Nivel 2 - Clasa - VI

Nivel 2 (clasa a VI-a)
Autori:
Mihail Sadoveanu, Ţara de dincolo de negură
Ionel Teodoreanu, În casa bunicilor
Alexandru Mitru, Legendele Olimpului
Marin Sorescu, Unde fugim de acasă
Vasile Voiculescu, Şarpele Aliodor/Ciorbă de bolovan
Mark Haddon, O întâmplare ciudată cu un câine la miez de noapte
Dick King-Smith, Harry şi Mad
Pierre Gripari, Poveşti din Strada Broca
Octavian Goga, Apostolul
Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor
Grigore Alexandrescu, Dreptatea leului
Ion Luca Caragiale, Păcat
Marcus Zusak, Hoţul de cărţi
Mihai Eminescu, Doină
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte
diverse
2.4. Manifestarea preocupării de a înţelege diverse tipuri de texte citite
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului şi a diversităţii materialelor citite
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în vedere
etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii
sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor
tabele
3.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
3.4. Analizarea dificultăţilor de redactare, oferind soluţii, pe baza criteriilor propuse de
profesor şi discutate cu colegii
Rezultate aşteptate de la elev Activităţi de învăţare

Să aleagă o carte, folosind criterii Promovează cărţi folosind metoda book
elementare. talk (de exemplu, lectura unor fragmente
captivante pentru a stârni curiozitatea
colegilor).
Explică alegerea cărţilor într-un mod care
1
arată implicare personală (interese,
motive).
Să-şi planifice activităţile de lectură Îşi planifică activităţile de lectură.
(acasă).
Să înţeleagă clasificările generale dintr-o Participă la activităţi de găsire a cărţilor în
bibliotecă. diferite secţiuni ale unei biblioteci.
Să capete o înţelegere privitor la modul în Le pune întrebări autorilor privitor la munca
care scrie un autor. lor, fie în clasă, fie într-o discuţie online pe
chat sau pe e-mail etc.
Le pune întrebări autorilor privitor la munca
lor, fie în clasă, fie într-o discuţie online pe
chat sau pe e-mail etc.
Să asocieze situaţii şi probleme prezentate Compară situaţii specifice dintr-o carte (de
în text cu situaţii şi probleme din societate. exemplu, legate de vârsta, de familia sau
de statutul social al unui personaj) cu
situaţii asemănătoare din
contemporaneitate.
Să identifice trăsături de bază ale genurilor Compară texte aparţinând diferitelor genuri
şi speciilor. şi specii şi îşi folosesc cunoştinţele legate
de genurile şi speciie literare, precum şi de
genurile din media.
Să-şi îmbunătăţească strategiile de lectură Rezumă acţiunea unei povestiri.
simple.
Să identifice/dezvolte empatia cu un Formulează opinii asupra personajelor.
personaj.
Să devină conştient de preferinţele proprii Reflectează asupra preferinţelor proprii
pentru un anumit gen/o anumită specie. pentru unele genuri/specii. Citeşte
texte/cărţi din listă şi/sau scrie eseuri
despre ele. Discută preferinţele pentru
anumite teme şi genuri/specii şi le
recomandă colegilor cărţi.
Să descrie diferenţe între texte care Citeşte texte diferite pe aceeaşi temă şi
abordează aceeaşi temă. descoperă diferenţele dintre ele.
– Atelier 1 – Mihail Sadoveanu
Profil de autor (rubrică)

2
Mihail Sadoveanu: 5 noiembrie 1880, Pașcani – 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț
A fost povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român.
Criticul George Călinescu afirma despre Sadoveanu ca avea „o capacitate de a
vorbi autentic enormă”, asemănătoare cu cea a lui Caragiale și a lui Ion
Creangă.
În Pașcani există un centru cultural, un liceu și o bibliotecă care îi poatrtă
numele. Sadoveanu este onorat și de cetățenii Republicii Moldova unde, în
2005, s-au sărbătorit oficial 125 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu.
În tainele textului literar (rubrică)

Citeşte textul în gând, cu atenţie, fără să te grăbeşti.
1. Ţara de dincolo de negură

– Vânători de lupi în veacuri vechi –
(fragment)
Mihail Sadoveanu
…Înainte de asfinţitul soarelui, în ziua aceea, veni la bordeiul lui moş Pleşuv
nepoţelul său cel mai tânăr. Adusese oile aproape, le lăsase în sama celor patru câni şi
dăduse o fugă până-n sat. Era desculţ, căci vremea era caldă încă. Pletele bălane i le
stăpânea o cuşmă de oaie şi pe trup purta o piele de capră, încinsă strâns cu curea.
Sosi lepăind, cumpănind în mâna dreaptă toiegelul de alun. Bătrânul îşi ascuţea
securea, pe-o lespede lucie de piatră. Lăsă la o parte securea, îşi dădu cu degetele pe
după urechi cununa de plete albe de subt pleşuvie, şi, înălţând fruntea, zâmbi copilului
ca unei amintiri a tinereţii.
— Ce este, Micule? îi zise cu glas moale.
— Moşule, răspunse copilul cu gravitate; la noapte au să vie iarăşi la furat.
— De unde ştii tu asta? grăi bătrânul, privindu-şi cu luare-aminte nepotul.
— Ştiu; căci în noaptea care a trecut n-au fost, şi s-au mulţămit cu stârvul
mioarei mele, pe care au ros-o de istov, pe pârău, în sus. Acuma li-i foame ş-au să vie
iar. Am văzut urmă proaspătă de labă, în mâl, când am coborât la gura pârăului, la
adăpat. Se ţin aproape, dar se tem ziua. La noapte au să vie iarăşi să mă prade...
— Bine; atuncea să mergem, să le luăm pielea... hotărâ bătrânul, şi copilul
zâmbi, arătându-şi dinţii albi şi ascuţiţi. Astăzi pe altcineva n-am acasă, şi trebuie să te
iau pe tine ajutor. Dacă ţi-i frică, chiamă pe maică-ta.
— Nu mi-i frică, întâmpină copilul. Mama afumă peşte la malul apei, cu celelalte
feme. Trebuie să-mi dai suliţa pe care mi-ai făgăduit-o în vara asta şi să mă laşi să ucid
eu lupul. Am câni şi nu mă tem.
— Te cred, încuviinţă moş Pleşuv, zâmbind cu dragoste nepotului. Eu însă n-am
destulă credinţă în cânii tăi. Sunt prea tineri. Am să-ţi dau pe al meu, care-i bătrân şi
cuminte, şi a pus la pământ mulţi hoţi în viaţa lui. Nici el nu se teme de lup, căci, ca şi
pe tine, când s-a născut, l-am afumat cu păr proaspăt de dihanie. Aşa că noi nu
spunem la nimeni, - luăm ce ne trebuie, mergem să închidem oile în ţarc, şi ne punem
la pândă...
— Micu zâmbi fericit şi trufaş şi lepădă toiagul. Moş Pleşuv se întoarse din bordei
cu suliţele de vânătoare. Pe cea mai mică şi mai uşoară, de nuia dreaptă de frasin, cu
vârf ager de aramă, o întinse nepotului. Apoi fluieră de două ori şi chiemă pe cânele cel
bătrân.
3
— Nea! Greu-Pământului! Vin' aici!...
Zăvodul apăru de după bordei în lumina piezişă a soarelui, scuturându-şi blana
roşcată. Privea pe stăpâni cu ochi deştepţi şi blânzi şi cu urechile drepte şi ciulite. Veni,
nalt în picioare şi pieptos, bătând din coadă.
— Vin' aici, să-ţi pun ragila... îi zise moş Pleşuv. Şi cânele, cum văzu zgarda cu
ţepi, începu a se mişca cu mare vioiciune.
— Bine, îi zise bătrânul, văd eu că ştii unde mergem, şi-nţelegem că-ţi place
vânătoarea. Dar acum ai să stai la pândă cu băiatu, şi trebuie să fii cu mai multă băgare
de samă. ...
Atelier (rubrică)
A. Lectură
1. Informații pe scurt
Completează cadranul de mai jos cu informațiile solicitate.
Autorul textului: Titlul textului:

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
Personajul principal: Trăsături fizice:

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
2. Şi povestea a fost aşa!

Numerotează propoziţiile de mai jos astfel încât să respecte ordinea evenimentelor din
text. (o casetă pentru numerotare la începutul fiecărei propoziţii)
Nepotul își avertiză bunicul în legătură cu posibilitatea unui furt.

Bătrânul își chemă câinele.
Micu a ajuns la bordeiul bunicului său.
Copilul a identificat o urmă proaspătă lângă pârâu.
3. Pe aripile imaginaţiei tale

Reciteşte următorul fragment din text: Te cred, încuviinţă moş Pleşuv, zâmbind cu
dragoste nepotului. Eu însă n-am destulă credinţă în cânii tăi. Sunt prea tineri. Am să-ţi
dau pe al meu, care-i bătrân şi cuminte, şi a pus la pământ mulţi hoţi în viaţa lui. Nici el
nu se teme de lup, căci, ca şi pe tine, când s-a născut, l-am afumat cu păr proaspăt de
dihanie. Aşa că noi nu spunem la nimeni, - luăm ce ne trebuie, mergem să închidem
oile în ţarc, şi ne punem la pândă...
Ce metodă folosește bătrânul ca să-și scape câinele de frica de lupi?

