după ele.
Creează singur punctul
culminant :…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...

Citeşte punctul culminant creat de autorul textului şi compară versiunile :

Maşinistul n-a putut opri locomotiva. Şuierând din toate puterile, a trecut peste fetiţă.
Creează singur
deznodământul :…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…..
Citeşte deznodământul creat de autorul textului şi compară versiunile :
Fetiţa cea mare ţipa şi plângea. Călătorii priveau îngroziţi de la ferestrele vagoanelor, iar conducătorul alerga
la celălalt capăt al trenului să vadă ce s-a întâmplat cu fetiţa.
După ce trenul a trecut, toţi văzură că fetiţa stătea întinsă între şine cu faţa la pământ şi nu se mişca. De abia
când trenul s-a depărtat de tot fetiţa a ridicat capul, s-a sculat în genunchi , a adunat ciupercile şi a alergat la
sora ei.
(Lev Tolstoi, Fetiţa şi ciupercile)
Anexa 4
Fisă de evaluare

I. Citeşte următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, iar dacă o consideri
greşită, litera G, scriind în spaţiul rezervat, afirmaţia corectă :
1. Într-un text narativ, relatarea se poate face numai la persoana a III-a.
……………………………………………………………………………………………………………
2. Într-un text narativ etapele acţiunii sunt : situaţia iniţială (expoziţiunea), cauza acţiunii(intriga), situaţia
finală (deznodământul).
……………………………………………………………………………………………………………
3. Un text narativ are numai personaje secundare şi principale.
…………………………………………………………………………………………………………….
4. Caracterizarea personajelor într-un text narativ, se poate face direct şi indirect.
…………………………………………………………………………………………………………….
5. Caracterizarea indirectă se face prin gânduri, limbaj, mediu de viaţă, relaţia cu celelalte personaje.
…………………………………………………………………………………………………………….

II. Piramida narativă

Completaţi piramida de mai jos conform cerinţelor obţinând în acest fel scheletul unei naraţiuni :

- un cuvânt – numele personajului;

– două cuvinte – trăsăturile acestui personaj;
– trei cuvinte – indicii de spaţiu şi timp;
– patru cuvinte – problemele pe care le va aborda în naraţiune;
– cinci cuvinte – momentele-cheie ale expoziţiunii şi intrigii acţiunii;
– şase cuvinte – momentele-cheie ale desfăşurării subiectului;
– şapte cuvinte – momentele-cheie ale punctului culminant;
– opt cuvinte – momentele-cheie ale deznodământului.
 Două fetiţe se întorceau cu ciuperci acasă.
În drum ele au trebuit să treacă peste o cale ferată. Crezând că trenul e departe, s-au urcat pe terasament,
ca să treacă peste şine.

Deodată, a şuierat locomotiva. Fetiţa mai mare a fugit înapoi, iar cea mică a trecut în fugă linia ferată.

Sora cea mare i-a strigat celei mici :

-Nu veni îndărăt !
Însă locomotiva era atât de aproape şi pufăia atât de tare, încât fetiţa cea mică n-a auzit. : a crezut că-i stigă sa
se întoarcă îndărăt. A alergat inapoi pe şine, s-a împiedicat, a scăpat ciupercile pe jos şi s-a apucat să le
adune. Locomotiva era aproape. Maşinistul şuiera din rasputeri. Fetiţa cea mare striga întruna :
-Lasă ciupercile !
Cea mică înţelese că-i cere să le strângă şi se târa pe jos după ele.

Maşinistul n-a putut opri locomotiva. Şuierând din toate puterile, a trecut peste fetiţă.

Fetiţa cea mare ţipa şi plângea. Călătorii priveau îngroziţi de la ferestrele vagoanelor, iar conducătorul alerga
la celălalt capăt al trenului să vadă ce s-a întâmplat cu fetiţa.
După ce trenul a trecut, toţi văzură că fetiţa stătea întinsă între şine cu faţa la pământ şi nu se mişca. De abia
când trenul s-a depărtat de tot fetiţa a ridicat capul, s-a sculat în genunchi , a adunat ciupercile şi a alergat la
sora ei.