Mijloacele de caracterizare directă :

- de că tre narator ”Mă tușa mea era urâtă,

măruntă (…) Din discuțiile
dintre mama și tata, știam că -i
tare zgârcită”
- de că tre alte personaje ”Nu știi ce simțitor e? Ș i
deștept!”
- de personajul însuși ”Un ovrei bătrân și urât ca
(autocaracterizare) mine are o fată așa de frumoasă ?
Un biet negustor…”
”Sunt de-a dreptul răpitor! Mi-a
ră spuns încâ ntat…”

Mijloacele de caracterizare indirectă :

-din ce face personajul = fapte,
”S-a uitat la mine printr-un
comportamente, ochelar (…) și parcă voia cu tot
gesturi/manifestă ri, atitudini,
dinadinsul să -mi gă sească un
fire cusur”.
……………………….
”S-a aruncat în brațele mamei
sale și a plans mult, mult.”
………………………
- din ce spune personajul = ”- Ce atâ ta bă taie de cap! Hai să
pă reri, aprecieri, convingeri ne trâ ntim aicea în mijlocul
drumului, că nu e cine știe ce
pâ nă dimineață . (…) ne vom
odihni tot așa de bine ca și câ nd
am dormi în perinele cele moi.”
………………………………………………
-Dar dacă va veni vreun cal
peste noapte și va da peste noi,
așa e că nu ne va merge tocmai