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4. Schiță de portret
4
Încercuieşte, pentru fiecare dintre expresiile colorate, cuvântul care o poate înlocui.
a) zise cu glas moale
țipă șopti amenință
b) răspunse cu gravitate
în glumă cu seriozitate în gând
c) ochi deștepți
limpezi somnoroși isteți
5. Mi-ar plăcea să fiu…

Imaginează-ți că poveștile din volumul Țara de dincolo de negură vor fi transpuse în
film. Alege personajul pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
6. Frumuseţea exprimării
Citeşte următoarele fragmente.
a) Bătrânul îşi ascuţea securea, pe-o lespede lucie de piatră. Lăsă la o parte securea,
îşi dădu cu degetele pe după urechi cununa de plete albe de subt pleşuvie, şi, înălţând
fruntea, zâmbi copilului ca unei amintiri a tinereţii.
b) Zăvodul apăru de după bordei în lumina piezişă a soarelui, scuturându-şi blana

roşcată. Privea pe stăpâni cu ochi deştepţi şi blânzi şi cu urechile drepte şi ciulite. Veni,
nalt în picioare şi pieptos, bătând din coadă.
Care dintre cele două fragmente îți place mai mult? Argumentează alegerea ta.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Dați trei exemple din text din care să reiasă dragostea dintre bunic și nepot.
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Gândeşte-te la cineva care îşi este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi
expresiile de mai jos.
 cununa de plete albe  dinţii albi şi ascuţiţi  zâmbi fericit și trufaș
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
5
3. Joc de creaţie: Ce putem face cu ajutorul a două cuvinte?
 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Vânători de lupi în veacuri vechi.
 Cuvintele trebuie să fie suficient de străine unul de celălalt: nu se vor alege, spre
exemplu, mioară şi oile, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
 Fiecare cuvânt va fi scris pe un bilețel. Se amestecă bine bilețelele şi se extrag două
la întâmplare. Cuvintele de pe ele vor forma o pereche.
 Uneşte cele două cuvinte în cât mai multe combinații: vei obține situații surpriză!
 Foloseşte combinațiile obținute pentru a crea o poveste.
Exemplu de combinații ale cuvintelor securea şi bătrânul:

securea şi bătrânul,
securea bătrânului,
bătrânii și securea,
Exemplu de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Bătrânul era atât de sărac încât avea doar o secure.
Securea se transformă într-o secure cu totul și cu totul din aur.
Bătrânul păzea securea cu strășnicie.
Acum alcătuieşte mica ta poveste, pornind de la … două cuvinte! (15 rânduri)

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Povestea nu are final. Imaginează-ți cum se încheie aventura bătrânului și a

nepotului. (10 rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
6
C. Lecturi personale
Împărtăşeşte colegilor din experienţele tale de lectură.
1. Realizează, pe o foaie separată, un top al preferințelor tale literare, respectând

indicațiile de mai jos.
 Cele mai frumoase 5 povestiri citite de mine sunt: … .
 Dacă ar fi să le ordonez într-un clasament al primelor trei, acesta ar arăta astfel:
locul I, povestea …, deoarece … ;
locul al II-lea, povestea …, deoarece …;
locul al III-lea, povestea …, deoarece … .
Discută împreună cu prietenul tău despre topul realizat de fiecare dintre voi. Aveți
aceleaşi gusturi pentru lectură?
2. Scrie titlul unui alt text scris de Mihail Sadoveau, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Câinele cel bătrân din text, în textul dat, se numește …………………………..............

2. Câinele cel bătrân nu se teme de lupi deoarece …………………….............................
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Ce face mama copilului? ……………………………………………………… .
(Pentru fiecare răspuns corect primeşti câte 2 puncte.) Ai primit ………. puncte.
– Atelier 2 – Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu: 6 ianuarie 1897, Iași – 3 februarie 1954, București

A fost nuvelist, romancier și autor de scrieri cu caracter memorialistic.
Nicolae Manolescu afirma despre romanele lui Ionel Teodoreanu că sunt scrise
sub semnul unei fericite inspirații lirice fie sub acela al unor ambițioase
tentaative de înnoire.
7
În satul Medeleni, comuna Golăiești din județul Iași se află Muzeul Ionel
Teodoreanu, pe faimoasa moșie a Medelenilor.

2. În casa bunicilor
(fragment)
…Bunica se duce în fiecare zi „să vadă de trandafiri". Nepotul o aude în fundul

grădinii, supărată ca pe cineva, bodogănind, mormăind, răstindu-se.
— N-are inimă ră! explică bunicul nepotului. Da-i iute de gură! Aşa-i Elencu.
Sapă bunica, scoate, face, drege, stropeşte cu stropitoarea, ca şi cum s-ar fi
lepădat de cei din casă, rămânând bunică numai cu trandafirii. Şi n-o îngăduie pe
Măriuca.
— Tu, fato, cu mâinile tăli să te duci la elefanţi, nu la trandafirii mei!
Nici pe nepot nu-l îngăduie.
— Ce caţi, mă rog, aici?
— Am venit să văd trandafirii, bunică.
— Vezi tu pe dracul acuşi! zice bunica, deschizând ameninţător foarfeca de
grădinar.
În fiecare seară bunica aduce alte dureri de şale în fotoliu. Se înfăşoară cu şalul
şi stă îmbufnată sau geme. Dar deodată un zâmbet îi trece pe faţă: gândul trandafirilor.
Aceşti trandafiri nu mai sunt o floare a pământului din grădină, ci o faptă a
bunicei, a mâinilor ei, cum ar fi cozonacii şi dulceţurile.
— Elencule! o cheamă bunicul, văzând-o adâncită în gânduri.
Bunica tresare.
— Am auzit! spune bunica. Ascult.
— Nu te iuţi! o roagă bunicul. Vroiam să-ţi spun o vorbă numai...
— Spune.
— Mata eşti cu trandafirii cum sunt eu cu motanul...
Umbra unui zâmbet trece şi piere pe faţa bunicei.
— Bine, coane Alecule, slavă Domnului că ţi-ai găsit şi mata trandafirul. Şi tu ce
râzi, potaie?
— Numai eu n-am.
— Ce să n-ai?
— Trandafir, bunică.
— Da învăţătura ce-i?
— Că bine zici, bunică. O uitasem, vorbeşte nepotul spăşit ca o fată de la maici.
Toată casa aşteaptă trandafirii bunicei.
Bunica nu mai are astâmpăr. Mereu e acolo, la trandafiri. Şi mereu e îmbufnată:
ba că-i vânt, ba că-i soare, ba că plouă, ba că nu de ajuns. Bunica e în război cu
văzutele şi nevăzutele, pentru trandafirii ei.
Până când, într-o bună zi, trandafirii au înflorit. Bunica vine din grădină ca de la
Înviere. Dă din cap, fără să spuie alt nimic. Străluceşte.
— Au înflorit trandafirii! explică bunicul nepotului. Bravo matale, Elencu. Să-ţi
trăiască!
Bunica dă din cap cu modestie, dar bunicul înţelege, deprins şi pe motan să-l
gâdile uneori sub bărbie. Deşi bunica e tare muncită, deşi o dor şalele, deşi drumul din
8
fundul grădinii până în casă e binişor, fără să mai socotim urcatul scării –, bunica n-a
venit să stea, ci numai să dea veste. Astfel că de îndată se şi întoarce, urmată de
bunicul, de motanul bunicului şi de nepot.
E dulce drumul spre cei dintâi trandafiri înfloriţi. Soarele apune, dând cerului
culoare de grâu copt. Crengile cântă şi foşnesc. Rândunelele se joacă de-a trăsnetul.
Fluturi albi şi albaştri se desfac în zbor silabisit.
Iată-i! Roşi, galbeni, albi, abia deschişi – au răsărit în grădină ca un vals într-un
salon de altădată, dând deopotrivă bucurie ochiului, nării şi amintirii.
— Trandafirii! îi regăseşte bunicul, dând din cap.
— Trandafirii mei, şi-i ia bunica.
— Vara! şopteşte nepotul…
Atelier (rubrică)
A. Lectură
1. Informaţii pe scurt
Completează cadranul de mai jos cu informaţiile solicitate.

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Numerotează propozițiile de mai jos astfel încât să respecte ordinea evenimentelor din
text. (o casetă pentru numerotare la începutul fiecărei propoziții)
Trandafirii au înflorit iar bunica, motanul bunicului și cu nepotul merg să-i admire.
”Trandafirul” băiatului este învățătura.
Bunica îl izgonește pe nepot de lângă trandafiri.
Bunicul îi explică nepotului că bunica nu este rea, dar este iute de gură.
3. Pe aripile imaginaţiei tale

Reciteşte următorul fragment din text: Nepotul o aude în fundul grădinii, supărată ca pe
cineva, bodogănind, mormăind, răstindu-se.
De ce crezi că era bunica supărată și ce crezi că i-a zis nepotului?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4. Schiţă de portret
a) ca o fată de la maici
9
rușinat mândru vesel
b) Bunica nu mai are astâmpăr
curioasă nerăbdătoare curajosă

Imaginează-ţi că textul literar În casa bunicilor va fi transpus în film. Alege personajul pe
care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
6. Frumuseţea exprimării
a) Aceşti trandafiri nu mai sunt o floare a pământului din grădină, ci o faptă a bunicei, a
mâinilor ei, cum ar fi cozonacii şi dulceţurile.
b) E dulce drumul spre cei dintâi trandafiri înfloriţi. Soarele apune, dând cerului culoare
de grâu copt. Crengile cântă şi foşnesc. Rândunelele se joacă de-a trăsnetul. Fluturi
albi şi albaştri se desfac în zbor silabisit.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
7. Imaginea satului
Evocarea satului se face cu nostalgie și duioșie. Indicați două fragmente care exprimă
mai pregnant aceste sentimente.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la un obiect care îți este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind
şi expresiile de mai jos.
 ca un vals într-un salon  a-ți găsi ”trandafirul”  a da bucurie ochiului/ nării/ amintirii
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2. Povestea este însoțită permanent de voioșie. Ce surse creează umorul din acest
fragment? Exemplificați fiecare dintre următoarele categorii cu fragmente din text.
10
- buna dispoziție a povestitorului (a nepotului)
______________________________________________________________________
- ironia și autoironia
______________________________________________________________________
- aluzii, expresii populare, îmbinări neașteptate de cuvinte, prin care scriitorul obține
efecte deosebite.
______________________________________________________________________
3. Joc de creație: Ce putem face cu ajutorul a două cuvinte?

