Abordări inovative în realizarea unui plan de lecție

Prof. Coica Iuliana Carmen

Liceul Tehnologic Bâlteni
Bâlteni, Gorj

În cadrul sistemului de instruire, metodologia didactică trebuie să fie consonantă cu toate

modificările şi transformările survenite în ceea ce priveşte finalităţile educaţiei, conţinuturile
invăţământului, noile cerinţe ale elevilor si societăţii. Metodologia se cere a fi suplă şi permisivă
la dinamica schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Calitatea
unei tehnologii este dată de flexibilitatea şi deschiderea ei faţă de situaţiile şi exigenţele noi,
complexe ale învăţământului contemporan. În diversificarea strategiilor de predare – învăţare se
va pune un accent deosebit pe metodele active-participative, care încurajează plasarea elevului în
situaţia de a explora şi de a deveni independent. Elevii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri
diferite de asimilare precum şi stiluri diferite de învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în
considerare în planificarea activităţilor, care trebuie să dezvolte stima de sine şi un sentiment
pozitiv faţă de învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă
şi experienţa de învăţare a elevului, pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare.
Metodele interactive de grup câştigă tot mai mult teren, reprezentând o alternativă la
didactica tradiţională în beneficiul elevilor şi al profesorilor în egală măsură. A apărut termenul
de “educaţie modernă” care se poate traduce şi prin “a şti ce să faci cu ce ai învăţat”. Deci,
regândirea educaţiei formale se impune şi ne obligă să schimbăm relaţia cu copiii şi între copii
promovând sprijinul reciproc şi dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem.
Prin metodele interactive de grup elevii îşi exersează capacitatea de a selecta, combina,
învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Specific metodelor
interactive de grup este faptul că acestea promovează interacţiunea dintre participanţi, dintre
personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Interactivitatea
presupune atât cooperare cât şi competiţie, în cadrul cărora elevul colaborează cu ceilalţi pentru
atingerea unui ţel comun. Utilizarea metodelor active şi interactive în grădiniţă solicită o anumită
adaptare.
Activităţile desfăşurate prin aceste metode îi dinamizează în mod deosebit pe elevii,
aceştia având posibilitatea de a-şi exprima responsabil unele idei sau convingeri.

1
 Prin utilizarea unor asemenea metode se realizează o implicare efectivă, activă a elevilor
în procesul de învăţare. Aceștia devin conştienţi de propria lor gândire, îşi activizează
vocabularul, iar interesul şi motivaţia vor fi asigurate pe întregul parcurs al activităţilor.
Programa activităţii instructiv-educative lasă libertatea de a organiza cât mai creativ şi
personalizat actul didactic. Fiecare cadru didactic îşi poate alege propriul demers, personalizat,
modern, care să fie compatibil cu stilul didactic, cu obiectivele şi conţinuturile activităţilor.
Stabilirea metodelor de predare-învăţare este numai o etapă a proiectării activităţii de
învăţare, urmată de punerea în practică a scenariului proiectat.
Indiferent ce metode stabilim, este important ca pe durata lecţiei să avem clar formulat
scopul activităţii (ştim ce vrem de la lecţia respectivă), să oferim elevilor instrucţiuni şi explicaţii
clare referitoare la sarcinile de lucru (ne asigurăm că elevii înţeleg ce au de făcut) şi să
monitorizăm activitatea. Monitorizarea înseamnă observarea comportamentelor elevilor şi
utilizarea întrebărilor pentru a verifica înţelegerea temei, pentru a observa dacă activitatea se
derulează conform planificării şi pentru a adecva activitatea în funcţie de nevoile şi de interesele
elevilor. Cu alte cuvinte, scenariul didactic este pus în aplicare în funcţie de evoluţia concretă a
clasei de elevi.
Spre exemplificare, voi prezenta scenariul didactic al unei lecții de fonetică, realizată prin
metoda piramidei:
Captarea atenției (5 minute):
-joc didactic: ”Formează cât mai multe cuvinte”; elevii primesc câte o fișă și
formează cinci cuvinte noi din literele unui cuvânt lung (Anexa 1).
-elevii observă, la cererea mea, din ce sunt alcătuite cuvintele;
METODA PIRAMIDEI (30 minute)
1.Faza introductivă
Enunț obiectivele și le prezint elevilor ceea ce vom lucra.
2. Faza lucrului individual
Fiecare elev scrie, în caiete, propoziții alcătuite cu cuvântul care denumește jetonul
primit (Anexa 2). Separă cuvintele din propoziție, desparte în silabe cuvintele și identifică
vocalele și consoanele; alfabetul în imagini (Anexa 3) este expus în fața clasei, iar elevii vor
avea de scris toate vocalele limbii române; vor observa câte vocale au utilizat în cuvintele din
propoziție și câte vocale sunt în total.

2
 3.Faza lucrului în perechi
Elevii formează perechi și discută rezultatele la care a ajuns fiecare, urmăresc dacă au
lucrat corect, se solicită răspunsuri la eventuale întrebări legate de modalitatea de lucru și de
cerințele pe care le-am expus în faza introductivă.
4.Faza reuniunii în grupuri mai mari
Din cele șapte grupe de câte doi elevi se formează două grupe: una din 6 elevi și una din
8 elevi, grupa de 8 elevi cuprinzând și elevii cu posibilități reduse de învățare (și care au făcut
pereche cu câte un elev care face față cerințelor).
Cele două grupe ajung la concluziile așteptate, ghidați fiind de cadrul didactic.
5.Faza raportării soluțiilor în colectiv
Elevii explică cum anume au procedat: alcătuirea propoziției, separarea cuvintelor,
despărțirea în silabe, identificarea consoanelor și vocalelor.
6. Faza decizională.
Întreaga clasă a ajuns la concluziile care se notează la tablă (Anexa 3), folosindu-se creta
colorată, astfel:
o Cuvântul este alcătuit din sunete.
o Sunetele se pronunță.
o Litera redă în scris sunetul.
o Literele se scriu.
o Uneori o literă redă un grup de sunete: x-cs (pix, explică)
-gz (exact, examen)
o Un sunet poate fi redat uneori prin două litere diferite: î, â (început, pâine).
o Alfabetul limbii române: toate literele așezate într-o anumită ordine.
o Suntele limbii române: vocale și consoane.
o Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î (â).
Elevii notează și în caiete ceea ce se notează pe tablă.
Evaluarea (5 minute)
Elevii compară schema de pe tablă cu ceea ce au lucrat ei: corectează și se
autocorectează, indrumați fiind de profesor. Evaluarea se realizează pe baza observațiilor

3
efectuate pe parcursul desfășurării activității, a răspunsurilor date de elevi, a fișelor de muncă
independentă și a caietelor pe care au lucrat.
În concluzie, profesorul trebuie să cunoască şi să analizeze, pe de o parte, factorii anterior
menţionaţi, iar pe de altă parte, metodele de predare –învăţare - evaluare.