PROIECT

Disciplina: Citind, învăț să fiu

Subiectul lecţiei: Povara bunătății noastre de Ion Druță

Clasa: a VIII-a
Competenţa curriculară:
Receptarea textelor literare, prin perceperea relațiilor și conexiunilor între temele, motivele, mesajele acestora și impactul asupra cititorului;
Transferul, prin realizarea de conexiuni complexe, adaptarea și adecvarea la context a mesajelor receptate.
Obiective operaţionale Condiţii prealabile Arsenalul didactic
O1: să-şi amintească subiectul romanului; Metode şi procedee: tehnica fotolimbajului, brainstorming, carte
O2: să ilustreze fiecare idee emisă cu fragmente din – textul studiat este citit integral; de vizită, conversaţia euristică, jocul de rol, problematizarea,
text; – elevii completează fişa de lectură; cercetarea în echipă, emblema personajului.
O3: să raporteze ilustraţii, noţiuni la opera dată; – elevii cunosc noţiunile elementare Mijloace de învăţământ: romanul, fişa de lectură, colaj de
O4: să examineze specificul satului basarabean de teorie literară; imagini în programul Power Point, fişe cu adeziv, foi A3...
oglindit în roman; – sunt motivaţi să realizeze ceea ce Evaluarea: iniţială prin chestionare orală, continuă,
O5: să creeze scurte comunicări orale şi scrise propune profesorul;
individuală, frontală, în scris, autoevaluare(3-2-1)
conform cerinţelor înaintate; – deţin intelegenţe multiple;
Material bibliografic:
O6: să-şi autoevaluieze activitatea în cadrul orei.
- Romanul „Povara bunătății noastre”

Momentul Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluarea Timpul

 lecţiei
Moment Creez climatul psiho-afectiv adecvat desfăşurării lecţie. 3 min
organizatoric Video-clip „Povara bunătății noastre” Orală

EVOCAREA – Alegeţi, din imaginile propuse, pe acea care reflectă în – Raportează imaginile la simboluri. Frontală
concepţia voastră simbolurile şi argumentaţi-vă opţiunea.
Reactualizarea 2 min
cunoştinţelor – Raportaţi teza blagiană „Veşnicia s-a născut la sat” la creaţia lui Ion În scris
Druţă. Exprimaţi-vă gândurile în scris prin 2-3 enunţuri. – Lucrează individual. Alcătuiesc enunţuri.

REALIZAREA Colaj literar: Cartea de vizită romanului

SENSULUI Nu puteam ieși din groapa în care am nimerit, pentru că nu aveam de ce ne prinde. Ni s-au tăiat rădăcinile. Pe cele mai vânjoase ni
le-au tăiat străinii, pe celelalte noi înșine, iar firișoarele ce-au mai rămas s-au uscat de la sine, anii fiind deosebit de secetoși.

Dar... Ningea. Peste Câmpia Sorocii ningea încet, domol, agale, și venea potopul cela alb de sus nu ca o ninsoare oarecare, ci ca o
mare binefacere cerească. Fulgi mășcați și blânzi cădeau nu atât pe pământ, cât pe sireacul suflet omenesc, pentru a-l mai mângâia,
pentru a-l îmbărbăta oarecum...

Elei, doamne, d-apoi cine și-o mai fi adus aminte și de noi? Așa ninsoare mai rar, așa ninsoare îți vine o dată în viață, atunci când îți
vine. Sufletul tresaltă, sufletul caută să se dumerească – deunde atâta seninătate și voie bună?

Deci lao minune cerească râvneau țăranii și aveau dreptate în felul lor, pentru că, dacă am sta așa, mai pe îndelete, să frunzărim
istoria neamului, filă cu filă, veac după veac, am putea observa că în vremurile grele, în vremurile de răscruce, când părea că gata, ni
se stinge făclia și nimic nu ne mai poate salva, deodată nici nu mai știi cum și de unde, se isca o minune cerească, și după minunea
ceea, încetișor, pas cu pas, zi cu zi, încetul cu încetul...

- Hai, Doamne – ajută, băieți! Mai aveți, mai aveți oleacă?

- Țănim, dunitale, mai avem.
- Vă fie dar într-un ceas bun!
- Țănim-neavoastre.
- Nu vă stricați inima, măi băieți, că așa e viața omului. Că iac, pui mâna pe hârleț, sădești câțiva nucari, câțiva vișinari,
cumperi o capră să ai de cine păzi copăceii, cosești în pădure un braț - două de iarbă și ai fân pentru iarnă, și, dacă ai pace,
înțelegere și dragoste în casă...
 -
Nasc și în Ciutura oameni! Una din marile distracții ale neamului era îndrumarea, cârmuirea. Cu Onache acela însă Ciutura a avut de
furcă mulți ani la rând. Deseori le potrivea atât de bine, încât vorbele lui aduceau a zicală, dar nu erau zicalele pe care le știa satul,
erau dintre cele de care nu se mai auzise încă...