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar În casa bunicilor.
exemplu, floare şi trandafiri, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor bunic şi motan:

bunicul şi motanul,
bunicul cu motanul,
motan al bunicului.

Bunicul și motanul locuiau singuri într-un palat..
Motanul se dădu de trei ori peste cap și se transformă în Făt-Frumos.
Bunicul salvă motanul din palatul zmeilor.
Motanul se învoise să salveze nepoata bunicului de Muma Pădurii.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Explicați titlul operei în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
11
______________________________________________________________________
________________________________________
Împărtăşeşte colegilor din experiențele tale de lectură.

 Cele mai frumoase cinci povestiri din copilărie citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Ionel Teodoreanu, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. ”Trandafirul” nepotului, din textul dat, este …………………………………………….. . .

2. Din ce cauză erau izgoniți nepotul și Măriuca din preajma trendafirilor? ………….......
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Ce îi provoacă zâmbetul bunicii în fiecare seară? ……………………………................
– Atelier 3 – Alexandru Mitru
Alexandru Mitru: 6 noiembrie 1914, Craiova – 19 decembrie 1989, București

A fost prozator român, autor de literatură pentru copii și tineret.
Considerate drept „exemplare" prin calitățile artistice și de expresie, scrierile lui
Alexandru Mitru se caracterizează printr-un stil oral, simplu și direct, amintind
tradiția povestitorilor moldoveni.

12
3. Legendele Olimpului
– Zeiţa Gheea –
(fragment)
Alexandru Mitru
Se povesteşte, în legendă, că lumea noastră cea de astazi: pământul – plin de

flori şi fructe, cu râuri limpezi şi izvoare – soarele, luna, ziua, noaptea şi vânturile,
suflând repezi, au fost întotdeauna astfel.
Lumea întreagă era-n haos, haos învârtejit şi negru, fără hotare, fără formă, însă,
precum cântau poeţii, din haos s-a desprins pământul. Pământul nostru larg şi darnic.
Iară pământul rupt din haos era însăşi zeiţa Gheea.
Dragostea a unit pe Gheea cu cel dintâi bărbat, Uranus. Şi el, Uranus, era cerul,
cerul înalt şi plin de stele. Ce mult îşi iubea Gheea soţul!... Nu mai puţin o îndrăgise
Uranus pe soţia lui.
Ca să-i arate dragostea, zeul îi aşternea pe frunte cununi de aur şi lumină, atâta
timp cât era ziuă, şi noaptea o învăluia într-o hlanţidă albăstruie, plină de aştri lucitori.
O dezmierda cu ploi şi vântâiri, şi nu se sătura să-i spună că ea va fi mereu a lui,
cât o să fie lumea.
Iar ea se-mpodobea pentru Uranus şi îşi punea veşminte scumpe, pe care le
ţesea anume din frunze şi din ierburi verzi. Îşi presăra în păr miresme din cele mai alese
flori. Şi îl privea cu ochii limpezi, strălucitori şi azurii, ai lacurilor de cleştar.
La vremea sorocită, Gheea i-a dăruit soţului său şase feciori şi şase fete, pe care
i-a numit titani.
Primul născut a fost Oceanul (sau Ocheanos), acela care înconjura, c-un brâu de
ape scânteietor, întreg pământul. Celui din urmă i-au zis Cronos, şi el era cel mai şiret,
cel mai dibaci dintre titani. S-au născut mai apoi ciclopii: trei fraţi, cu câte-un singur ochi
aşezat în mijlocul frunţii. Aceştia erau meşteri buni şi învăţaseră să facă, într-un lăcaş
de sub pământ: fulgere lucii, orbitoare, tunete grele, ce izbeau urechile ca un ciocan, şi
trăsnete nimicitoare.
După ciclopi s-au mai ivit alţi trei feciori: hecantohirii sau centimanii, numiţi aşa
fiindcă aveau pe trupurile lor uriaşe câte-o sută de braţe lungi şi monstruoase.
Peste un timp, frumoasa Gheea avea să nască şi alţi prunci – unii cu forme
îngrozitoare, enormi, hidoşi, necruţători.
Zeul Uranus avea darul de a putea citi-n viitor. Şi-aşa aflase că-ntr-o zi urma să
fie răsturnat, din locul de stăpân ceresc, de către unul din feciori.
Din pricina aceasta dragostea lui faţă de Gheea pălea mereu. Şi-nfricoşat se
frământa să afle-un mijloc potrivit ca să înlăture degrab primejdia care-l pândea.
Arunca în temniţă copiii si nu avea incredere în nimeni, nici măcar în soţia sa…
Mai înainte de vreme, Gheea nu îndrăznise să încalce voia soţului ei Uranus - şi
îndurase fără o vorbă poruncile şi silnicia. Acum însă-i era destul. Se mâniase-n sinea
ei. Cum? Ea-i năştea atîţia prunci şi n-avea parte de nici unul? Zăceau pe veci închişi în
Tartar şi n-avea dreptul să-i mai vadă? Nu. Asta nu putea zeiţa să-ngăduie la nesfârşit.
Şi-a rugat mai întâi bărbatul, cu umilinţă şi cu lacrimi, să-i elibereze iar copiii din
Tartarul întunecat.
— Îndură-te, fii bun, Uranus, îi cerea ea nemângâiată, în timp ce lacrimi de
izvoare îi lunecau peste obraz. Fii bun, Uranus, dă-le drumul! Nu merită osânda asta
nişte copii nevinovaţi. Îţi stau chezaşă pentru dânşii că nu îţi vor răpi puterea, dacă vei fi
mai milostiv...
13
Zeul Uranus era însă crud şi neînduplecat. Ţinea la stăpânirea lui. Nu se
înduioşa deloc, când îşi vedea soţia plângând. Şi s-a răstit către zeiţă:
— Vezi-ţi de rosturile tale... Nu e-n căderea ta să judeci faptele ce le hotărăsc...
Era teribil când striga şi când se supăra Uranus, şi Gheea n-a mai spus nimic. Şi-
a-năbuşit plânsul în piept şi şi-a plecat, tăcută, fruntea.
— Mă voi supune!... i-a răspuns.
Însă, în gându-i, tot atunci s-a hotărât să-l pedepsească pe soţu său ne-ndurător.
Prin farmece necunoscute, Gheea a scos din sânul ei un diamant strălucitor. Din el
zeiţa şi-a făcut o armă ca o seceră. A pătruns apoi, pe furiş, când Uranus se odihnea,
până în Tartarul adânc. A deschis porţile uriaşe, ce erau tot de diamant, prin vrăji numai
de ea ştiute. S-a strecurat prin întuneric, până la fiii ei, titanii, şi i-a-ntrebat cu glas
şoptit:
— Care din voi ar fi în stare să îl înfrunte pe Uranus? Ştiţi că nu poate fi ucis,
pentru că-i zeu nemuritor în schimb el poate fi învins cu arma asta sclipitoare. Cine se-
ncumetă să fie stăpânitor în locul lui?
Toţi au tăcut înfricoşaţi de vorbele cutezătoare. Uranus era tatăl lor. Cum să-şi
lovească ei chiar tatăl – deşi îi pedepsise greu? Apoi, zeul era puternic, şi faţă-n faţă nu
puteau să îl doboare nicidecum. Iar pe furiş, fiii, titanii, se ruşinau să dea o luptă.
Toţi au tăcut afară de Cronos. El era foarte îndrăzneţ şi, în acelaşi timp, şiret. Şi
îl ura pe tatăl său, pentru că-l aruncase-n Tartar, deşi era nevinovat.
Dorea de mult să se răzbune, să pună mâna pe putere, şi iată cel mai bun prilej.
S-a apropiat de mama sa şi i-a răspuns, tot pe şoptite, că este gata să se lupte şi să-l
doboare pe Uranus din cerul lui nemărginit…
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Cronos a decis să-și înfrunte tatăl..

