Metode interactive de predare

în baza fragmentului Mara de Ioan Slavici

(fragment din manual)
A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tinără și voinică și
harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc.
…Dimineaţa Mara-și scoate șatra (палатка) și coșurile pline in piaţa de pe ţărmurele
(fișie de pămint de-a lungul unei ape mari) drept al Murășului, unde se adună la tirg
lumea din șapte ţinuturi.
Lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol in cale; vinde ce poate și
cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova ori la Arad și aduce
de la Arad ceea ce nu găsești la Radna sau la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dinsa
să nu mai aducă ce a dus și vinde mai bucuros cu ciștig puţin decit ca „să-i clocească“
(вынашивать) marfa. Numai in zilele de Sfinta Marie se intoarce Mara cu coșurile
deșerte la casa ei.
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murășului, e mănăstirea minoriţilor, vestita
Maria Radna. Cică e acolo in biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică
Precistă care lăcrămează și de a căreia vedere cei bolnavi se fac sănătoși, cei săraci se simt
bogaţi și cei nenorociţi se socotesc fericiţi.
Mara, deși creștină adevărată, se duce și ea citeodată la biserica aceasta, dar se
inchină creștinește, cu cruci și mătănii, cum se cuvine in faţa lui Dumnezeu. Că icoana
face minuni, asta n-o crede, știe că o Maică Precistă nemţească nu e o adevărată Maică
Precistă. Se inchină Mara și in faţa icoanei, apoi iși ia copilașii, pe care totdeauna ii poartă
cu dinsa, ii dă puţin inainte și le zice: „Inchinaţi-vă și voi, sărăcuţii mamei!“
Sint săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă și ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui,
Doamne, ar putea să-i lase cind se duce la tirg? cum ar putea dinsa să stea de dimineaţă
pină seara fără ca să-i vadă? cum, cind e atit de bine să-i vezi?!
Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se tirguiește și se ceartă cu oamenii, se mai
ia și de cap citeodată, plinge și se plinge c-a rămas văduvă, și apoi se uită imprejur să-și
vadă copiii și iarăși ride.
„Tot n-are nimeni copii ca mine!“, iși zice ea.
…Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuţi de soare, de ploi și de vint, Mara
stă ziua toată sub șatră, in dosul mesei pline de poame și de turtă dulce… Copiii aleargă
și iși caută de treabă, vin cind sint flăminzi și iar se duc după ce s-au săturat, mai se joacă
voioși, mai se bat, fie intre dinșii, fie cu alţii, și ziua trece pe nesimţite.
Serile ea scoate săculeţul ca să facă socoteala. Niciodată insă ea n-o face pentru ziua
trecută, ci pentru toată viaţa. Scăzind dobinda din capete, ea pune la o parte banii pentru
ziua de miine, se duce la căpătiiul patului și aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de
bătrineţe și pentru inmormintare, altul pentru Persida și al treilea pentru Trică. Nu e
chip să treacă zi fără ca ea să pună fie și măcar numai cite un creiţar (monedă mică) in
fiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se imprumută pentru ziua de miine…
Peste zi ea vede multă lume și dacă-i iese in cale vreo femeie care-i place și ca fire, și ca
infăţișare, ea-și zice cu tainică mulţumire: „Așa are să fie Persida mea!“ Iar dacă bărbat e
cel ce-i place, ea-și zice: „Așa are să fie Trică al meu!“
Era una, preoteasa de la Pecica, o femeie minunată și dulce la fire, și bogată, și
frumoasă: ar fi spart Mara toate oalelele dacă cineva s-ar fi оncumetat (осмелиться) să-i
spună că Persida ei n-are să fie tot așa, ba chiar mai și mai. Iar preoteasa aceea stătuse
patru ani de zile la călugăriţele din Oradea Mare: era deci lucru hotărit că și Persida are să
stea cel puţin cinci ani la călugăriţele din Lipova.

(după Ioan Slavici)

I. Metoda CUBULUI.

Descrie. - Cum se numeau cei doi copii ai Marei?

- Pentru ce Mara agonisea în fiecare zi bani?
- Cum Natl o cunoaște prima oară pe
Persida?
- Ce neadevăr ia Mara asupra ei?

Compară. - Comparați personajul Mara cu un alt personaj dintr-un alt

roman citit anterior, de exemplu Victoria Lipan din ,,Baltagul”.

Victoria Lipan Mara

- Comparați dragostea trăită de Natl și Persida cu o dragoste

pe care o trăiți sau vă imaginați că ați trăi-o .

Analizează. - Analizați situația în care Mara.

Asociază. – Asociați substantivele din text cu cîte 2 adjective potrivite.

Odăiță Prieteni

Sobă Vremuri

Samovar Dragoste
 Aplică. - Alcătuiți enunțuri dezvoltate cu următoarele expresii:

Nopți albe Jurăminte de iubire

Lacrimi de foc Pînze albastre
Ramuri încărcate Iubiri primăvăratice

Argumentează. - De ce vă plac sau de ce nu vă plac amintirile și

isprăvile din timpurile cînd vă aflați la școală? Argumentați.

Descrie
Asociază
Analizeaza
Compară
Aplică
Argumentează
II. Metoda CIORCHINELUI.
1. Ce fel de fire era Mara ?
2. Ce sentimente ți-a trezit lectura romanului?
 grijulie

Mara

orgolioasă

Invidie

Sentimente
în urma
lecturii

Simpatie

III. Metoda EXPLOZIA STELARĂ.

Ce reprezintă Ce neadevăr ia
Ce rol joacă în
moartea lui Mara asupra
roman Maica
 Cînd Hubar
De ce Trică se recunoaște că
înrolează în Bandi îi este
armată? fiu?

Romanul
Mara
Cînd Natl își
De ce Natl nu o începe cei doi ani
mai putea de călătorie?
suporta pe
Persida?

Unde se
Cine Cine
suferă din cauza întâlnesc prima
lui Pavel oară Persida și
Codreanu? Natl?

Cine tulbură Unde îl trimite

conștiința lui Bocioacă pe
Natl,aflând că
Natl la Viena?
acestuia îi place de
fata Marei?

IV. Metoda R.A.I (Răspunde-Aruncă-Interoghează)

Vă propun un joc interesant cu mingea! Deci, cel care aruncă mingea trebuie să pună o
întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la
întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident
interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Cel care nu cunoaşte
răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta
are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul
în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare,
este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea.

V. Metoda CVINTETULUI (Cinquainet).

Alcătuiți în baza exemplului de mai jos, un Cinquain (Cvintet) despre bani și

unul despre dragoste.
 Bani

prețioși, mulți

câștigând, cheltuind, adunând

nu aduc multă fericire

valoroși