Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida”

Piatra- Neamț

Examen de încheiere a situației școlare

An școlar 2019- 2020
Clasa a III- a
Disciplina Limba noastră-i o comoară- opțional

BILETUL NR. 1

1. Descrie-te pe tine „Cine sunt, cum sunt?” Elevul îşi va spune prenumele şi o însuşire care ar trebui
să i se potrivească, care să înceapă cu aceeaşi literă cu care începe prenumele. (exemplu: Adi-
ambiţios). (Se precizează că prenumele reprezintă substantive proprii, iar însuşirile reprezintă
adjective).

2. Citește cu atenție fragmentul de mai jos:

„Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice:

– Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar
voi, încuieți ușa după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul
meu. Când voi veni eu, am să vă dau de știre, ca să mă cunoașteți și am să vă spun așa:
Trei iezi cucuieți
Ușa mamei descuieți!”

a) Cine este autorul poveștii din care face parte fragmentul de mai sus?
b) Găsește câte un cuvânt cu înțeles asemănător pentru cuvintele: zice, mă duc, vă dau de știre.
c) Desparte în silabe cuvintele: capra, mâncării, ascultați, deschideți.
d) Găsește, în fragmentul de mai sus, câte un substantiv, un pronume și un adjectiv.

3. Asociază- substantivele din prima coloană cu adjectivele din cea de-a doua coloană:

Cireşe întinsă
Haine gustoasă
Prăjitură amare
Câmpia zdrenţuite

Alcătuiţi enunţuri cu expresiile obţinute.

Evaluator 1- Mirăuță Florența- Roxana Director,

Evaluator 2- Chindea Simona Prof. Popa Micșunica
Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida”
Piatra- Neamț

Examen de încheiere a situației școlare

An școlar 2019- 2020
Clasa a III- a
Disciplina Limba noastră-i o comoară- opțional

BILETUL NR. 2

1. Citește cu atenție fragmentul de mai jos:

Într-o dupa-amiază de vară fierbinte, o porumbiţă albă veni la râu să-şi potolească setea enormă. Se
apropie de apă şi auzi un glas mărunţel cerând ajutor. Văzu că o furnică mică şi neagră fusese luată de apă şi
încerca să ajungă la mal.
- Vin acum, strigă porumbiţa, te scot numaidecât afară! Luă o crenguţa şi o trase afara pe biata furnică,
ostenită de luptă cu apele râului.
După un timp, veni rândul furnicii să fie de folos. Ea află ca în împrejurimi apăruse un vânator şi alerga
să-şi anunte prietena de primejdia ce o pândea. Reuşi să intre în gheata vânătorului şi îl ciupi atât de tare
încat acesta lăsă baltă vânatoarea numai ca să scape de durere.
Întâlnind-o mai târziu pe furnică, porumbiţa îi mulţumi pentru că îi salvase viaţa.
-Îţi datoram asta! răspunse furnica. De acum încolo, vom fi prietene nedespărţite!

2. Răspunde la întrebări:
a.Care sunt personajele textului şi când se desfăşoară acţiunea?
................................................................................................................................
b.Ce învăţătură desprindem din text?
................................................................................................................................
c.Găseşte un titlu sugestiv textului.
………………………………………………………………………………………………….
3. Formulează întrebări pentru răspunsurile de mai jos:
a.Furnica îl ciupi foarte tare pe vânător pentru a o scăpa pe porumbiţă din bătaia puştii.
................................................................................................................................
b.Porumbiţa era ostenită de lupta cu apele râului.
…………………………………………………………………………………………………
4. Numește cuvinte:
a) cu sens asemănător pentru: b) cu sens opus pentru:
potolească:.................................. ; luată≠ ..................................... ;
crenguţa: .................................... ; târziu ≠ .....................................
prietene:....................................... ; nedespărţite ≠ .............................. ;
glas:.............................................; liniştea ≠ ......................................... .

Evaluator 1- Mirăuță Florența- Roxana Director,

Evaluator 2- Chindea Simona Prof. Popa Micșunica
Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida”
Piatra- Neamț

Examen de încheiere a situației școlare- scris

Varianta 1
An școlar 2019- 2020
Clasa a III- a
Disciplina Limba noastră-i o comoară- opțional
Citeşte cu atenţie textul de mai jos.

