FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2023-2024 / ETAPA I – 12 ianuarie 2024
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a X-a

Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: .................................................................................................................. / Clasa: ............................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citește cu atenție textele pentru a putea rezolva cerințele legate de acestea, apoi bifează
în grilă răspunsurile corecte.

A. Deseori, când avem impresia că cineva ne minte, zicem simplu: Nu-mi spune povești! Ca și
când o poveste ar fi o minciună, ceva greu de crezut, ceva imposibil. Ba există și expresia: Nu-mi
spune povești de adormit copiii! Ca și când doar copiii cred în povești. Pentru că sunt naivi, pentru
că poți să-i păcălești ușor (deși copiii sunt cel mai greu de mințit, dar asta-i altă poveste!).
Însă poveștile pentru copii, basmele, au întotdeauna un sâmbure din realitate, chiar dacă sunt
pline de fantastic, de personaje incredibile, cu trei capete, care scot flăcări pe nări, care zboară,
dispar, se dau de trei ori peste cap și devin altcineva, mănâncă jăratec sau vorbesc limba
animalelor. La fel de bine putem vorbi, pur și simplu, despre povești adevărate pe care le spunem,
le citim sau le ascultăm în fiecare zi.
Nu știu exact care a fost momentul în care am realizat că pot cunoaște și pot înțelege lumea
prin povești. Ani de zile am fost luată de val și alergam, ca orice jurnalist, după știri, declarații,
informații. Dar, la un moment dat, a venit împrejurarea de care vă spuneam și am înțeles că,
dincolo de toate acestea, există POVESTEA. Poate că reportajul este calea cea mai generoasă prin
care jurnaliștii spun povești adevărate: viața unui om, istoria unui loc, explicația unui eveniment
sau culisele unui fenomen.
Dacă nu ar fi descoperite și spuse mai departe, toate poveștile adevărate ar rămâne într-un
cerc strâns, intim. Și ar fi tare păcat. Pentru că oamenilor le plac poveștile. Explicația simplă ar fi
că se regăsesc în ele și învață din ele. Dar cred că nuanțele sunt mai multe și ne raportăm la
povești în fel și chip. De la „mi s-a întâmplat și mie așa ceva”, la „aș vrea/nu aș vrea să mi se în-
tâmple”, „uite ce i s-a întâmplat”, „de ce s-a întâmplat”, „aș ști ce să fac dacă mi se întâmplă?”.
Cert e că o poveste nu ne lasă indiferenți. Dorința, revolta, înțelegerea, curiozitatea, tristețea – sunt
toate acolo când ascultăm sau citim o poveste adevărată. Adică un reportaj sau un documentar.
Lucrurile se întâmplă, însă, dacă povestea e bine spusă și dacă e interesantă. Iar felul în care
e percepută o poveste adevărată depinde și de cel care o spune, dar și de cel care o ascultă, de
lucrurile care-l interesează sau de așteptările pe care le are.
O poveste nu este însă poveste dacă nu are un tâlc, un sens, dacă nu ne ajută să înțelegem
ceva. Ne fascinează biografiile sau autobiografiile pentru că învățăm din viețile altora cum să
ajungem unde ne dorim, cum să depășim momentele de cumpănă sau cum să ne bucurăm de tot ce
ni se întâmplă, de exemplu. Ne inspiră filosofia de viață a unui sportiv sau a unui inventator. Așa că
și personajul – care e, de multe ori, în carne și oase, trăiește aceleași vremuri ca și noi, e celebru,
dar, alteori, doar un om simplu – e și el important și are rolul lui determinant într-o poveste.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a X-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

Poveștile adevărate ne ajută să găsim modele. [...] E foarte important, însă, ca reporterul să
nu se lase dus de val, de emoții sau de propriile convingeri. Să încerce să fie acolo ca un povestitor
bun și onest. Să nu încerce să manipuleze prin povești. Pentru că o condiție importantă pentru cel
care spune povești adevărate – pentru jurnalist – e sinceritatea. [...]
(Liliana Nicolae, Lumea în povești, în Dilema veche,
nr. 1010, din 17-23 august 2023, fragment)*
* Notă: s-a adaptat grafia specifică revistei în care a fost publicat articolul conform normelor Academiei Române.

B. Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și
chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic
era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și
nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și
bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: „Tot un bou
ș-o belea”. Fratele cel sărac – sărac să fie de păcate! – tot avea și el o pereche de boi, dar colè:
porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și
groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug,
grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce
trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de
asemene lucruri, totdeauna supăra pe alții, iară mai ales pe frate-său, care avea de toate. Nevasta
celui bogat de multe ori făcea zile fripte bărbatului, ca să-l poată descotorosi odată de frate-său.
Ea zicea adeseori:
— Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate.
— Apoi, dă, măi nevastă, sângele apă nu se face. Dacă nu l-oi ajuta eu, cine să-l ajute?
Nevasta, nemaiavând încotro, tăcea și înghițea noduri. [...] Nu treceau două-trei zile la
mijloc, și se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatu-său, cerând să-i împrumute carul: ba să-și aducă
lemne din pădure, ba făină de la moară, ba căpiți din țarină, ba multe de toate.
— Măi frate, zise într-o zi cel mai mare istuilalt; mi-e lehamite de frăția noastră!... Tu ai boi,
de ce nu-ți închipuiești ș-un car? Al meu l-ai hârbuit de tot. Hodorog! încolo, hodorog! pe dincolo,
carul se strică. […]
— Apoi, dă, frate, zise istalalt, scărpinându-se în cap, ce să fac?
— Ce să faci? Să te-nvăț eu: boii tăi sunt mari și frumoși; ia-i și-i du la iarmaroc, vinde-i și
cumpără alții mai mici și mai ieftini, iar cu banii rămași cumpără-ți și un car, și iaca te-ai făcut
gospodar.
— Ia, știi că nu m-ai învățat rău? Așa am să fac.
Zicând aceste, se duce la dânsul acasă, își ia boii de-o funie și pornește cu ei spre târg. Dar,
cum am spus, omul nostru era un om de aceia căruia-i mânca câinii din traistă, și toate trebile, câte
le făcea, le făcea pe dos. Târgul era cam departe, și iarmarocul pe sfârșite. Dar cine poate sta
împotriva lui Dănilă Prepeleac? [...]
Mergând el cu Duman și Tălășman ai săi, tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe când suia un
deal lung și trăgănat, alt om venea dinspre târg cu un car nou, ce și-l cumpărase chiar atunci și pe
care îl trăgea cu mâinile singur, la vale cu proptele și la deal cu opintele.
— Stai, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând troscotul cel fraged și
mândru de pe lângă drum. Stai puțin cu carul, c-am să-ți spun ceva.
— Eu aș sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui?
— Carul dumitale parcă merge singur.
— D-apoi... mai singur, nu-l vezi?
— Prietene, știi una?
— Știu dacă mi-i spune.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a X-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

— Hai să facem treampa*; dă-mi carul, și na-ți boii. Nu vreau să le mai port grija în spate:
ba fân, ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic să trag un car,
mai ales dacă merge singur.
— Șuguiești*, măi omule, ori ți-e într-adins?
— Ba nu șuguiesc, zise Dănilă. [...]
Apoi dă carul, își ia boii, pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce.
(Ion Creangă, Dănilă Prepeleac, fragment)
* a face treampa: a schimba;
* a șugui: a glumi.

STANDARD

1. Sinonimul adecvat pentru sensul din text al cuvântului subliniat în următoarea secvență din
textul A: Însă poveștile pentru copii, basmele, au întotdeauna un sâmbure din realitate, chiar
dacă sunt pline de fantastic [...]. este:
a. fărâmă;
b. secvență;
c. idee;
d. capăt.

2. Antonimele adecvate pentru sensurile din text ale cuvintelor subliniate în secvența: Dorința,
revolta, înțelegerea, curiozitatea, tristețea (1) – sunt toate acolo când ascultăm sau citim o
poveste adevărată (2). sunt:
a. nostalgia (1), falsă (2);
b. bucuria (1), fictivă (2);
c. fericirea (1), realistă (2);
d. melancolia (1), neadevărată (2).

