Lucrare semestrială la limba și literatura română

Clasa a V-a
Semestrul al II-lea

Citește cu atenție următorul fragment și apoi rezolvă exercițiile date:

Urșii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta li se și spune urși
albi (dar, firește, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi
dea de știre și să nu mă lase să scriu minciuni). Așa... Ei, și iată că printre urșii cei albi de la
pol s-a rătăcit, într-o bună zi, un urs cafeniu, un urs mare și frumos, care venea tocmai din
munții noștri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebați, că nu știu. Ce știu e că s-a pomenit
acolo și că a început să caște ochii la munții de gheață și la focile care se zbenguiau pe ei.
— Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă și toate surorile ei începură să
chicotească, să hohotească și să se prăpădească de râs.
— E mânjit tot!
— De la gheare pân-la bot!
— Vai, vai, ce caraghios!
— Parc-a fost muiat în sos!
Uite-așa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur, gata să
râdă și el de ursul cel murdar (pentru că urșii, se știe, se spală pe dinți în fiecare dimineață și
seară, ba mai fac și baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
— Nu cumva râdeți de mine? întrebă el supărat.
— Păi de cine, măi Martine?
— Eu sunt curat, spuse și mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi-dimineață.
(Povestea ursului cafeniu, Vladimir Colin)

Partea I
1. Formulează, pe baza textului, două idei principale.
2. Fragmentul dat este un text literar sau nonliterar? Argumentează-ți răspunsul.

3. a. Care este varianta corectă?

Focile râd de urs, deoarece consideră:
a. că este cafeniu;
b. că vine din munți;
c. că este murdar;
d. că este diferit de urșii polari.

b. Care este varianta corectă?

Ursul cafeniu încearcă să-i convingă pe urșii polari că:
a. este un urs cumsecade;
b. este asemenea lor;
c. nu merită să fie tratat așa;
d. s-a rătăcit.
4. Transcrie din text un indice temporal și un indice spațial.
5. Pornind de la imaginea de mai jos, construiește un enunț în care să folosești o figură de stil.
Subliniază figura de stil și precizează felul ei.

6. Transcrie din primul paragraf al textului:

a) două substantive nearticulate;
b) două substantive articulate cu articol hotărât;
c) două prepoziții simple.
7. Transcrie un adjectiv însoțit de articol demonstrativ, precizând gradul de comparație.
8. Precizează genul, numărul și partea de propoziție, pentru substantivele scrise îngroșat.
9. Precizează persoana, numărul, genul și forma pronumelor subliniate în text.
10. Alege un adjectiv din text și trece-l la toate gradele de comparație.
Partea a II-a
Scrie o compunere de 15-20 de rânduri, în care să prezinţi o întâmplare petrecută la bunici
(reală sau imaginară) în care sa inserezi şi un pasaj descriptiv. În compunerea ta trebuie:
- să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine;
- să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie.

Notă! În vederea acordării punctajului pentru exprimare, ortografie şi punctuaţie, compunerea

trebuie să aibă minimum 15 rânduri.
 1. Transcrie din fragmentul următor trei substantive nearticulate: „Și goana la întoarcere era
nebunească, peste șanțuri și peste trunchiuri de copac răsturnate, pe care [...] le căutam cu
aceeași mută înțelegere.”.

2. Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite, precizând felul acestora.

„Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era
mereu gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.``

3. Precizează gradele de comparație ale adjectivelor propriu-zise din enunțurile: „Dar episodul
cel mai important a fost fără niciun dubiu, cel în care m-am îndrăgostit de Amelia” și
„Învăţătoarea noastră era foarte drăguţă.”
4. Transcrie din fragmentul următor trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Nici
măcar atunci când ai mei insistau că trebuie să dorm la prânz nu mă plictiseam, ba chiar aș
spune că, dimpotrivă, intervalul acela era pentru mine un prilej de a prelungi întâlnirea cu
eroii mei preferați.”
5. . Alcătuiește un enunț în care substantivul cu funcție sintactică de atribut din enunțul
„Bunicul era înțeleptul satului” să devină complement indirect. 6 puncte Substantivul cu
funcție sintactică de atribut: Enunțul în care substantivul are funcție sintactică de
complement indirect:
6. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul „deal” să îndeplinească funcția
sintactică de circumstanțial de loc (1) și un enunț asertiv cu verbul copulativ „a se face” (2).
7. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care pronumele personal „ea” să aibă funcția
sintactică de complement direct (a) și o propoziție negativă, în care substantivul „pădure” să
aibă funcția sintactică de atribut (b).
8. Precizează partea de vorbire și cazul fiecărui cuvânt subliniat în fragmentul: „Când vreun
invitat al slugerului Ioan observa asta, cineva din familie îi răspundea imediat: dar nu se
întâmplă aşa cu toate casele din Moldova.”
9. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei
preciza: „Matei: Ştii ce mi-ar plăcea mie? / Zău, dragă şoricel, / fă o scamatorie: / să cresc şi
eu cât el.”.