OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană
19 martie 2022
Clasa a VI-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
• Timp de lucru: 3 ore
• Total: 100 de puncte
• Nu se acordă puncte din oficiu.

Se dau fragmentele:
A.

1 Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi
albi (dar, fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog
să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Aşa…
Ei, şi iată ca printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu,
un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu
mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la
munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.
– Ia te uită!… Un urs murdar! striga o focă, şi toate surorile ei începură să
5
chicotească, să hohotească şi să se prăpădească de râs.
– E mânjit tot!
– De la gheare pân´ la bot!
– Vai, vai, ce caraghios!
– Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uita în jur gata
să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare
dimineaţă şi seara, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
– Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
10 – Păi de cine, măi Martine?
– Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa,
mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
– Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd…
– Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
– Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
15 – Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
–Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednici cu
o privire, toţi urşii albi plecară, legănându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. (Vladimir Colin, „Povestea ursului

1
 cafeniu”)

B.
20
Vocea lui Shay se aude încă dinainte s-o vedem.

-Ia uite, Jessica, zice ea trecând pe lângă noi. Insula jucăriilor greșite.

-Da, zice Jessica. Parcă ar fi un monstru cu șase picioare.

-Shay râde și Jessica pare foarte mândră.

Fetele alea sunt ca niște ciulini umblători, zice Keisha mușcând din sandvici. Nu le
25 lăsa să te necăjească.

-Nu mă necăjesc, răspunde el.

-Nu v-a deranjat deloc când ne-a numit „jucării greșite”? întreb eu.

-Pe mine nu m-a deranjat, zice Keisha. Fata aia poate să îndruge verzi și uscate
despre mine, de dimineața până seara, că nu-mi pasă.

Aș vrea să nu-mi pese nici mie. Și-aș vrea să nu mai fiu invidioasă pe Shay și pe tot
30
ce are ea.

Albert a făcut ochii mari. Pare șocat. Îmi arată cutia de lapte.

-Ally, să presupunem că aș spune că am aici suc de portocale. Asta nu schimbă ce

e înăuntru.

-Nu-i același lucru, zic eu, gândindu-mă că laptele ar avea gust de suc dacă i s-ar
spune asta destul de des.

-Principul este același.

Mă gândesc la cuvintele „prost” și „copilaș” și la cât se înșală Albert. (...) Pe

urmă, mă gândesc că, dacă cineva mi-ar atârna o pancartă de gât, asta nu m-ar face să
devin ce scrie pe ea. Dar lumea mă numește într-una „înceată”. Chiar de față cu mine,
35
de parcă sunt prea proastă ca să-mi dau seama despre ce se vorbește.

Lumea se poartă de parcă „înceată la citit” ar defini tot ce se ascunde înăuntrul

meu. De parcă aș fi o conservă de supă pe care oamenii pot citi ingredientele ca să afle
totul despre mine. Dar sunt o mulțime de lucruri despre supă care nu pot apărea pe
etichetă, de exemplu cum miroase, ce gust are și faptul că te încălzești când o mănânci.

2
 Nu se poate să nu fiu și eu mai mult decât un copil care nu poate să citească bine. (Lynda
Mullaly Hunt, „Ca peștele în copac”)

40

C.

Trăim viața ca într-un mare supermarket. Totul are un preț și o etichetă.

Am ajuns să nu mai etichetăm doar produse, locuri sau obiecte, ci și

oameni. Chiar înainte de a purta o discuție cu cineva, ne formăm o primă impresie
despre persoana respectivă. Numim fiecare comportament sau calitate și ne folosim de
45 cuvinte pentru a exprima ce credem despre ceilalți.  De fapt, în tot acest proces, nu facem
nimic altceva decât să punem anumite
etichete. ,,Frumoasă”, ,,Inteligentă”, ,,Încăpățânată”, ,,Leneșă”, ,,Grasă”, ,,Bun” ,,Rău
”, ,,Iresponsabil”, ,,Imatur”. În unele cazuri, etichetele sunt mult mai dure și atribuite în
doar câteva secunde. Suntem de părere că ne aflăm mereu în poziția perfectă de a lipi
etichete pe fruntea fiecărei persoane, obișnuiți fiind să clasificăm mereu lucrurile în
funcție de importanța lor.
Fie că vorbim despre prieteni, familie, oameni de pe stradă sau doar persoane cu
care intrăm în contact, le atribuim tuturor cel puțin o etichetă. Adjectivăm oamenii pe
50 care îi întâlnim chiar și preț de câteva secunde și îi considerăm într-un anumit fel fără a
cunoaște nici măcar un lucru despre ei. Nu suntem interesați să descoperim cum este
persoana respectivă și, de cele mai multe ori, eticheta pe care i-o atribuim este doar
percepția noastră despre ea. Atunci când ne considerăm ,,păreriști” și ne repezim să
punem etichete pe frunțile oamenilor, cred că ar trebui să ne gândim de mai multe ori
înainte. (https://anamariapopescu.ro/oameni-si-etichete)

