Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De tot ne jecuiesc”.
- Tâlharii, varvarii, da cum de îndrăznesc!
Au zis duiosul domn. Iar lupii se-ndrepta
Şi-aşa urla:
- Măria ta!
De noi nu te-ndura,
Căci singur ne-ai fost dat poruncă astă-iarnă
S-avem cu toţii blană.
Iar oile pârăsc, c-aşa sunt învăţate:
Noi n-am luat mai mult decât pielcea de frate.
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: domnie, -ndura,
învățate. 6 puncte
2. Selectează din text un cuvânt obținut prin derivare unul prin compunere și unul obținut prin conversiune
(schimbarea valorii gramaticale).. 6 puncte
3. Selectează o inversiune și o personificare din textul dat. 6 puncte
4. Menționează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versurilor: De noi nu te-ndura,/Căci singur ne-ai fost dat poruncă
astă-iarnă/S-avem cu toţii blană./Iar oile pârăsc, c-aşa sunt învăţate:/Noi n-am luat mai mult decât pielcea de
frate. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre
Semnificațiile mesajului operei Elefantul la domnie de Alecu Donici. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre semnificațiile mesajului poeziei;
– să-ți susții opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
FA B U LA
Fabula este opera epică în versuri sau în proză, în care sunt satirizate defecte umane, prin
intermediul personajelor (animale, plante sau lucruri) care participă la o întâmplare din care se desprinde o
învățătură.Astfel, fabula are o structură specifică, fiind alcătuită din două părți: întâmplarea propriu-zisă și
morala. Procedeul artistic predominant este personificarea.
În primul rând, textul lui ..........................................este o fabulă dacă avem în vedere apartenența
sa la genul epic. Astfel, prin intermediul narațiunii ca mod de expunere, este relatată o întâmplare ai cărei
protagoniști, ........................,............................ (rezumi acțiunea operei). Narațiunea se împletește cu dialogul
(ce are rolul de a dinamiza discursul epic) și cu descrierea sumară de tip ......(portret/tablou): ,,..........................”.
Naratorul, instanță a comunicării specifică textului narativ, este extradiegetic/intradiegetic, sugestivi fiind indicii
morfologici la persoana a III-a/I: ,,......”, ,,......”. Ceea ce deosebește însă fabula de alte specii epice este faptul că
personajele, animale/plante/obiecte....personificate, ipostaziază tipuri umane. Astfel, x...întruchipează ........, iar
y - ...............
Pe de altă parte, această operă este o fabulă dacă avem în vedere structura specifică. Primele ....
versuri alcătuiesc întâmplarea propriu-zisă, iar ultimele .... versuri constituie morala. Astfel, prin
intermediul ...................... personificat (zici care personaj), autorul satirizează ............(zici ce defect uman), iar
prin intermediul ......................... este evidențiată atitudinea ......... a autorului față de ............................. .
MORALA: explicită (apare formulată în text de către narator sau de către un personaj)
implicită (se deduce din întâmplări/dialogul dintre personaje)
ALEGORIA: procedeu prin care ,,se operează un transfer din planul abstract al unor înțelesuri într-unul concret,
figurativ, de suprafață; alegoria înseamnă încifrare de gradul cel mai simplu, cu dezlegare transparentă; (…) prin alegorie
se concretizează idei generale” –Dinu Pillat, Dicționar de termeni literari. În cazul FABULEI, noțiuni generale precum :
parvenitism, ipocrizie, intoleranță, naivitate, sunt redate prin intermediul unei întâmplări la care participă animale
personificate (de altfel, Tudor Vianu considera alegoria drept o ,,personificare a unui concept abstract”).