-din ce gâ ndește personajul =
gâ nduri/idei, planuri, vise,
amintiri
- din (relația cu) mediul în care
locuiește/tră iește = acesta poate
sugera detalii despre statut
social, tră să turi
morale/caracter,
- din numele/porecla
(supranumele) ilustrativ pt fire
- din relații cu alte personaje -
ex. antiteză (=opoziție), etc;
prietenie/iubire/dușmă nie/ru-
denie/competiție etc.
- din atitudinile celor din jur față
de el - ex. admirație/apreciere,
invidie, susținere, imitare,
condamnare/contestare etc.
bine? Hai să ne dă m la o parte
din drum și să ne odihnim pe
pajiștea de ală turea.”
……………………………………………….
”la urma urmelor, se gâ ndea el
în sine, avea drept la o parte din
bani, îi muncise para cu para și
i-ar fi pă rut ră u, dacă -ar fi
trebuit să -i deie judecă torului.”
……………………………………………….
În camera Otiliei, sertarele erau
deschise, din ele atâ rnau
panglici, ciorapi, batiste. În fața
oglinzii era un scaun totativ, pe
noptieră ză ceau cutii de pudră
deschise, pieptene, funde,
rujuri………………………………………
……………………………………………….
Lefter Popescu ……………………….
Ghiță Pristanda ………………………
……………………………………………….
Doamna Dragon a mai dat afară
un administrator
………………………………………………
Vezi după tabel +
text dramatic (sportivi) Paralela
45
”Câ nd s-a lă sat cortina, toată
lumea aplauda și o privea cu
ochi stră lucitori”
……………………………………………….
Contextul în care e plasată descrierea:
”Chiar dacă cineva are foarte mulți prieteni, printre ei, se află
totuși întotdeauna câ țiva, puțini la numă r, care sunt deosebit de
apropiați și cei mai dragi. La fel se întâ mpla și cu Momo.
Avea doi prieteni, cei mai buni, care o vizitau zilnic și împă rțeau
cu ea tot ce aveau. Unul era tâ nă r, celă lalt bă trâ n. Iar Momo nu ar fi
fost în stare să spună pe care dintre ei îl iubea mai mult.
Cel bă trâ n se numea Beppo Mă tură torul. (…) Era neobișnuit de
scund, iar pe lâ ngă aceasta umbla mereu încovoiat, astfel încâ t era
cu mult mai scund decâ t Momo. Întotdeauna își ținea pieziș capul
mare unde un smoc scurt de pă r alb se ridica țeapă n, iar pe nas
purta o pereche de ochelari mici. (= portret fizic)
Unii erau de pă rere că Beppo Mă tură torul avea mințile
ră tă cite. Ș i asta din pricină că Beppo nu ră spundea la întrebă rile
puse, ci se mulțumea să surâ dă prietenos. Se gâ ndea. Dacă gă sea că
nu-I necesar vreun ră spuns, tă cea. Uneori dura două ore, iar alteori
și o zi întreagă pâ nă ce ră spundea ceva. Firește că între timp celă lalt
uiase ce întrebase, iar vorbele lui Beppo i se pă reau ciudate. (=
portret moral)
Celă lalt prieten bun al lui Momo era tâ nă r și în toate privințele
exact opusul lui Beppo Mă tură torul. Era un bă iat chipeș cu ochi
visă tori (=fizic), dar nemaipomenit de bun de gură . Întotdeauna era
plin de glume și de scorneli și știa să râ dă atâ t de voios, încâ t toți
râ deau cu el, fie că voiau, fie că nu. Se numea Girolamo, dar toți îl
strigau Gigi.
Revenire la context:
Cum l-am numit pe Beppo, după meseria sa, vom proceda la fel și
cu Gigi, deși el nu avea o meserie precisă . Să -l numim Gigi Ghidul.
(…) și nici una dintre meserii nu era practicată oficial. (…) După cum
se ivea prilejul, era paznic de gră dină , martor la cununii, plimba
câ ini, ducea scrisori de dragoste, participa la înmormâ ntă ri, devenea
negustor de amintiri, vindea hrană pentru pisici și încă multe altele.
Gigi visa să devină câ ndva celebru și bogat. Să locuiască într-o casă
mare și frumoasă ca în basme, înconjurată de un parc mare, să
mă nâ nce din farfurii aurite și să doarmă în perne de mă tase. În
stră lucirea viitoarei sale celebrită ți, se vedea pe sine ca pe un soare
ale că rui raze îl încă lzeau de pe acum în să ră cia sa, oarecum din
depă ratare. ” (= moral)
Aplicații: Precizează , în două -trei enunțuri, o trăsătură a
personajului, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de
caracterizare, ilustrâ ndu-l cu o secvență .
1. ”Strâ ngea mâ inile ce i se întindeau, dar nu se uita la nimeni, și
ră mâ nea serios după fiecare salutare; dunga de pe frunte I se
adâ ncea și mai tare; sta întors spre fereastră , uitâ ndu-se la
acoperișul casei din față ; în loc de a se bucura de acele saluturi,
pă rea că se simțea mâ hnit.”
2. ”Ascultați, copii! O să petrecem un an împreună , să ne silim în
toate chipurile ca să -l petrecem bine. Învă țați să fiți buni! Eu n-am
familie. Voi sunteți familia mea. (…) N-aș dori să mă vă d silit să vă
pedepsesc nici mă car pe unul dintre voi. Ș coala noastră să fie o
familie; voi să fiți mâ ngâ ierea și fala mea.”
3. ”Vedeți voi, în excursii, se întâ mplă lucruri rele. Cum s-a întâ mplat
în clasa a cincea, câ nd am vizitat câ mpul de luptă de la Saratoga și
am avut un accident cu un tun din timpul Ră zboiului de
Independență . Nu ochisem spre autobuzul școlii, dar desigur, m-au
exmatriculat oricum. Ș i înainte de asta, într-a patra, câ nd am fă cut
un tur în spatele bazinului cu rechini de la Marine World, am atins o
manetă greșită și clasa noastră a fă cut o baie neplanificată . Ș i mai
înainte, câ nd… Ei, bine, cred că v-ați prins.”
Crezi că un copil poate învă ța din greșeli? Justifică -ți opinia
valorificâ nd textul 3 ( + textele citite).
Crezi că pedepsele au un efect benefic asupra celor care greșesc?
Justifică -ți opinia valorificâ nd textul 3 ( + textele citite).
Crezi că este important să respecți regulile în cadrul unei activită ți
extrașcolare? Motivează -ți ră spunsul, în 50-100 de cuvinte,
valorificâ nd textul 3.