55

3
 60

65

70

75

SUBIECTUL I 20 de puncte

Scrie, pe foaie de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Cuvintele trăia,( se) zbenguiau, invidioasă, ei, preluate din textul A, conțin, în ordine:
a) diftong, triftong, diftong, triftong.
b) triftong, hiat, diftong, diftong.
c) diftong, diftong, hiat, triftong.
d) diftong, hiat, triftong, diftong. 2 puncte
2. Sinonimele contextuale ale cuvintelor din rândurile 25-29: neobrăzare, ciudă, cumsecade,
îngâmfați sunt, în ordine: 2 puncte
4
a) aroganță, regret, convenabil, țâfnoși.
b) țâfnă, dușmănie, îngăduitor, orgolioși.
c) tupeu, invidie, amabil, umflați.
d) obrăznicie, supărare, mândri, umflați.
3. În pasajul preluat din textul A, rândul 27, Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
cuvântul fraților este folosit cu sensul: 2 puncte
a) propriu, de bază.
b) propriu, secundar
c) figurat.
4. Seria care conține cuvintele corect despărțite în silabe este: 2 puncte
a) dis-preț, luc-ruri, o-bi-ect, im-pre-si-e
b) di-spreț, lu-cruri, o-bi-ect, im-pre-sie
c) dis-preț, lu-cruri, o-biect, im-pre-si-e.
d) di-spreț, lu-cru-ri, o-biect, imp-re-si-e
Scrie răspunsurile corecte ale cerințelor de mai jos:
5. Identifică în fragmentul: De parcă aș fi o conservă de supă pe care oamenii pot citi
ingredientele ca să afle totul despre mine. un cuvânt care poate avea omonime și alcătuiește două
enunțuri prin care să demonstrezi omonimia acestuia.
2 puncte
6. Transcrie un predicat verbal și un predicat nominal din pasajul: Urşii cumsecade sunt albi,
răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednici cu o privire, toţi urşii albi plecară,
legănându-şi îngâmfaţi blănurile.
2 puncte
7. Transcrie un verb la modul conjunctiv și un verb la modul condițional-optativ din pasajul dat:
Pe urmă mă gândesc că dacă cineva mi-ar atârna o pancartă de gât asta nu m-ar face să devin
ce scrie pe ea. 2
puncte
8. Precizează cazul substantivelor din secvența Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi
voi?
2 puncte

9. Alcătuiește un enunț prin care să-i dai un sfat lui Martin (textul A), folosind și un substantiv în
cazul vocativ. 2 puncte
10. Indică funcția sintactică a substantivelor din enunțurile Să presupunem că aș spune că am
aici suc de portocale. Asta nu schimbă ce e înăuntru. 2
puncte

SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte

1. Formulează câte o idee principală pentru fiecare dintre cele trei texte-suport. 6 puncte
2. Prezintă, în 2-3 enunțuri, semnificația comparației din secvența: Fetele alea sunt ca niște
ciulini umblători. 6 puncte
3. Menționează două roluri ale dialogului din fragmentul A. 6 puncte
4. Indică două cauze ale „adjectivării” oamenilor menționate în textul C. 6 puncte
5.„Etichetează” câte două personaje din textele A și B folosind adjective. 8 puncte
6.Explică afirmația Dacă cineva mi-ar atârna o pancartă de gât, asta nu m-ar face să devin ce
scrie pe ea. din textul B. 8 puncte

5
SUBIECTUL al III-lea 40 de puncte
Scrie un text narativ, de 150-200 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută pe Insula
jucăriilor greșite, la care să participe Martin, ursul cafeniu din textul A, și un personaj imaginat
de tine.

În elaborarea compunerii vei avea în vedere:

- construirea unor idei creative, adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;
6 puncte
- precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal; 2 puncte
- prezentarea convingătoare a personajelor; 4 puncte
- respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri; 6 puncte
- realizarea coerenței tematice și a coeziunii; 2 puncte
- utilizarea părților de vorbire specifice textului narativ și a unui limbaj expresiv. 4 puncte

Vei primi 24 puncte pentru conținutul compunerii și 16 puncte pentru redactare.

Notă!
Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150
de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.