Tomi
de Adrian Oprescu
Într-o zi, tata s-a întors acasă ţinând în braţe un căţel. Nu ştiu nici acum de unde îl luase.
Mare bucurie. L-am trecut de la unul la altul. Tata ne-a spus că-l şi botezase. Îl chema Tomi. Mic,
prietenos şi cu aspect de pui de lup. Numai vârfurile urechilor nu erau drepte, cum le au lupii. Era
tare simpatic. Avea labele groase, prea mari faţă de restul corpului. Îţi venea să râzi când îl studiai.
După două zile de răsfăţ una dintre urechi şi-a îndreptat vârful. După alte două zile, cealaltă a urmat-
o. Acum începe să se apropie şi mai mult de lup. Era maroniu, cu o nuanţă care se închidea pe
spinare. Ne
jucam cu el pe rând sau toţi odată. Ştia că ne jucăm şi nu muşca atunci când apuca mâna unuia
dintre noi. Chiar dacă dinţii lui erau de lapte, erau foarte ascuţiţi şi îi simţeam. După joacă, se aşeza
pe podeaua bucătăriei, cu capul între groasele lui labe şi ne observa mişcările cu mare atenţie. Îşi
plimba ochii când după unul, când după altul. Tomi a
devenit distracţia tuturor. Era teribil de jucăuş. Făcusem rost de o cârpă mare şi solidă. I-o vânturam
în faţă până reuşea s-o agaţe cu dinţii. Puteai apoi să-l învârteşti în aer cât voiai. N-o mai lăsa. Când
te plictiseai şi părăseai cârpa, o scutura câtva timp mârâind, până înţelegea că nu mai voiai să te
joci. Atunci, lăsa cârpa şi te apuca pe la spate de picior cu dinţii lui ascuţiţi. Aşa te anunţa că el ar
mai fi vrut să se joace. Mare ştrengar !
 I.Înţelegerea textului
1.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
 Tomi avea labele :

a. subţiri ; b. drepte ; c. groase ; d. înalte.

 Câinele nu muşca, pentru că :

a. era prea mic ; b. ştia că se juca; c. avea dinţi de lapte ; d. era certat.
 Tomi îşi apuca stăpânul de picior, pentru că :

a. era agresiv ; b. îi plăcea să muşte; c. era nervos; d. voia să se mai joace.

2..Precizează titlul textului, numele autorului (2 enunţuri).
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
3.Cum erau urechile lui Tomi la început? Dar după câteva zile ?
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
4.Care era jocul preferat al câinelui ?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…
II.Interpretarea textului

5.De ce stă Tomi cu capul între labe ?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
6.Din ce cauză Tomi pare comic (îţi venea să râzi când îl vedeai)?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
7.Caută, în text, şase adjective prin care se arată însuşirile căţelului. Scrie-le mai jos.
*..................................... *……………………………. *…………………………....
*..................................... *……………………………. *…………………………....
III.Subliniază pronumele personale în enunţurile de mai jos.
 Voi pregătiţi o scenetă.  Cea mai frumoasă urare a fost făcută de el.  Eu citesc
expresiv.

IV.Descrie chipul mamei tale, răspunzând la întrebări. Scrie un titlu potrivit.

 Cum se numeşte mama ta ?  Cum este chipul mamei tale ?
 Ce statură are ?  Cum este părul ei ?
 Ce fel de îmbrăcăminte îi place să poarte
  Ce însuşiri deosebite are mama ta ? (răbdare, bunătate, înţelegere,
înţelepciune)  Ce apreciezi cel mai mult la mama ta ?
 De ce este mama fiinţa cea mai dragă ?
…………………….…………………….

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………..

Evaluator 1- Mirăuță Florența- Roxana Director,

Evaluator 2- Chindea Simona Prof. Popa Micșunica
Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida”
Piatra- Neamț

Examen de încheiere a situației școlare- scris

Varianta 2
An școlar 2019- 2020
Clasa a III- a
Disciplina Limba noastră-i o comoară- opțional

Citeşte cu atenţie textul de mai jos.

