Ex. 6 Aplicații.

Caracterizarea personajului

1. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a puiului de urs, identificată în fragmentul de

mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Puiul de urs
lovește cu labele din față în roata de cauciuc atârnată de-o sfoară. Întins pe spate, o privește
cum se leagănă, icnește a plictiseală și se uită iarăși la fluture.”
2. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a îngrijitoarei, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Îngrijitoarea se
apleacă peste roabă, ia de acolo o pară zemoasă și i-o întinde ursulețului
- Doar un copil, asta ești mătăluță. Ia la mama! Știu, ușor nu ți-o fi nici ție….”

3. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Bianca, identificată în fragmentul

de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Bianca are
acum șapte luni, e mai mare decât câinii cu care vin oamenii în vizită la zoo, știe să se urce în
copacul din cușcă și are gheare lungi cât degetele unui copilaș. E înnebunită după joacă. S-ar
juca toată ziua cu frații ei. Când însă ei dorm, ca acum, ea visează cu ochii deschiși și se lasă
fermecată de câte-o nălucă venită de departe, de dincolo ca fluturele nemaintâlnit vreodată.”
4. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Bianca, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „ Bianca
aleargă, aleargă, înnebunită de întinderea nesfârșită pe care a bănuit-o în unele zile, pe care a
visat-o în unele nopți, pe care nu și-a putut-o închipui întocmai așa.
Acum a ieșit de pe alee.
Acum a intrat într-un parc.”

5. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului mama, identificată în fragmentul

de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „ Cam în
același timp, într-o cameră din centrul Sibiului suna telefonul. Mara Dumitrescu tocmai se
pregătea să plece de acasă.
- Vai, ce bine că te-am prins. E un urs în oraș ! a strigat mama fetei,
- În oraș? Cum să fie? Ce urs?
- Este !au zis la televizor. E alarmă. Să nu ieși din casă ! a turuit mama.” (6 puncte)
6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a personajului lumea, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „știe că este
înconjurat de oameni acum. I-a văzut și i-a auzit, sunt sus, de jur împrejur, strigă la el ca la o
arătare îngrozitoare:
 - Ursul !
- Ursul !
- Nu-l pierdeți din ochi! Să nu iasă viu de aici.” (6 puncte)
7. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mara, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „.Fără să
mai stea o clipă pe gânduri, Mara se repede spre urs chiar în clipa în care și ursul pare că dă să
fugă spre ea.
- Foc! Se aude un strigăt.
- Nu trageți! Strigă fata, cu o forță pe care nu și-o putea închipui”
8. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mara, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Din câteva
salturi, a și ajuns lângă el. se pune cu tort trupul ei subțire în fața animalului. Ursul, care părea
mai zdravăn când era ridicat pe labele din spate, stă ghemuit în spatele ei, mârâind și
înfingându-și ghearele în pământ.” (6 puncte)

9. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Olga Tomescu, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență
relevantă: ,,Numele meu e Olga Tomescu și am doisprezece ani (de fapt, aproape treisprezece, dar mai e
puțin până atunci). Sunt în clasa a VI- a. Sunt slăbănoagă, am o claie de păr roșcat veșnic răzvrătit și(mi
se spune mereu) cea mai indiferentă față din lume. Ah, și am pistrui, mult prea mulți pistrui-mai ales
vara, când stau mult la soare. Sunt înnebunită după ciorapii lungi cu dungi orizontale și, în general, cred
că sunt foarte șic. Colegele, în schimb, îmi spun mereu că poate n-ar strica dacă aș începe să mă îmbrac
din magazine în care vând haine din secolul nostru. Niște invidioase.”

10. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Olga Tomescu, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
,,Toată copilăria am crezut că sunt cea mai grozavă, mai frumoasă și mai deșteaptă fată din lume-sau cel
puțin asta mi-au tot repetat ai mei până am ajuns să-i și cred. În fond, era plauzibil. După ce am început
să merg la școală, am văzut că nu chiar toată lumea era de acord, ba erau unii care se credeau ei cei mai
cei, dar asta, să fim serioși, n-avea cum să fie adevărat.”

11. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Harry, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,, Cuprins de
panică, Harry se gândi că poate o să-l pună să scoată din ea un iepure. Observând că cei din
sală stau toți cu ochii țintă la pălărie, își aținti și el privirea asupra ei.”
12. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Fram, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
,, Fram stătea în mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaș și neclintit. Tot așa stau frații lui din țara
zăpezilor veșnice, pe insulele de gheață plutitoare, când se înalță să privească la alți urși albi,
care se depărtează pe alte insule plutitoare.”
13. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Goe, identificată în fragmentul de
mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,, D. Goe este
foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:
-Mam` mare! De ce nu mai vine? …Eu vreau să vie!”

14. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a copoiului, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: ,,Destul – lătră
atunci copoiul cafeniu -/ Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu./ Orice pentru el crez, și iată-l
osândit/ Să fie jupuit.”

15. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Betti, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,, La cină,
când
ne-am adunat cu toții, Betti a adus pe un platou victima fiartă întreagă, înconjurată de legume
colorate și presărată cu pătrunjel și felii de lămâie.
-Așa o bunătate nu ai gustat tu de când ești, l-am fiert cu frunze de dafin, boabe de piper și
vin, separat am făcut o maioneză cu multă lămâie, să pui deasupra, ai să vezi că o să mai ceri!”

16. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a copilului, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: ,, Nepoțelul era un
băiețel gingaș, cu ochii negri-negri și umezi ca și când ar fi plans într-una, și neobișnuit de
deștept. Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul.”.

17. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a bunicului, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: ,,Bunicul și-a știut
precis ținta. Și-a dat copiii la școli bune și și-a făcut zilnic socotelile ca să-și asigure existența. A
fost prudent în toate actele și sceptic față de transformările prea repezi cu care ne învățase
războiul. Ca director de liceu - timp de 40 de ani - nu i se întâmplase niciodată să schimbe
notele, și aveam lungi discuții cu el în urmă, căci nu-și închipuia că se poate face așa ceva.”

18. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a bunicului, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,,Bunicul era înalt și
drept, ca o lumânare, cu o barbă albă de patriarh, și pe fruntea lui nici la bătrânețe n-a avut nici
un creț. Așa a fost fizicul lui, așa a fost firea lui, întocmai ca brazii din fața casei.”

19. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Willy Wonka, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:
,, -Și Willy Wonka chiar e cel mai isteț creator de ciocolată din lume?
-Dragul meu băiat, spuse Bunicul Joe, ridicându-se pe perne, domnul Willy Wonka este
uimitor, fantastic și extraordinar de talentat, cel mai mare creator de ciocolată care s-a născut
vreodată pe acest pământ. Toată lumea știe asta!”
20. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: ,,
Numai că el era un om viu, dar, ce să vă spun, avea dreptate Doru, era un pic ciudat şi
semăna într-adevăr cu un personaj de roman. Avea o barbă cât toate zilele, cred că ar fi
încăput un cuib de pitulice acolo, o barbă cu fire albe […], iar deasupra ochilor,
sprâncenele erau ca streşinile de la casa noastră. Din mijlocul bărbii apărea o gură
mucalită, care-şi ţinea râsul prizonier în interior, iar ochii străluceau de luminiţe cum
rareori am văzut. Acum, că mă gândesc, era şi foarte palid, dar asta se vedea greu, din
cauza bărbii.”

21. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului, identificată în fragmentul

de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,, Apoi
perdeaua ce ținea loc de ușă fu trasă la o parte și un băiat de vreo zece ani păși înăuntru.
Purta pantaloni lungi și ghete din piele moale de bivol. Partea de sus a trupului îi era
goală, numai în jurul umerilor atârna o mantie purpurie, țesută din păr de bivol, care îi
ajungea până jos la pământ. Părul lui lung, negru-albăstrui, era legat într-o coadă la ceafă
cu niște curelușe de piele. Câteva ornamente simple erau zugrăvite cu vopsea albă pe
pielea verde-măslinie a frunții și a obrajilor. Ochii săi negri scânteiau furioși privindu-l pe
intrus, dar în afară de asta nu se observa nicio tulburare pe trăsăturile lui.”

22. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului moș Timofte, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență
relevantă:,,Altminteri, moş Timofte era omul cel mai corect şi mai cinstit care se pomenise
pe acele meleaguri. În cei cincizeci de ani de când deretica prin şcoală nu lipsise şi nu
întârziase niciodată de la slujba lui. […] Pe cei care fugeau de la ore îi dibuia în orice
ascunziş, oricât de iscusit ar fi fost ales, ceea ce nu era deloc uşor pentru că atât curtea,
cât mai ales grădina şcolii, nesfârşită, ca orice spaţiu al amintirilor din copilărie, şi plină
de pomi […] ofereau ascunzişuri cu duiumul. Îi dibuia oriunde pe chiulangii […] şi-i ocăra
năprasnic cu vorbele.”

23. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Duțu, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență
relevantă:,, Se scula Duţu cu noaptea-n cap şi pleca-n cântatul cocoşilor, căci era lung
drumul până la linie şi ţinea să se puie la lucru mai nainte de a se fi luminat de ziuă. Căra
pământul cu metrul cubic, şi cu cât mai de dimineaţă-ncepea să-l care şi cu cât mai pe
noapte înceta cu căratul, cu atât mai mulţi erau metri la sfârşitul săptămânii.”
24. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului, identificată în fragmentul
de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă:,,Biata
fetiță! Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung și bălai, care se încrețea frumos pe lângă ceafă, dar
nu se gândea ea acum la părul ei creț. Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se
răspândea în stradă; era ajunul Anului Nou, iată la ce se gândea ea.”