Uranus îsi aruncă copiii în temniță.
Zeița Gheea se rugă de soțul ei să elibereze copiii.
14
Gheea i-a dăruit soțului ei șase feciori și șase fete.
3. Pe aripile imaginației tale

Reciteşte următorul fragment din text: Zeul Uranus avea darul de a putea citi-n viitor.
Şi-aşa aflase că-ntr-o zi urma să fie răsturnat, din locul de stăpân ceresc, de către unul
din feciori.
Cum crezi că a aflat Zeul Uranus că într-o zi va fi detronat de unul dintre fiii lui?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Reciteşte următorul fragment din text: După ciclopi s-au mai ivit alţi trei feciori:
hecantohirii sau centimanii, numiţi aşa fiindcă aveau pe trupurile lor uriaşe câte-o sută
de braţe lungi şi monstruoase. Peste un timp, frumoasa Gheea avea să nască şi alţi
prunci – unii cu forme îngrozitoare, enormi, hidoşi, necruţători.
Imaginează-ți portretul unui copil, așa cum reiese din fragmentul de mai sus. Oferă cel
puțin cinci trăsături fizice și cinci trăsături morale.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Imaginează-ți că legenda intitulată Zeița Gheea va fi transpusă în film. Alege personajul
pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
6. Frumusețea exprimării
a) Iar ea se-mpodobea pentru Uranus şi îşi punea veşminte scumpe, pe care le ţesea
anume din frunze şi din ierburi verzi. Îşi presăra în păr miresme din cele mai alese flori.
Şi îl privea cu ochii limpezi, strălucitori şi azurii, ai lacurilor de cleştar.
b) Lumea întreagă era-n haos, haos învârtejit şi negru, fără hotare, fără formă, însă,
precum cântau poeţii, din haos s-a desprins pământul. Pământul nostru larg şi darnic.
Iară pământul rupt din haos era însăşi zeiţa Gheea.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
15
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la cineva care îți displace. Descrie-l în cinci propoziții, folosind şi

 crud şi neînduplecat  nu se înduioșa  a îngădui la nesfârșit
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Zeița Gheea.
exemplu, fii şi feciori, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor zeu şi pământ:

zeul a ajuns pe Pământ,
zeul a construit din pământ,
zeul a pătruns în pământ,
zeul s-a lovit de pământ.

Zeul a stăpănit Pământul de la început.
Pământul era stăpânit de zei.
Zeului Pământului i s-a furat Luna iar hoțul era zemul.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
16
4. Legenda nu are final. Imaginează-ți cum se încheie confruntarea dintre Zeul Uranus
și fiul său, Cronos. (10 rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase cinci legende citite de mine sunt: … .
locul I, legenda …, deoarece … ;
locul al II-lea, legenda …, deoarece …;
locul al III-lea, legenda …, deoarece … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Alexandru Mitru, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. De ce se mâniase Zeița Gheea? ………………………………………………………… .

2. Din ce motiv Zeul Uranus și-a aruncat fiii în temniță? .......................……………………
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Cine sunt titanii? ..........................……………………………………………………… .
4. Unde și-a închis Zeul Uranus fiii?
17
– Atelier 4 – Marin Sorescu
Marin Sorescu: 29 februarie 1936, Bulzești, Dolj – 8 decembrie 1996, București

A fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător.
Criticul Daniel Cristea-Enache afirma despre Marin Sorescu că ”este unul dintre
cei mai vii scriitori ai noștri; fiecare carte importantă a lui e ca o aventură
intelectual-scriitoricească”.
A fost laureat al Premiului Herder.

Citeşte textul în gând, cu atenție, fără să te grăbeşti.
4. Unde fugim de acasă

– Muntele cel hodoronc-tronc –
(fragment)
Marin Sorescu
M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la mare la munte. Mă gândisem să vă

las la Bucureşti şi să v-aduc munţii acolo, într-o traistă de poveşti. Dar când să-i fac
18
frumos ghem, munţii n-au vrut să încapă în tren. Au zis că ei nu se mişcă din aşezarea
lor străveche, numai fiindcă sunteţi voi nişte leneşi fără pereche. Acum uitaţi-vă: toţi
sunteţi făcuţi din piatră (care e un fel de prefabricată). Nu ştiu când au crescut aceşti
ştrengari, că omenirea când a venit i-a găsit mari. Se opriseră ca nişte elefanţi în zare,
cu tot cerul în spinare. Bine că nu le vine în cap să plece acum mai departe, că n-am
avea unde să ne dăm la o parte.
Munţii nostri sunt bogaţi ca soarele. Au aur şi argint în toate buzunarele. Creasta
aia, care parcă se clatină, cred că e de platină. Unde te-ndrepţi dai de nuiele pentru
fluiere şi de buşteni groşi.
Sub pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoşi. Au fier,
var, sare, dar ce n-au? Chiar şi lupi care fac „hauhau”. Ca să nu mai vorbesc de ape
minerale şi alte izvoare: cu ele munţii se spală şi pe picioare. Da, da, nu mai sunt alţii
care să le semene. Uite, ne fac semn să intrăm în ei ca-n cetatea lui Cremene.
Câţiva munţi Carpaţi sunt mai înalţi decât ceilalţi. Când se uită în jos, uneori le
vine ameţeală şi-atunci îşi pun comprese cu nori. Căci să ştiţi: munţii sunt cei care
dirijează ploile, spunându-le norilor: „Ce vă îngrămădiţi toţi aici ca oile? Mă, apă chioară
nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi”.
Năzdrăvanilor, staţi! M-am luat cu vorba şi am uitat să vă spun să respiraţi.
Pentru că lumea – să nu vă mire – vine la munte mai mult să respire. Cică aerul de aici
conţine nu ştiu ce vitamine. Şi dacă-l tragi în piept zi de zi, cuminte, te faci sănătos pe
şapte ani înainte. Vedeţi stânca aia bătrână care seamănă cu o mână? Este mâna
fermecată cu care muntele ajută farmacia şi ne ia nouă astenia. (Tăticul ştie ce e aia,
cum ştiţi voi de-a puia gaia). Aşa. Acum am ajuns într-o poiană. Puteţi călca pe iarbă ca
pe un covor sau o blană. Dar nu-mi plecaţi singuri prin păduri, aoleo, că munţii au
prăpăstii mai mari decât cele pe care vi le spun eu. În ele se ascund jivinele şi îşi înfing
brazii rădăcinile. Brazii sunt cei mai buni alpinişti, copii. Se suie până în vârful muntelui
fără frânghii...
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Aerul cel mai sănătos este cel de la munte.

19
Munții dirijează ploile.
Munții nu au dorit să meargă cu trenul la București.
Ei sunt bogați în fier, var și sare.

Reciteşte următorul fragment din text: M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la
mare la munte. Mă gândisem să vă las la Bucureşti şi să v-aduc munţii acolo, într-o
traistă de poveşti. Dar când să-i fac frumos ghem, munţii n-au vrut să încapă în tren. Au
zis că ei nu se mişcă din aşezarea lor străveche, numai fiindcă sunteţi voi nişte leneşi
fără pereche. Acum uitaţi-vă: toţi sunteţi făcuţi din piatră (care e un fel de prefabricată).
În text sunt prezentate beneficiile vieții de la munte și bogățiile munților. Imaginați-vă
beneficiile vieții la mare și bogățiile acesteia și scrieți-le mai jos.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
________________________________________
a) m-am făcut luntre şi punte
străduit necăjit supărat
b) bogaţi ca soarele
foarte bogați săraci luminoși
c) m-am luat cu vorba
am uitat am sărăcit am răgușit

Imaginează-ți că povestea Muntele cel hodoronc-tronc va fi transpusă în film. Alege
personajul pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Sub pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi pufoşi. Au fier, var,
sare, dar ce n-au? Chiar şi lupi care fac „hauhau”. Ca să nu mai vorbesc de ape
minerale şi alte izvoare: cu ele munţii se spală şi pe picioare.
b) Când se uită în jos, uneori le vine ameţeală şi-atunci îşi pun comprese cu nori. Căci
să ştiţi: munţii sunt cei care dirijează ploile, spunându-le norilor: „Ce vă îngrămădiţi toţi
aici ca oile? Mă, apă chioară nu mă auzi? Plouă mai la câmpie, că mă uzi”.
(patru rânduri)
20
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la personajul tău preferat. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi

 bogat ca soarele  nu mai sunt alţii care să-i semene  mai înalt decât
ceilalţi
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Muntele cel hodoronc-tronc.
exemplu, ploi şi nori, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
 Uneşte cele două cuvinte în cât mai multe combinații: vei obşine situații surpriză!
Exemplu de combinații ale cuvintelor lupi şi păduri:

lupul din pădure,
pădurea plină de lupi,
lupul și pădurea,
Exemple de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Într-o zi, pe când lupul din pădure căuta de mâncare, a observat peste un zmeu.
În pădurea fermecată trăia un lup magic.
Lupul năzdrăvan se adăposti în pădurea bântuită.
Lupul o ademeni pe prințesă în pădurea fermecată.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
21
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Recitește cu atenție următorul fragment: Dar nu-mi plecaţi singuri prin păduri, aoleo,
că munţii au prăpăstii mai mari decât cele pe care vi le spun eu. În ele se ascund
jivinele şi îşi înfing brazii rădăcinile. Descrie două jivine, așa cum ți le imaginezi. (10
rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Explicați titlul operei Muntele cel hodoronc-tronc în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase 5 descieri citite de mine sunt: … .
locul I, …, deoarece … ;
locul al II-lea, …, deoarece …;
locul al III-lea, …, deoarece … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Marin Sorescu, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Cei care dirijează ploile sunt ………………………………………………………… .

2. Munții sunt bogați deoarece ........................................................................................
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Cei mai buni alpiniști sunt ……………………………………………………… .
22
– Atelier 5 – Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu: 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău – 26 aprilie 1963, București

A fost poet, prozator și dramaturg.
Ion Pillat afirma cu ocazia acordării Premiului Național pentru poezie lui Vasile
Voiculescu: ” Nu cunosc în literatura noastră contimporană drum mai spornic
într-o evoluție creatoare mai rodnică și mai implinită, decât acela parcurs de
ultimul laureat național”.
A fost membru titular al Academiei de Științe din România, Casa Memorială
Vasile Voiculescu fiind localizată în satul Pârscov, județul Buzău.

5. Ciorba de bolovan
(fragment)
Vasile Voiculescu
Nu era casă în cătunul Flămânzii-Vechi unde să nu auzi, din zori, scâncete.

