Subiectul I; cerința nr.

6
Cerință: 6.Transcrie două figuri de stil din cele două strofe, precizând felul lor.

Pe o noapte-ntunecoasă, Valul vine cu urgie

Pe o mare furtunoasă, Din întinderea pustie
Trece-un vas necunoscut. Ca un duşman tăinuit.
Care geniu îl conduce El s-aruncă să înece
Printr-a mărilor năluce Vasul gingaş care trece
Către malul nevăzut? C-un lung gemet obosit!

,,noapte-ntunecoasă”- epitet
,,Valul vine... / Ca un duşman tăinuit”- comparație
,,lung gemet”- inversiune (adjectivul se află în fața substantivului)
,,Valul vine”- personificare
__________

Cerință: 6.Transcrie două figuri de stil din fragmentul următor, precizând felul acestora: „De prin nu ştiu ce
nebănuită însufleţire care-i spărsese cumpătarea uscată, înviase înaintea ochilor noştri nesfârşite şosele cu
piatră albă, apeducte cu picioarele arcuite, cetăţi cu ziduri cenuşii, amfiteatre spaţioase şi băi cu bazine de
marmură, mine de aur şi saline în care robii războiului ciocăneau sub bolţi de sare translucidă...”.

,,nebănuită însufleţire”- inversiune (adjectivul se află în fața substantivului)

,,șosele..., apeducte..., cetăţi..., amfiteatre şi băi..., mine de aur şi saline”- enumerație
,,sare translucidă”- epitet
Să ne amintim!
1.Personificarea este o figură de stil prin care se atribuie însușiri omenești unor animale, unor lucruri,
unor fenomene ale naturii etc.

,,Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace.
Dorm și florile-n grădină.
Dormi în pace!

2.Comparația este o figură de stil prin care se aseamănă doi termeni.

,,Nalt cât casa/ Verde ca mătasea’’.

,,Fața-i roșie ca mărul’’.

3.Epitetul este o figură de stil prin care este surprinsă o însușire deosebită a unui obiect sau o
caracteristică deosebită a unei acțiuni.

,,codru negru’’; „luntre mică” (epitet exprimat prin adjectiv)

,,Să-mi cadă lin pe piept’’ (epitet exprimat prin adverb)
,,pată de argint’’; „glas de ape” (epitet exprimat prin substantiv cu prepoziție)

Atenție!
Epitetul care se referă la o culoare se numește epitet cromatic.

Exemple: ,,lacul albastru”; ,,nuferi galbeni”; „cercuri albe”

Epitetul care exprimă o însușire umană se numește epitet personificator.

Exemplu: ,,blândei lune”

Epitetul care se combină cu inversiunea se numește epitet în inversiune.

Exemplu: ,,lin foșnească”; unduioasa apă”
4.Enumerația este o figură de stil care constă în înșiruirea unor termeni, cu scopul de a-i evidenția.

Exemplu: ,,Ziua ninge, noapte ninge, dimineața ninge iară!”

5.Repetiția este o figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt/ a unui grup de cuvinte, cu scopul
de a evidenția o idee, un obiect, o acțiune etc.

Exemplu: ,,Parc-ascult și parc-aștept”.

Subiectul I; cerința nr.6

Cerință: 6.Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație (rimă, măsură) identificate în
fragmentul următor, menționând felul acestora.

„La Capul Nord, la Capul Nord,

Adăpostit într-un fiord
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.”

Rima versurilor este împerecheată. (Se potrivește versul 1 cu versul al 2-lea, iar versul al 3-lea se potrivește cu
versul al 4-lea).

Măsura versurilor: Fiecare vers are opt silabe.

La Ca-pul Nord, la Ca-pul Nord

A-dă-pos-tit în-[tr-un] fi-ord
Șe-dea pe țărm A-po-lo-dor.
Po-so-mo-rât și gân-di-tor.
Să ne amintim!

MĂSURA- reprezintă numărul silabelor dintr-un vers.

