Sunteți pe pagina 1din 3

Fișă de lucru .

Cuvinte şi construcţii incidente

1) Subliniază construcţiile incidente din exemplele următoare şi precizează dacă sunt cuvinte, îmbinări de
cuvinte, propoziţii sau fraze:
a. Nu ştiu, zău, unde-i cartea.
b. Era şi drăgălaş- bată-l norocul- puişorul.
c. Destul! răcnea omul, destul!
d. Lasă, lasă, se prefăcu ea că suspină.
2) Menţionează locul construcţiilor incidente faţă de comunicarea de bază şi explică punctuaţia:
a. Adevărat, nu e nicio asemănare între tine şi ea.
b. Riluri- aşa i-am spus, fără să ştiu de ce- m-a condus pe bulevardele cu fântâni arteziene.
c. Sper că aţi dormit bine, mi-a spus fără nicio intenţie.
3) Pune semnele de punctuaţie în textul următor şi motivează-le:
Ştii i-am spus eu în treacăt recepţionerului cu o involuntară bunăvoinţă am dormit ca un prunc pe lespedea
voastră de granit.
Nu-i de mirare mi-a răspuns. (Horia Aramă- „Planeta celor doi sori”)
4) Realizează corespondenţa între coloanele de mai jos:
„Era, desigur, un act fără precedent, dar Naron era tare, tare Intervenţia autorului în vorbirea directă a
bătrân.” (I.Asimov- „Ce-şi face omul cu mâna lui”) unui personaj
„-Eu?n-am nimic!se apără munteanca, uimită mai presus de o Intervenţia autorului la sfârşitul vorbirii
întrebare ca aceasta.” (M. Sadoveanu- „Baltagul”) directe a unui personaj
„-Dumneata, domnule Calistrat, zise atunci munteanca, mi se O explicaţie
pare că nu prea mănânci.” (M. Sadoveanu- „Baltagul”)
„-Ascultă, femeie, mormăi cu mânie Bogza, de ce mă fierbi şi O apreciere asupra celor relatate
mă înţepi atât?” (M. Sadoveanu- „Baltagul”)
„-Dumneata ştii şi eu nu ştiu, zise el cu îndrăzneală.” (M. O concluzie, o certitudine
Sadoveanu- „Baltagul”)
„Omul meu se gândea, vrasăzică, la ale lui.” (M. Sadoveanu- Cuvinte de umplutură, care nu aduc o
„Baltagul”) precizare în plus.

5. Analizați comunicările următoare. Identificați în fiecare dintre acestea comunicarea de bază și


comunicarea suplimentară (construcția incidentă).

a) „Era invitată și verișoara Elis și – mare minune – a venit .” ( M. Eminescu)

b) „Tot Ciubuc ar fi făcut, după Ion Creangă povestitorul, un clopot mare la mănăstirea Neamțului ”. ( G.
Călinescu)

c) „Părinte Dănilă – i-a spus ea cu umilință – eu nu mă pricep .” ( M. Sadoveanu )

d) „Tudor, care își băuse țuica în liniște și cam strâmbându-se ( nu suporta alcoolul, îi făcea rău) îi urmă și
se așeză și el la masă.” ( M. Sorescu)

e) „E secetă - și asta s-a mai întâmplat când eram copil – dar urmările acestei calamități nu sunt prea mari.”

6. Identificați și separați informațiile transmise de construcția incidentă după :


 atitudinea vorbitorului față de cele relatate ( precizare, apreciere, explicație ) ;
 intervenția povestitorului în vorbirea directă a unui personaj, uneori cu intenția de a-l caracteriza ;
 indicații de regie ( în piesele de teatru)

a) „Dar versul cel mai plin, mai blând, mai pudic,


Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul” ( M. Eminescu)

b) „Știa, vezi bine , soarele cu cine are de-a face .” ( I. Creangă)

c) „Părinte – vorbi ea cu stăpânire – nu știu ce s-a făcut cu omul meu .” ( M. Sadoveanu)

d) „ M-oi duce, răspunse Ghiorghită cu îndoială.” ( M. Sadoveanu)

e) „Gheorghiță – vorbi ea - asta-i poruncă să facem popas aici .” (M. Sadoveanu)

f) „Ah! – zise unul – spuneți că-i omul o lumină pe lumea asta plină de-amaruri și de chin ?” ( M.
Eminescu)

g) „Unde ai stat până acum , nemernicule ? zbieră jupânul. ( I.L. Caragiale)

h) „ FARFURIDI ( emoționat și asudând) : „Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine


( începe să se înece) trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate
( se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderați…adică nu exagerațiuni!...”
( I. L. Caragiale)
Bibliografie: Eliza-Mara Trofin (coord.), „Fişe de lucru pe lecţii şi unităţi de învăţare cu itemi şi teste de
evaluare. Gramatica ”, ed. Paralela 45, Piteşti, jud. Argeş, 2015.