— Mamă mi-e foame.
— Rabdă şi tu până vine tat-tu de la râjniţă.
— Când vine?
— Ia, mai acuşi. Aduce o traistă de mălai.
— Nu-mi place, că nu-i mălai. Ştiu eu, e coajă de copac măcinată.
23
În altă parte tot aşa:
— Mamăă dă-mi să mănânc!
— Ia şi tu de colo un bulz de unt şi umple-ţi bârdanul. Uite ce gras e. Şi, spunând
asa, femeia dumica nişte cocoloaşe vinete.
— Nu mănânc, că nu e unt, miorlăia plodul. E humă din mal. Am văzut eu când a
adus surata.
Şi copilaşii se agăţau, lihniţi, de poalele gospodinelor amărâte.
Barbaţii mai toţi erau plecaţi în lume după munci, ori duşi la curtea boierului,
departe, în comuna nouă. După alunecarea coastelor nemilostiv despădurite şi
prăvălirea bătrânei aşezări de pe ele, Flâmânzii fuseseră strămutaţi jos în şes şi se
chemau altfel. Sus nu rămaseră decât cuibarul bătrân, un pâlc de cocioabe, agăţate de
râpele argiloase, spintecate de crăpături adânci, gata să fugă şi ele la vale, numite Iude,
de pe numele vânzătorului.
Într-o zi din astea plină de plânsete şi văicăreli, se abătu în sătucul oropsit un
strein. A intrat dis-de-dimineaţă neoprit în bătătura neîmprejuită a celei dintâi case din
marginea de răsărit şi a înaintat nebăgat de seamă până lângă prispa unde guiţau de
foame o ciotcă de prunci. Acolo a stat încremenit până ce l-a văzut femeia, care l-a
întrebat arţăgoasă:
— Da’ ‘mneata ce vrei?
El a dat bună ziua. Muierea i-a răspuns „buna”, dar rastit, c-un sfert de gura.
Micuţii, speriaţi, au tăcut şi s-au lipit strâns de maica lor. Abia atunci o javră
răpănoasă s-a sculat şi şi-a adus aminte că trebuie să latre. Dar după două hămăieli
leşinate, s-a lăsat păgubaş, a dat bucuros din coadă şi s-a culcat la loc. Omul a băgat
de seamă acreala primirii şi, tulburat, se mâhni.
— Iartă-mă, spuse el cu părere de rău. Dacă era poartă la curte, băteam în ea şi
nu intram până nu primeam învoire. Dar am văzut vraiştea.
— Au fost şi gard şi poartă, i-o întoarse cu amărăciune nevasta. Dar a trebuit să
le ardem, că am petrecut ierni grele. Da’ce poftesti ‘mneata?
Şi chipul i se oţărâ.
— Umblu de mult. Viu de departe. Am isprăvit merindele. N-aş putea găsi aici
puţină mâncare? Sunt ostenit şi flămând.
Şi, vorbindu-i astfel, o privea ţintă. Femeia nu plecă ochii. Râse numai, cu venin.
— Păi dacă eşti flămând, ‘mneata crezi că trebuie numaidecât să mănânci?
— Să rabzi ca noi toţi de aici. În sărăcia noastră cerşetorii n-au ce căuta. Şi mai
ales n-au ce găsi. Du-te jos la boier şi întinde mâna, că ăla are, cu toate că nu dă, ba
poate de-aia!
Şi-i întoarse spatele, lăsându-l caraghios. Streinul nu se dete bătut. Din ce în ce
mai stimit, colindă ogradă de ogradă, rugându-se de ospeţie. Peste tot îl întâmpinau,
duşmănoase, sărăcia, jalea şi amarul. De pretutindeni îl alunga deznădejdea. Din
câteva locuri fu gonit cu vorbe urâte, ca un milog păcătos, deşi nu avea înfăţişarea: nu
se tânguia, nu întindea mâna. Cerea nu pomană, ci omenie. Părea un bărbat în putere,
deşi uscăţiv şi subţiratic, de înălţime mijlocie, cu chipul smead, prelung şi trist.
Purta barbă castanie, părul lung, cu cărare la mijloc, dat călugăreşte pe spate.
Curat îmbrăcat, într-un soi de zeghe lungă, ca un anteriu, de aba ţărănească, albă; în
picioare cu nişte iminei răscroiţi, prin vârful cărora îi ieşeau degetele. Ce izbea însă la
el, aproape te înfricoşau, erau ochii, mari, adânci, de culoarea alunei prăjite. Şi trişti,
trişti, de toată tristeţea satului ăstuia, strânsă acolo la un loc, în ei.
Cu aceeaşi îndrăzneală cuviinţă omul a intrat şi a ieşit, pe rând, dintr-o sărăcie
într-alta şi mai lucie, privind, ascultând cu băgare de seamă, iscodind, culegând cu
24
aceeaşi neistovită plecăciune, ca şi cum ar fi primit milostenie, tot ce i se zvârlea:
înfruntări, plângeri, răbufneli, sudalme şi blesteme. Astfel încărcat cu ele, a colindat
întreg cătunul…
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Străinul colindă din casă în casă, rugându-se de ospeție.

Boierul are de toate, dar nu oferă nimic.
Copilașii cereau de mâncare mamelor.
Femeia îl izgoni pe străin, spunându-i să rabde ca toți ceilalți.

Reciteşte următorul fragment din text: Să rabzi ca noi toţi de aici. În sărăcia noastră
cerşetorii n-au ce căuta. Şi mai ales n-au ce găsi. Du-te jos la boier şi întinde mâna, că
ăla are, cu toate că nu dă, ba poate de-aia!
Imaginează-ți dialogul dintre străin și boier.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
a) râse cu venin
bucurie amărăciune zgomotos
b) ochii de culoarea alunei prăjite
25
albaștri verzi căprui
c) chipul smead
palid vesel trist

Imaginează-şi că textul literar Ciorba de bolovan va fi transpus în film. Alege personajul
pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Purta barbă castanie, părul lung, cu cărare la mijloc, dat călugăreşte pe spate. Curat
îmbrăcat, într-un soi de zeghe lungă, ca un anteriu, de aba ţărănească, albă; în picioare
cu nişte iminei răscroiţi, prin vârful cărora îi ieşeau degetele. Ce izbea însă la el,
aproape te înfricoşau, erau ochii, mari, adânci, de culoarea alunei prăjite. Şi trişti, trişti,
de toată tristeţea satului ăstuia, strânsă acolo la un loc, în ei.
b) Sus nu rămaseră decât cuibarul bătrân, un pâlc de cocioabe, agăţate de râpele

argiloase, spintecate de crăpături adânci, gata să fugă şi ele la vale, numite Iude, de pe
numele vânzătorului.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la cineva care îşi este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi
 în putere  ochii mari, adânci  cu cărare la mijloc
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Ciorba de bolovan.
exemplu, sătuc şi cătun, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
26
 Foloseşte combinațiile obşinute pentru a crea o poveste.
Exemplu de combinații ale cuvintelor tată şi traistă:

tatăl avea o traistă,
tatăl din traistă,
tatăl pe traistă,
tatăl și traista.

Tatăl fetei avea o traistă fermecată.
Când deschise traista, îl găsi pe tatăl său.
Dintr-o dată, tatăl se sui pe traistă și zbură către împărăție.
Tatăl nu mai rămăsese decât cu o traistă goală fermecată.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Recitește cu atenție următorul fragment: Sus nu rămaseră decât cuibarul bătrân, un

pâlc de cocioabe, agăţate de râpele argiloase, spintecate de crăpături adânci, gata să
fugă şi ele la vale, numite Iude, de pe numele vânzătorului.
Descrie interiorul și exteriorul unei case, așa cum reiese din fragmentul de mai sus.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Explică titlul operei Ciorba de bolovan în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
27

 Cele mai emoționante cinci povestiri citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Vasile Voiculescu, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Aproape toți bărbații din sat erau plecați la ........……………………………………… .

2. Copiii nu doreau să mănânce mălai și unt deoarece ….................................……….
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Ceea ce atrăgea atenția la chipul bărbatului erau ..………………………….………… .
– Atelier 6 – Mark Haddon
28
Mark Haddon: 28 octombrie 1962, Northampton, Anglia

Este poet, nuvelist, romancier și dramaturg.
Este laureat al premiilor Whitbread, Guardian și Commonewalth.
Este considerat unul dintre cei mai talentați scriitori englezi în viață.