Să ne amintim!
Alte tipuri de rimă:

Rimă încrucişată- se potrivește primul vers cu al treilea, iar al doilea vers se potrivește cu al patrulea
(abab)
Exp. ,,1.Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă.
2.Buchetele de trestii dormeau cu foşnet lin.
3.Era o lună plină în fiecare baltă,
4.Şi-n fiecare undă o piatră de rubin...”(G.Topârceanu-Broaştele)

Rimă îmbrăţişată- se potrivește primul vers cu al patrulea, iar al doilea vers cu al treilea (abba)
Exp. ,,1.Vorbeşte-ncet, urmează înainte
2.Cu glasul tău, izvor de mângâiere,
3.Căci vorba ta-i ca lamura de miere
4.Şi înţelesul ei e prea cuminte.” (M.Eminescu-Vorbeşte-ncet)

Monorimă- rimează cel puţin trei versuri consecutive (aaa)

Exp.,,1.Foicica fagului,
2.La poalele muntelui,
3.Muntelui pleşuvului...” (Toma Alimoş)
 Subiectul I; cerința nr.6
Cerință: 6.Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă (dialogul) în vorbire indirectă
(secvență narativă).

PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?

ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.

Rezolvare: Pascu întreabă ce se află în acel pachet. Șeful gării susține că acolo s-ar găsi o carte.

Subiectul I; cerința nr.6

Cerință: 6.Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.
,,Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai
grele, în vreme ce ea se închidea într-o odaie și întreba o oglindă fermecată:
-Oare cine-i mai frumoasă, eu sau Florița?
Iar oglinda îi răspunde mereu la fel, că Florița e cea mai frumoasă. Hangița n-a mai putut să rabde,
așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța, o cotoroanță care trăia undeva în adâncul codrului. S-au înțeles
amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.”

Rezolvare: O trăsătură a tiparului narativ ar fi prezentarea unor acțiuni care se succed. Iată o secvență
care demonstrează acest lucru: Hangița n-a mai putut să rabde, așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța...
S-au înțeles amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.”

Iată o altă rezolvare: O trăsătură a tiparului narativ ar fi prezența naratorului obiectiv (care relatează
întâmplările la persoana a III-a). Iată o secvență care demonstrează acest lucru: Hangița n-a mai putut să
rabde, așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța.

Subiectul I; cerința nr.6

Cerință: 6.Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a personajului
Imran, identificate în fragmentul următor: „S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în
regulă, așa că și-a întrerupt prânzul și s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de
istorie, fiindcă imediat după recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului”.

Rezolvare: Imran demonstrează că este altruist (se gândește la cei din jur). Această însușire este evidențiată
prin caracterizare indirectă, adică prin prezentarea faptelor sale.
___________________

Cerință: 6.Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și o trăsătură morală a tatălui,
identificate în fragmentul următor: „Nu mi-a reproșat niciodată cu adevărat și nici n-a încercat să-mi
împiedice pasiunile în vreun fel, nu cred că din spirit de libertate și respect pentru alții, ci pentru că pe el nu-l
interesa cum îmi petreceam timpul, important era să nu-i fac probleme. Ne găsiserăm echilibrul, iar eu nu
pretindeam cine știe ce și el nu punea multe întrebări .”

Rezolvare: Tatăl este un om indulgent (permisiv) cu băiatul său. Această însușire este evidențiată prin
caracterizare indirectă, adică prin prezentarea faptelor sale.
________________

Cerință: 6.Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Flavia, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
„-Întreabă-i tu, îl rugă Flavia cu obrajii-n flăcări, și eu le scriu, însă stiloul îi tremura deja în mână.
Treptat, putu să se calmeze. Caligrafia ei măruntă se așternu pe zeci de exemplare, în vreme ce buchetele de
flori umplură masa. Într-un târziu își înălță privirea.”

Flavia este o persoană timidă. Această însușire este evidențiată prin caracterizare indirectă, adică prin
prezentarea gesturilor sale. Iată o secvență semnificativă: „stiloul îi tremura deja în mână.”