3. Secvența subliniată în enunțul următor din textul A: Ani de zile am fost luată de val și
alergam, ca orice jurnalist, după știri, declarații, informații. are semnificația:
a. a face un sport nautic;
b. a înota împotriva curentului;
c. a fi prins într-o încurcătură;
d. a fi implicat în numeroase activități.

4. Secvența subliniată în următorul enunț din textul B: Nevasta acestui sărac era muncitoare și
bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. are sensul:
a. (a fi) rău la suflet;
b. (a fi) temător;
c. (a fi) invidios;
d. (a fi) bolnav.

5. Secvența subliniată în următorul enunț din textul B: Nevasta celui bogat de multe ori făcea
zile fripte bărbatului [...] are sensul:
a. a sâcâi pe cineva (zi de zi);
b. a necăji pe cineva permanent;
c. a tortura pe cineva;
d. a lăsa în pace pe cineva.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a X-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

6. Apare un sinonim al cuvântului subliniat în secvența: Ne inspiră filosofia de viață a unui

sportiv sau a unui inventator.:
a. Am aspirat aerul din flacon.
b. Trage din greu, pentru a-și îndeplini scopul.
c. L-a motivat exemplul tău.
d. I-a dat mai multe motive pentru a fi fericit.

7. După cum reiese din textul A, primul tip de „poveste adevărată” pe care o poate spune un
jurnalist este despre:
a. culisele unui fenomen;
b. explicația unui eveniment;
c. istoria unui loc;
d. viața unui om.

8. Așa cum reiese din textul A, un motiv pentru care oamenii sunt fascinați de biografii sau de
autobiografii este că:
a. își pot stabili prioritățile;
b. acestea prezintă fapte și evenimente reale;
c. pot învăța cum să depășească momente dificile;
d. acestea fac referire la oameni simpli.

9. Pentru autoarea textului A, reportajul este o modalitate:

a. de a transmite o poveste adevărată;
b. de a împărtăși emoții și sentimente;
c. de a oferi soluții pentru cititori;
d. de a aminti rolul poveștilor în viața unui om.

10. Dănilă Prepeleac, personajul din textul B, repetă următoarea acțiune:

a. îi împrumută fratelui său boii, pentru a putea lucra;
b. împrumută diferite obiecte de la fratele său;
c. schimbă boii pe un car;
d. vorbește cu soția fratelui său.

11. După ce discută cu fratele său, Dănilă Prepeleac are intenția:

a. să-și cumpere doi cai și un car;
b. să dea boii pe care îi are în schimbul unui car;
c. să cumpere doi boi mai mici și un car;
d. să adune bani.

12. În raport cu Dănilă Prepeleac, cumnata sa manifestă o atitudine:

a. binevoitoare;
b. ostilă;
c. calmă;
d. detașată.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a X-a

4
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

13. În prima parte a textului B, se construiește o relație de opoziție între următoarele tipuri de
oameni:
a. frumos și urât;
b. bogat și sărac;
c. darnic și zgârcit;
d. generos și bogat.

14. Din dialogul purtat cu omul care trage carul pe drum reiese următoarea trăsătură morală a lui
Dănilă:
a. răutatea;
b. naivitatea;
c. onestitatea;
d. bunătatea.

EXCELENȚĂ

15. Sensul termenului „poveste” menționat în textul A care poate fi asociat cu textul B este:
a. reportaj;
b. documentar;
c. poveste adevărată;
d. basm.

16. Se dau următoarele enunțuri: (1) Textul face referire la importanța sincerității.; (2) În text, se
menționează tipuri de oameni.; (3) Textul prezintă un model de viață.; (4) Textul face referire
la un antimodel. Apar asocieri corecte, în raport cu textele date, în varianta de răspuns:
a. (1) – textele A și B; (2) – numai textul A; (3), (4) – textul B;
b. (1), (2) – textele A și B; (3) – textul B; (4) – textul A;
c. (1) – textul A; (2) – textele A și B; (3) – niciun text; (4) – textul B;
d. (1), (2), (3) – textele A și B; (4) – textul B.

Itemii 1-14 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 15-16 se notează cu câte 15 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa I – 2023-2024, Clasa a X-a

5