6. O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii

(fragment)
Mark Haddon
Era ora 1:12 noaptea când tata a ajuns la secţia de poliţie. Nu l-am văzut decât
la 1:28, dar ştiam că e acolo fiindcă îl auzeam.
Striga: „Vreau să-mi văd băiatul” şi „De ce naiba l-aţi închis într-o celulă?” şi
„Bineînţeles că sunt foarte supărat”.
Pe urmă l-am auzit pe un poliţist spunându-i să se calmeze. După care nu am
mai auzit nimic multă vreme.
La 1:28 un poliţist a deschis uşa celulei şi mi-a spus că vrea să mă vadă cineva.
Am ieşit din celulă. L-am văzut pe tata pe coridor. Şi-a ridicat mâna dreaptă şi şi-
a desfăcut degetele evantai. Eu am ridicat mâna stângă şi mi-am desfăcut degetele
evantai şi apoi ne-am atins degetele unele de altele. Facem asta fiindcă uneori tata vrea
să mă îmbrăţişeze, dar mie nu-mi place să-i îmbrăţişez pe oameni, aşa că în loc de asta
ne atingem degetele şi asta înseamnă că el mă iubeşte.
Apoi poliţistul ne-a spus să-l urmăm pe coridor până într-o altă încăpere. Acolo
erau o masă şi trei scaune. Ne-a spus să luăm loc într-o parte a mesei, iar el s-a aşezat
în cealaltă parte. Pe masă era un casetofon şi de aceea am întrebat dacă o să mi se ia
un interogatoriu şi dacă el urma să-l înregistreze.
— Nu cred că o să fie nevoie de aşa ceva, a spus poliţistul.
29
Era inspector. Mi-am dat seama de asta pentru că nu purta uniformă. Avea
totodată şi un nas foarte păros. Ai fi zis că doi şoricei foarte mici stau ascunşi în nările
lui.
Inspectorul a spus:
— Am vorbit cu tatăl tău şi mi-a zis că n-ai vrut să-l loveşti pe poliţist.
N-am spus nimic fiindcă nu fusese o întrebare.
— Ai vrut să-l loveşti pe poliţist? a întrebat inspectorul.
— Da, am răspuns.
S-a strâmbat la faţă şi a spus:
— Dar n-ai vrut să-l răneşti pe poliţist?
M-am gândit la asta şi am răspuns:
— Nu. N-am vrut să-l rănesc pe poliţist. Am vrut doar să-l fac să nu mă mai
atingă.
Apoi inspectorul a spus:
— Ştii că nu e bine să loveşti un poliţist, nu?
— Da, ştiu.
A tăcut preţ de câteva secunde, după care a întrebat:
— Tu ai omorât câinele, Christopher?
— N-am omorât câinele.
— Ştii că nu e bine să minţi un poliţist şi că, dacă faci asta, poţi să dai de
necazuri foarte mari?
Asta nu e o metaforă; este o comparaţie, ceea ce înseamnă că într-adevăr aveai
impresia că doi şoricei foarte mici stau ascunşi în nările lui şi dacă îţi creezi în minte
imaginea unui bărbat în nările căruia se ascund doi şoricei, atunci poţi să-ţi dai seama
cum arăta inspectorul. Iar o comparaţie nu e o minciună, decât dacă e o comparaţie
proastă.
— Da.
— Deci ştii cine a omorât câinele?
— Nu.
— Spui adevărul? a întrebat inspectorul.
— Da. Eu spun întotdeauna adevărul.
Şi a mai spus:
— Bine. O să-ţi dau un avertisment.
Am întrebat:
— O să fie ceva scris pe hârtie, ca un certificat pe care pot să-l păstrez?
— Nu, a răspuns inspectorul. Un avertisment înseamnă că vom scrie undeva
ceea ce ai făcut, că ai lovit un poliţist dar că a fost un accident şi că n-ai vrut să-l răneşti
pe poliţist.
— Dar n-a fost un accident, am replicat eu.
Iar tata a intervenit:
— Christopher, te rog.
Poliţistul şi-a închis gura şi, răsuflând zgomotos pe nas, a spus:
— Dacă o să mai dai de vreo belea, o să ne uităm în dosar şi o să vedem că ţi s-
a dat un avertisment şi atunci o să luăm lucrurile mult mai în serios. Ai înţeles ce ţi-am
spus?
Am spus că am înţeles.
Apoi ne-a spus că putem să plecăm şi a deschis uşa, iar noi am ieşit pe coridor
şi ne-am întors la biroul de primire, de unde mi-am luat briceagul multifuncţional militar,
capătul de sfoară şi bucata de puzzle din lemn, cele granule din mâncarea lui Toby,
30
cele 1,47 lire, agrafa şi cheia de la uşa din faţă, care erau toate într-o pungă din plastic.
Am ieşit afară, unde era parcată maşina tatei, şi am plecat acasă.
Eu nu spun minciuni. Mama zicea că nu mint fiindcă sunt un om bun. Dar nu ăsta
e motivul. Motivul e că nu pot să spun minciuni.
Mama era o persoană mică de statură care mirosea frumos. Iar uneori purta o
bluză flauşată de culoare roz, cu un fermoar pe mijloc şi un mic ecuson pe sânul stâng
pe care scria Berghaus.
O minciună e atunci când spui că s-a întâmplat ceva care nu s-a întâmplat. Dar
numai un singur lucru poate să se întâmple la un moment dat şi într-un anumit loc. Şi
sunt nenumărate lucrurile care nu s-au întâmplat în acel moment şi în acel loc. Iar dacă
mă gândesc la ceva ce nu s-a întâmplat, încep să mă gândesc la toate celelalte lucruri
care nu s-au întâmplat.
De exemplu, azi-dimineaţă, la micul dejun, am mâncat Ready Brek şi nişte
milkshake de zmeură fierbinte…
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Copilul primește un avertisment de la polițist.

Mama era o persoană mică de statură care mirosea frumos.
Copilul nu știe cine a omorât câinele.
Tata a ajuns la secția de poliție.

Reciteşte următorul fragment din text: Era ora 1:12 noaptea când tata a ajuns la
secţia de poliţie. Nu l-am văzut decât la 1:28, dar ştiam că e acolo fiindcă îl auzeam.
Rescrie dialogul, completând cu replicile lipsă ale polițistului.
31
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
__________________

Imaginează-şi că textul literar O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii va fi
transpus în film. Alege personajul pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai
făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Şi-a ridicat mâna dreaptă şi şi-a desfăcut degetele evantai. Eu am ridicat mâna
stângă şi mi-am desfăcut degetele evantai şi apoi ne-am atins degetele unele de altele.
Facem asta fiindcă uneori tata vrea să mă îmbrăţişeze, dar mie nu-mi place să-i
îmbrăţişez pe oameni, aşa că în loc de asta ne atingem degetele şi asta înseamnă că el
mă iubeşte.
b) O minciună e atunci când spui că s-a întâmplat ceva care nu s-a întâmplat. Dar
numai un singur lucru poate să se întâmple la un moment dat şi într-un anumit loc. Şi
sunt nenumărate lucrurile care nu s-au întâmplat în acel moment şi în acel loc. Iar dacă
mă gândesc la ceva ce nu s-a întâmplat, încep să mă gândesc la toate celelalte lucruri
care nu s-au întâmplat.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la mama ta sau la bunica ta. Descrie-o în trei propoziții, folosind şi

 persoană mare/mică de statură  miroase frumos  de culoare roz
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
32
 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar O întâmplare ciudată cu un câine
la miezul nopţii.
exemplu, necaz şi belea, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor băiat şi câine:

băiatul şi câinele,
băiatul pe câine,
câinele băiatului,
câinii şi băiatul.

Băiatul și câinele au fugit de acasă.
Câinii îl încolțiră pe băiat.
Câinele păzea cu strășnicie băiatul.
Băiatul se sui pe câine care, asemenea unui armăsar, începu să alerge către
pădurea fermecată.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Recitește cu atenție următorul fragment: Era ora 1:12 noaptea când tata a ajuns la
secţia de poliţie. Nu l-am văzut decât la 1:28, dar ştiam că e acolo fiindcă îl auzeam.
Pe urmă l-am auzit pe un poliţist spunându-i să se calmeze. După care nu am
mai auzit nimic multă vreme.
Imaginează-ți începutul povestirii. Ce a determinat închiderea copilului într-o celulă la

secția de poliție?
33
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Explică titlul operei O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii în raport cu

fragmentul redat.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase 5 întâmplări hazlii citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui text scris de un alt scriitor de origine engleză, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Copilului nu-i plăcea să-i îmbrăţişez pe oameni, aşa că în loc de asta ..…………… .
2. Mama zicea că nu mint fiindcă …………………….........................................................
3. Un avertisment înseamnă că……………………………………………………….............
34
– Atelier 7 – Dick King-Smith
Dick King-Smith: 27 martie 1922, Irlanda – 4 ianuarie 2011; Irlanda

A fost autor de povestiri și romane pentru copii, șase dintre lucrările sale fiind
ecranizate.
A fost laureat al Premiului Guardian pentru literatura destinată copiilor.
Este unul dintre cei mai iubiți autori de cărți pentru copii din toate timpurile.

7. Harry şi Mad
– Şase –
(fragment)
Dick King-Smith
Trecuse doar o săptămână – se scursese, adică, perioada cuprinsă între două