- Stai, domnule, cât se poate! Azi la judecată, mâine la judecată, poimâne la judecată... Dar ce s-o făcut cu viața, unde e viața? Se jucau
copiii, se făceau șezători, nunți, cumătrii, umblam prin ospeție, pe la hramuri... Să ne fi dezis noi singuri de dânsele?
- I-i-i, pădure, verde pădure!
De s-a face-un drum prin tine
Și-o cărare pentru mine...

Semănătorii harnici, cu sacul subsuoară,

Pășescu-n largul brazdei pe fragedul pământ...

Să mai culegem o dată viața lui Onache Cărăbuș, zi cu zi și an cu an, să mai trecem o dată prin Câmpia Sorocii, astfel ca să trecem prin
febra prigonirilor, prin strălucirea valorilor prin care i-a fost dat să treacă, ea, cu Moldova...

- Cu ce se măsoară viața?
- Cu lupta pe care o duci pentru tot ce-ai avut frumos și sfânt pe pământ...
- Dar ce frumos și sfânt?
- Dulcea noastră copilărie, și pârâul, și copacul care ne-a adăpostit, tot ce-a fost frumos în viața noastră, iar ceea ce e sfânt, e veșnic, nu se
trece... Ceea ce e sfânt nu moare... ceea ce e sfânt e veșnic.

Prezentare PP – Ion Druță la aniversare

– Aveţi pe masă o foaie A4, marchere, realizaţi, activând în Se citeşte afirmaţia.
echipe, o carte de vizită a romanului „Povara bunătății
noastre”. Puteţi porni de la algoritmul:
Carte de vizită a romanului
• Autorul.......................................................................
• A fost scris în.............................................................
• Publicat în ......................................................................
• Formulaţi o singura propoziţie sau frază în care să surprindeţi
mesajul romanului.
• Identificaţi un singur cuvânt care exprimă esenţa operei.
• Alegeţi o singură culoare care este semnificativă pentru
subiectul cărţii.
Argumentaţi alegerea!
• Specificaţi motivele pentru care aţi recomanda lectura
acestei cărţi altor persoane.
 

– Dacă aţi înscena un fragment din roman, pe care l-aţi alege?

Motivaţi.
Pe cine din clasă aţi alege în rolurile principale? Argumentaţi.

– Pentru a transmite atmosfera romanului, pentru a crea o imagine mai

clară despre viața satului basarabean, am realizat proiecte care reflectă
momentele-cheie, tangențe tematice din trecutul nu prea îndepărtat al
țării noastre.
Gr.1: Legenda Moldovei
Gr.2: Basarabia în timpul Primului Război Mondial
Gr.3: Obiceiuri și tradiții la început de veac
Gr.4: Satul la început de veac
Gr. 5 Școala în sat
Gr. 6 Ion Druță în contextul literaturii române
Gr. 7 Limbaj și expresivitate în romanul „Povara bunătății noastre”
 Gr. 8 Onache Cărăbuș - personaj reprezentativ în romanul realist
Gr. 9 Presa din Basarabia – 1900-1918

– Fiecare echipă, selectează din text, câte un lucru sau un simbol ce

poate constitui o emblemă pentru roman. Comentaţi-l în
1-2 enunţuri.

– Care moment vă pare mai impresionant?

–Veniţi cu argumente pro sau contra.

– Să revenim la o frumoasă afirmaţie din roman.

Atunci când amurgul vine să îmblânzească marea osteneală a unei
zile.. atunci când mâinile bătătorite se lasă furate de visul unei
mângâieri, atunci când adoarme în valea satului bătaia unei căruțe
întârziate la drum, atunci când te prinde pe neașteptate suspinul
singurătății și dorul te arde, și milă ți se face pentru bietul tău destin –
abia atunci încep a răzbate ele, amintirile... frumoasele amintiri...

Capuson

REFLECŢIA Elevii au pe masă trei fişe colorate pe care 3min

Fişa de evaluare 3-2-1 scriu răspunsurile.
- Trei momente ce v-au impresionat la oră.
- Doua lucruri noi descoperite.
- Un moment neclar.
 Lectura particulară – Partea a doua „Povara bunătății noastre” de Ion
Extindere Druță