Noi şi casa noastră
de Ioana Pârvulescu
Pe atunci, pentru mine casele aveau faţă. Faţă de om, vreau să zic. Aşa le şi desenam:
totdeauna cu două ferestre care erau ochii, iar la mijloc, jos, o poartă boltită, care era gura
bosumflată. În ochi le puneam uneori şi ghivece cu flori roşii. Niciodată florile nu aveau altă culoare :
lumea mea era simplă şi se repeta fără să mă plictisească. Desigur, când mă plimbam pe străzile
vechi ale oraşului în care mă născusem, casele mi se arătau în mai multe feluri, însă tot chip de om
aveau. Îmi amintesc de una mare, cu vreo opt ochi şi de alta, un pirat autentic, cu un singur ochi,
celălalt fiind total acoperit de iederă. Nas nu aveau casele din copilăria mea. Casa
noastră se născuse în acelaşi oraş cu mine. Cu ochii nu stătea tocmai bine, avea unul în plus sau
unul în minus, depinde cum voiai s-o iei : doi la parter, cam înghesuiţi, şi trei la etaj. Dacă te uitai
bine, acoperişul cu ţigle avea şi el doi ochişori bulbucaţi. Gura îi era subţire şi dreaptă, exact cât să
poată înghiţi, la nevoie, în burta ei, o maşină. Însă asta se întâmpla rar, când veneau musafiri din
alt oraş. De obicei, se îndopa doar cu oameni, patru familii şi noi, cei patru copii ai casei.
Eram două fete
şi doi băieţi, fraţi şi verişori, în ordinea sosirii pe lume : Dina, Dorin, Matei şi Ana. Ana sunt eu. Dina
avea faţa ovală, pielea albă, încadrată de păr castaniu şi ochi albaştri, migdalaţi, cu gene răsucite.
Dorin avea aceleaşi culori ca sora lui, doar că erat uns scurt şi vorbea mai rar ca ea. Fratele meu
avea ochi verzui şi idei cât pentru tot grupul. Iar eu aveam faţa ca luna plină şi mă ţineam după ei
fără să pricep nimic. Încerc să pricep câte ceva acum când vă povestesc.
 I.Înţelegerea textului
1.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
 Ce nu aveau casele desenate de fetiţă ? Casele nu aveau :

a. frunte ; b. păr ; c. nas ; d. urechi.

 Câţi ochi avea casa copiilor ? Casa copiilor avea :

a. doi ochi ; b. trei ochi; c. cinci ochi ; d. şapte ochi.

 Ce relaţie era între copiii care locuiau în casă ? Copiii :

a. erau toţi fraţi ; b. erau toţi verişori; c. erau fraţi şi verişori; d. nu erau rude.
2..Precizează titlul textului, numele autorului (2 enunţuri).
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
3.Care este numele celui mai mic dintre copiii din casă ?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
4.Scrie cinci aspecte (substantiv+adjectiv) prezentate în descrierea Dinei .
*..................................... *……………………………. *…………………………....
*...................................................................... *…………………………….
II.Interpretarea textului

5.De ce consideră fetiţa o casă din oraş un pirat autentic ?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
6.Care este calitatea cea mai importantă a fratelui Anei
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
7.De ce spune fetiţa că avea faţa ca luna plină ?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
………………………
III.Subliniază pronumele personale în enunţurile de mai jos.
 Noi pregătim o scenetă.  Cea mai frumoasă urare a fost făcută de ea.  Tu citeşti
expresiv.
IV.Descrie chipul mamei tale, răspunzând la întrebări. Scrie un titlu potrivit.
 Cum se numeşte mama ta ?  Cum este chipul mamei tale ?
 Ce statură are ?  Cum este părul ei ?
 Ce fel de îmbrăcăminte îi place să poarte
 Ce însuşiri deosebite are mama ta ? (răbdare, bunătate, înţelegere,
înţelepciune)  Ce apreciezi cel mai mult la mama ta ?
 De ce este mama fiinţa cea mai dragă ?
…………………….…………………….

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………..

Evaluator 1- Mirăuță Florența- Roxana Director,

Evaluator 2- Chindea Simona Prof. Popa Micșunica