duminici – şi cu toate acestea membrilor familiei Holdsworth li se părea că Madison era
la ei de când lumea. Toţi se mirau cum de putuseră trăi fără Madison.
În ceea ce îi privea, câinele şi pisica abia dacă îşi mai aminteau cum fusese viaţa
lor înainte de venirea străinului grăsuţ şi cenuşiu, cu glas de om, sau mai bine spus cu
glasuri de om, pentru că Madison putea să le vorbească, imitând vocea fiecăruia dintre
cei trei membri ai familiei Holdsworth. Tocmai datorită acestui amănunt, câinele îl
respecta foarte mult pe Madison. Acum nu mai lătra când se auzea soneria şi asta
pentru că papagalul îl certase, imitând vocea stăpânului. Da, îl certase pentru că lătra
atunci când se auzea soneria. Mai mult chiar, câinele răspundea la comenzi cum ar fi
„Şezi!” sau „Culcat!”, chiar dacă acestea răsunau din colivia papagalului. Câinele ştia că
dacă face întocmai ceea ce i se cere, el va fi răsplătit cu strigăte de genul „Ce băiat
cumiiinte”, lucru care-l bucura foarte mult şi îl făcea să fie fericit, dând din coadă.
Bineînţeles că la început pisica crezuse, într-un mod cu totul greşit, că noul-venit
era pur şi simplu o pasăre de mărimea unui porumbel care – spre deosebire de cele pe
care le vâna pe stradă şi nu izbutea niciodată să le prindă – era o pradă uşoară.
Văzând că oamenii îi dăduseră voie papagalului să iasă din colivie, pisica a
aşteptat până ce membrii familiei Holdsworth au plecat şi apoi s-a îndreptat târâş spre
Madison, care stătea pe braţul unui fotoliu, cu spatele spre ea. Biata pisică! De unde să
35
ştie cu cine are de-a face? Cum putea să bănuiască faptul că, de-a lungul anilor,
Madison văzuse la televizor zeci de filme cu bandiţi (erau filmele preferate ale lui
George)? George Raft, Jimmy Cagney, Edward G. Robinson – Madison îi putea imita
pe toţi, dar pisica auzi cu uimire glasul lui Humphrey Bogart. Cuvintele au fost rostite
rar, însoţite de un soi de mârâit. Era o voce care te înfiora, pentru că se auzea discret.
— Rămâi pe loc, scumpete! mârâi Madison, abia deschizând ciocul.
Înmărmurită de spaimă, pisica rămase locului.
Pentru că aşa voia, Madison se întoarse încet-încet spre pisică şi spuse mai mult
în şoaptă:
- Să nu mai faci asta niciodată aşa ceva, amice. Ai înţeles? Şi-acum, şterge-o!
Cu blana vâlvoi şi coada înfoiată, de parcă ar fi fost o perie de curăţat sticle,
pisica începu să se retragă încet-încet. Apoi, spre marea disperare a pisicii, din ciocul
lui Madison izbucni răpăitul unei puşti automate, marca Thompson, urmat imediat de
şuieratul gloanţelor.
— Vezi, am fost nevoit să fac asta, băiete, avea să-i spună Madison lui Harry mai
târziu. Johnny, motanul voia să mă-nhaţe. Unul dintre noi trebuia s-o păţească, aşa că
mai bine c-a păţit-o el…
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

text. (o casetă pentru numerotare la începutul fiecărei propozişii)
Madison văzuse la televizor zeci de filme cu bandiţi.

Membrilor familiei Holdsworth li se părea că Madison era la ei de când lumea.
Câinele răspundea la comenzi cum ar fi „Şezi!” sau „Culcat!”.
Pisica a aşteptat până ce membrii familiei Holdsworth au plecat şi apoi s-a îndreptat
târâş spre Madison.

Reciteşte următorul fragment din text: Trecuse doar o săptămână – se scursese,
adică, perioada cuprinsă între două duminici – şi cu toate acestea membrilor familiei
36
Holdsworth li se părea că Madison era la ei de când lumea. Toţi se mirau cum de
putuseră trăi fără Madison.
Descrie, în cinci rânduri, prima săptămână petrecută de Madison lângă noua sa familie.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______
a) de când lumea
dintordeauna de astăzi niciodată
b) a o păți
a da de fericire a da de necaz a fi curajos

Imaginează-ți că textul Harry şi Mad va fi transpus în film. Alege personajul pe care ai
vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Cu blana vâlvoi şi coada înfoiată, de parcă ar fi fost o perie de curăţat sticle, pisica
începu să se retragă încet-încet. Apoi, spre marea disperare a pisicii, din ciocul lui
Madison izbucni răpăitul unei puşti automate, marca Thompson, urmat imediat de
şuieratul gloanţelor.
b) În ceea ce îi privea, câinele şi pisica abia dacă îşi mai aminteau cum fusese viaţa lor
înainte de venirea străinului grăsuţ şi cenuşiu, cu glas de om, sau mai bine spus cu
glasuri de om, pentru că Madison putea să le vorbească, imitând vocea fiecăruia dintre
cei trei membri ai familiei Holdsworth.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
37
1. Gândeşte-te la un animal de companie preferat. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi
 blana vâlvoi  coada înfoiată
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Harry şi Mad.
exemplu, pisică şi motan, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor pisică şi câine:

pisica şi câinele,
pisica ca un câine,
pisica pe câine,
pisicile şi câinii.

Pisica și câinele erau prieteni de nădejde ai stăpânului.
Câinele se supără pe pisică și a decis să o alunge.
Câinele se aruncă după pisică în groapa adâncă.
Pisicile și câinii au decis să păstreze un mare secret față de oameni.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Explică titlul operei Harry şi Mad în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
38
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase 5 povești cu necuvântătoare sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de un autor străin, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Pisica s-a speriat foarte tare din cauză că ……………………………………………… .

2. Câinele îl respecta foarte mult pe Madison deoarece ……………………......................
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Pisica crezuse că noul-venit era pur şi simplu o ………………………………,...............
39
– Atelier 8 – Pierre Gripari
Pierre Gripari: 7 ianuarie 1925, Paris – 23 decembrie 1990, Paris

A scris povestiri și romane pentru copii.
În anul 1976 a primit Premiul Voltaire pentru întreaga sa activitate literară, iar
în anul 1988 Premiul Academiei Franceze.

8. Poveşti din Strada Broca

– Zâna din robinet –
(fragment)
Pierre Gripari
A fost odată o zână, o făptură delicată şi micuţă, care trăia într-un izvor, nu
departe de un sătuc. Ştiţi, nu-i aşa, că odinioară galii nu erau creştini şi că strămoşii
noştri gali se închinau la zâne. Pe atunci, sătenii i se închinau acestei zâne. Îi aduceau
la izvor flori, prăjituri şi fructe şi, în zilele de sărbătoare, se îmbrăcau în cele mai
frumoase veşminte şi dansau în cinstea ei.
Apoi, într-o zi, Galia a fost creştinată şi domnul preot le interzisese oamenilor din
sat să mai ducă ofrande şi să danseze lângă izvor. Pretindea că le vor fi furate sufletele
şi că zâna este un diavol. Sătenii ştiau foarte bine că asta nu era adevărat; însă nu
îndrăzneau să spună nimic, pentru că le era frică de preot. Dar cei mai bătrâni dintre ei
continuau să vină, pe ascuns, să depună ofrandele la izvor. Când preotul a aflat, se
supără foc. Puse să se ridice în acel loc o cruce mare de piatră, apoi organiză o
procesiune şi rosti deasupra apei o grămadă de cuvinte magice, în latină, ca să alunge
zâna. Şi oamenii chiar crezură că a reuşit s-o alunge, pentru că, peste o mie cinci sute
de ani, nimeni n-a mai auzit vorbindu-se de ea. Bătrânii care o venerau murisesră,
tinerii o uitaseră încet-încet, iar copiii lor nici nu mai ştiau că a existat. Chiar preoţii,
duşmanii ei, au încetat să mai creadă în existenţa ei.
Şi, totuşi, zâna nu plecase. A existat întotdeauna acolo, în izvor, dar se
ascundea, întrucât crucea o împiedica să iasă. În rest, a înţeles că nimeni nu mai avea
nevoie de ea...
Într-o zi, doi oameni au trecut pe lângă izvor. Erau ingineri. Au observat că apa
era limpede şi multă şi au hotărât să o folosească pentru alimentarea oraşului din
vecinătate.
Câteva săptămâni mai târziu, au sosit muncitorii. Au ridicat crucea, care îi
deranja la lucru, au captat apa izvorului şi au dirijat-o, prin ţevi, către oraş.
Aşa se făcu şi, într-o bună zi, zâna se trezi într-o canalizare, prin care merse
orbeşte, kilometri întregi, întrebându-se ce se va întâmpla cu ea. Pe măsură ce înainta,
40
ţevile deveneau tot mai strâmte şi se împărţeau în multe ţevi secundare. Zâna se
întorcea când la stânga, când la dreapta şi, în cele din urmă, nimeri într-un robinet de
aramă, deasupra unei chiuvete de piatră...
Robinetul şi chiuveta făceau parte dintr-un apartament în care locuia o familie de
muncitori, formată din tată, mamă şi două fete de măritat. Zâna a rămas multă vreme
fără să se arate, pentru că zânele nu se arată în timpul zilei: ele nu ies decât după
miezul nopţii. Or, tatăl muncea din greu, mama la fel, iar fetele mergeau la şcoală, aşa
că la ora zece toţi dormeau şi nimeni nu deschidea robinetul noaptea.
Totuşi, odată, fata cea mare, care era mâncăcioasă şi prost-crescută, se sculă
pe la ora două din noapte, ca să fure ceva din frigider. Luă o pulpă de pui, o ronţăi,
mâncă o mandarină, îşi băgă degetele într-un borcan cu dulceaţă, le linse şi apoi i se
făcu sete. Luă un pahar din bufet, merse la robinet, îl deschise... dar iată, din robinet, în
loc de apă, pică o femeie micuţă de tot, în rochie mov, cu aripi de libelulă, care ţinea în
mână o baghetă cu o stea de aur în vârf. Zâna (pentru că ea era) se aşeză pe marginea
chiuvetei şi spuse cu o voce muzicală:
— Bună dimineaţa, Martine.
(Am uitat să vă spun că fata se numea Martine.)
— Bună dimineaţa, doamnă, răspunse Martine.
— Fii amabilă, Martine, spuse buna zână. Dă-mi şi mie, te rog, puţină dulceaţă.
Martine era, aşa cum v-am spus, mâncăcioasă şi prost-crescută. Totuşi, când
văzu că zâna era bine îmbrăcată, că avea aripi de libelulă şi o baghetă magică, îşi
spuse:
— Fii pe fază! Aste e o doamnă bogată, am tot interesul să mă pun bine cu ea.
Aşa că îi răspunse cu un zâmbet ipocrit:
— Sigur că da, doamnă! Imediat, doamnă!
Luă o linguriţă curată, o băgă în borcanul cu dulceaţă şi o întinse zânei. Aceasta
bătu din aripi, zbură în jurul linguriţei, dădu de câteva ori cu limba şi apoi se aşeză pe
bufet, zicând:
— Mulţumesc, Martine. Pentru amabilitatea ta, o să-ţi fac un dar. La fiecare
cuvânt rostit de tine, îţi va ieşi din gură câte o perlă.
Şi zâna dispăru.
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
41
Din robinet, în loc de apă, pică o femeie micuţă de tot, în rochie mov.
Fata cea mare, care era mâncăcioasă şi prost-crescută.
Preotul le interzisese oamenilor din sat să mai ducă ofrande.
Zâna se trezi într-o canalizare, prin care merse orbeşte, kilometri întregi.

