OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
Etapa locală, 18 februarie 2017
Clasa a V-a Varianta 1
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Punctajul maxim
este de 120 de puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Citeşte cu atenţie cele două texte de mai jos, pentru a rezolva cerinţele:
A. ‒ Bine ai venit, Făt-Frumos! Ce cauți
pe aici?
‒ Căutăm, zise el, Tinerețe fără bătrânețe
și viață fără de moarte.
‒ Dacă căutați ceea ce ziseși, aci
este.[…]
Petrecu acolo o vreme uitată, fără a
prinde de veste, fiindcă rămăsese tot așa de
tânăr, ca și când venise.[…] Ieșea adesea la
vânătoare; dar într-o zi se luă după un
iepure, dete o săgeată, dete două și nu-l
nimeri; supărat, alergă după el și dete și cu a
treia săgeată, cu care îl și nemeri; dară
nefericitul, în învălmășeală, nu băgase de
seamă că, alergând după iepure, trecuse în
Valea Plângerii.
Luând iepurele, se întorcea acasă; când,
ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de
tată-său și de mumă-sa. Nu cuteză nicidecum
să spuie femeilor măiestre; dar ele îl
cunoscuseră după întristarea și neodihna ce
vedea într-însul.
‒ Ai trecut, nefericitule, în Valea
Plângerii! îi ziseră ele, cu totul speriate.
‒ Am trecut, dragele mele, fără să fi voit
să fac astă neghiobie.[…] Mă voi duce dară
să-mi mai văz o dată părinții și apoi m-oi
întoarce, ca să nu mă mai duc niciodată.[…]
În cele mai de pe urmă, ajunse la
palaturile în cari se născuse.[…]
Văzând palaturile dărâmate și cu
buruieni crescute pe dânsele, ofta și, cu
lacrămi în ochi, căta să-și aducă aminte cât
erau odată de luminate aste palaturi și cum
și-a petrecut copilăria în ele...
(Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
moarte – basm popular cules de Petre
Ispirescu)
Clasa a V-a_locala
B. Când n-aveam chef de jocul cu
alunecările sau se termina rezerva de
imaginație, lâncezind acolo-n pat, adeseori
îmi trecea prin minte nenorocirea băiatului
de împărat din ”Tinerețe fără bătrânețe și
viață fără de moarte”, singura poveste care
m-a făcut să plâng în hohote, în fața tuturor
copiilor (care mă arătau cu degetul și râdeau
de mine pe chestia asta) și apoi și acasă,
multe zile. Pentru că și eu voiam ceva
imposibil, ca și fiul de împărat: voiam, cu
toată ființa mea, cu o forță a dorinței și a
speranței pe care numai un copil o cunoaște,
să fiu nemuritoare (nu mă hotărâsem și cred
că nici nu mă gândisem în ce formă și nici de
ce voiam asta nu știam). În gândul meu nu
intra viitorul. Viitorul era ceva care se
întindea doar până a doua zi. De aceea mi se
părea prostească întrebarea ”ce vrei să te
faci când o să fii mare?” și apoi chiar
credeam că e posibil să fii nemuritor. Că
trebuie să existe un secret, că o să-l descopăr
până la urmă. Să trăiesc sute de ani, ca un
copac sau ca o broască țestoasă, dar nu ca
un copac și o broască țestoasă... Aici
imaginația se bloca, ceva din mine dădea
înapoi, se speria. Și-o lăsam încurcată.
(Simona Popescu – Exuvii*)
exuvie*=înveliş rezultat prin năpârlirea
şerpilor, ieşirea adulţilor din
pupe.
1
SUBIECTUL I – Lectura 50 de puncte

a. Înțelegerea textului ficțional/ nonficțional – 12 puncte

1. Stabileşte o asemănare şi o deosebire între cele două texte citate. 4 puncte

2. Arată, în 30- 50 de cuvinte, semnificaṭia următoarei secvenţe:

[…]și eu voiam ceva imposibil, ca și fiul de împărat: voiam, cu toată ființa mea, cu o forță
a dorinței și a speranței pe care numai un copil o cunoaște, să fiu nemuritoare[...].(B)
8 puncte
b. Scriere despre textul ficțional/ nonficṭional – 30 de puncte
Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți
particularitățile unei narațiuni, valorificând textul-suport A.
În alcătuirea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:
- respectarea părţilor unei compuneri;
- numirea a cel puţin două particularităţi specifice naraţiunii;
- ilustrarea cu exemple corespunzătoare a acestor particularităţi;
- respectarea limitei de spaţiu indicate.
Redactarea rӑspunsului la punctul b - 8 puncte
- registrul de comunicare, stilul şi vocabularul– 2 p.; coerenţa textului– 2 p.; ortografia– 2 p.(0-1
greşeli-2 p.; 2-3 greşeli-1 p.; 4 greşeli–0 p.); punctuaţia– 1 p; aşezarea în pagină şi aspectul lucrӑrii -1
p.
SUBIECTUL al II-lea – Practica rațională și funcțională a limbii – 10 puncte
Redactează un text de 80-100 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia referitoare la
sentimentele oferite de lectura unei povești care te-a impresionat.

SUBIECTUL al III –lea – Elemente de construcție a comunicării – 50 de puncte

1. Scrie forma literară a cuvintelor: dete, dară, palaturile, căta, aste. 5 puncte
2. Precizează numărul de litere și de sunete din cuvintele: săgeată, neghiobie,
nenorocirea, chestia, exuvie. 5 puncte
3. Transcrie, din secvența citată, cuvintele care conțin diftongi și vocale în hiat: Aici
imaginația se bloca, ceva din mine dădea înapoi[…]. Și-o lăsam încurcată. 5 puncte
4. Explică rolul unui semn de punctuaţie din secvenţa: – Bine ai venit, Făt-Frumos! Ce
cauți pe aici? 5 puncte
5. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului joc. 5 puncte
6. Transcrie, din lista următoare, doar cuvintele formate prin derivare: bătrânețe,
săgeată, neodihna, palaturile, copilăria, băiatului, copiilor, nemuritoare, hotărâsem,
prostească. 5 puncte
7. Scrie câte un sinonim potrivit în context pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
textele-suport. 5 puncte
8. Stabilește valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în secvențele: […]alergând
după iepure, trecuse în Valea Plângerii[…] (A); […]voiam, cu toată ființa mea, […]
să fiu nemuritoare[…] (B). 5 puncte
9. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvențele următoare: Nu cuteză
nicidecum să spuie femeilor măiestre; și-a petrecut copilăria în ele[…] (A); […]
voiam, cu toată ființa mea, cu o forță a dorinței și a speranței pe care numai un copil
o cunoaște[…] (B). 5 puncte
10. Selectează, din textul B, un verb cu funcție sintactică de predicat verbal și alcătuiește
patru enunțuri în care să-l folosești la toate modurile personale. 5 puncte

Clasa a V-a_locala 2