Reciteşte următorul fragment din text: Robinetul şi chiuveta făceau parte dintr-un
apartament în care locuia o familie de muncitori, formată din tată, mamă şi două fete de
măritat.
Descrie, în cinci rânduri, un membru al familiei.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Imaginează-ți că textul literar Zâna din robinet va fi transpus în film. Alege personajul pe
care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Şi, totuşi, zâna nu plecase. A existat întotdeauna acolo, în izvor, dar se ascundea,
întrucât crucea o împiedica să iasă. În rest, a înţeles că nimeni nu mai avea nevoie de
ea...
b) Pe atunci, sătenii i se închinau acestei zâne. Îi aduceau la izvor flori, prăjituri şi fructe
şi, în zilele de sărbătoare, se îmbrăcau în cele mai frumoase veşminte şi dansau în
cinstea ei.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
42
1. Gândeşte-te la o ființă imaginară. Descrie-o în trei propoziții, folosind toate expresiile
de mai jos.
 o baghetă cu stea de aur  aripi de libelulă  voce muzicală
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Zâna din robinet.
exemplu, izvor şi apă, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor prăjitură şi fată:

fata şi prăjitura,
fata din prăjitură,
fata ca o prăjitură,
fetele şi prăjitura.

O fată avea cea mai bună prăjitură cu ciocolată.
Din prăjitură ieși o fată cu părul negru și ochi albatri.
Bătrânii aveau o fată ca o projitură.
Fetele au organizat un concurs gastronomic, cu multe premii: cine face cea mai
dulce prăjitură?

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Explică titlul operei Zâna din robinet în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
43
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase cinci povestiri cu zâne citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de către un autor de origine franceză, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Robinetul şi chiuveta făceau parte dintr-un apartament în care locuia o familie de

muncitori, formată din
…………………………………………………………........................ .
2. Fata cea mare i-a oferit zânei dulceață deoarece ............................. ………….............
…………………………………………………………………………………………………… .
3. A fost odată o zână, o făptură delicată şi micuţă, care trăia …………….……………….
44
– Atelier 9 – Octavian Goga
Octavian Goga: 1 aprilie 1881, Rășinari – 7 mai 1938, Ciurea

A fost poet, dramaturg, traducător, gazetar și politician.
Eugen Lovinescu afirma despre acesta că ”tonul profetic, mesianismul,
acestea izbesc de la început în poezia rășinăreanului Octavian Goga. Poetul
înalță cântarea pătimirii noastre și cade în genunchi în fața lui Dumnezeu”.
A fost membru al Academiei de Științe din România, laureat al Premiului
Național de poezie și al Premiului Mihail Sadoveanu.

9. Apostolul
de Octavian Goga
45
Ca o vecernie domoală
Se stinge zvonul din dumbravă, Din cetăţuia strălucirii
Pleoapa soarele-şi închide Coboară razele de lună,
Sus, pe-o căpiţă de otavă. Pe-argintul frunţii lui boltite
Norodul a cuprins podmolul Din aur împletesc cunună.
Lângă frăgarul din uliţă - Cuvine-se hirotonirea
De cârjă sprijinit răsare Cu harul cerurilor ţie,
Bătrânul preot la portiţă. Drept-vestitorule apostol
Al unei vremi ce va să vie!
Moşneag albit de zile negre,
Aşa îl pomenise satul,
Pe pieptărelul lui de lână
Purtând un ban de la-mpăratul.
Domol, în mijloc se aşază,
Şi sprijinind încet toiagul,
Clipind din genele cărunte,
Începe-a povesti moşneagul.
Întreg poporul ia aminte,

Ascultă jalnica poveste,
Şi fusul se opreşte-n mâna
Înduioşatelor neveste.
Moşnegii toţi fărâmă lacrimi
Cu genele tremurătoare,
Aprinşi, feciorii strâng prăseaua
Cuţitului din cingătoare.
Atâtea patimi plâng în glasul

Cuvântatorului părinte,
Şi-atâta dor aprind în inimi
De clipa răzbunării sfinte.
Bătrânul mag înalţă fruntea,
Ce sfânt e graiul gurii sale:
Din el va lumina norocul
Acestui neam sfârşit de jale!
Acelaşi dor tresare-n piepturi,

Când glasul strigător răsună,
Şi gemăt înfioară firea
Prelung şi greu, ca o furtună.
Frăgarul îşi îndoaie coapsa,
Iar de prin văi purcede vântul,
Prin largul albelor văzduhuri,
Să ducă cerului cuvântul.
46
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
2. Şi poezia a fost aşa!

Poporul ascultă jalnica poveste.

Moșneagul începe a povesti.
Fiul împăratului plecă la război.
Feciorii strâng prăseaua cuțitului la cingătoerei.

Reciteşte următorul fragment din text:
Care crezi că este tema poveștii spuse de bătrânul preot?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________
4. Observăm gradarea sentimentelor exprimate de bătrân, de zbuciumul său sufletesc

în text. Versul care exprimă cel mai intens durerea este ________________________
deorarece _____________________________________________________________.
a) geamăt ca o furtună
sfășietor posomorât amenințător
b) pleoapa soarele-şi închide
47
apune răsare luminează
c) ce sfânt e graiul gurii sale
blând amenințător aspru
a) Atâtea patimi plâng în glasul
Cuvântatorului părinte,
Şi-atâta dor aprind în inimi
De clipa răzbunării sfinte
b) Întreg poporul ia aminte,

(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
7. Imaginarul artistic
Identifică și intepretează stilistic două figuri de stil diferite din următorul fragment:
Ca o vecernie domoală
Se stinge zvonul din dumbravă,
Pleoapa soarele-şi închide
Sus, pe-o căpiţă de otavă.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la un om în vârstă care îți este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții,
folosind şi expresiile de mai jos.
 de cârjă sprijinit  albit de zile negre  genele cărunte
(trei rânduri)
48
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Apostolul.
exemplu, glas şi grai, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor feciori şi cuțit:

cuțitul şi feciorul,
feciorul ca un cuțit,
cuțite pe feciori,
cuțitele şi feciorii.

Cuțitul era cel mai bun prieten al feciorului.
Cuțitul zbură în înaltul cerului până la fecior.
Feciorul păzi cu strășnicie cuțitul.
Feciorul avea doar un cuțit fermecat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Înlocuiește cuvintele înroșite cu alți termeni în așa fel încât să se mențină

muzicalitatea, rima și măsura strofei:
De exemplu: Moşneag albit de zile negre – Bătrân albit de zile negre
49
4. Explică titlul operei Apostolul în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase cinci poezii citite de mine sunt: … .
locul I, poezia …, deoarece … ;
locul al II-lea, poezia …, deoarece …;
locul al III-lea, poezia …, deoarece … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Octavia Goga, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Apostolul, în textul dat, este ………………………………………………………… .

2. Toți bătrânii au lăcrimat deoarece ……………………
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Momentul zilei în care bătrânul povestește este ...…………………………… .
– Atelier 10 – Lucian Blaga

50
Lucian Blaga: 9 mai 1985, Lancrăm – 6 mai 1961, Cluj

A fost filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar,
academician și diplomat român.
Eugen Lovinescu afirma despre Lucian Blaga că este ”unul din cei mai
originali creatori de imagini ai literaturii noastre”.
Universitatea din Sibiu și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj îi poartă
numele.

10. Hronicul şi cântecul vârstelor

(fragment)
de Lucian Blaga
Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvîntului. Urmele
acelei tăceri iniţiale le caut însă în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiinţare a
graiului meu aveam să primesc o înşirare de ştiri mai tîrziu, de la mama şi de la fraţii
mei mai răsăriţi. Aflai atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei mele cuvântul meu nu era —
cuvânt. Cuvântul meu nu semăna cu nimic. Nici măcar cu o stângace dibuire pe la
marginile sunetului, cu atât mai puţin cu o prefigurare a unei rostiri articulate. Adevărat
e, pe de altă parte, că muţenia mea plutea oarecum în echivoc şi nu îndeplinea chiar în
toate privinţele condiţiile unei reale muţenii, căci lumina cu care ochii mei răspundeau la
întrebări şi îndemnuri era poate mai vie şi mai înţelegătoare decît la alţi copii, iar
urechea mea, ispitită de cei din preajmă, se dovedea totdeauna fără scăderi. Când
eram pus la încercare, cedam pe planul mişcării şi al faptei. Gestul meu contura
întocmai semnificaţia poruncii. O dorinţă rostită de cineva îşi găsea răsunetul în
actul cel mai prompt. Totuşi, împlineam aproape patru ani — şi încă nu pronunţasem
nici un cuvînt. Nici barem cuvintele de temelie ale vieţii : „Mamă" şi „Tată".
Cazul prezentând feţe atât de ciudate, nu putea să aibă decît două explicaţii,
între care nici astăzi nu m-aş simţi chemat să decid. Poate că starea mea embrionară
se prelungea dincolo de orice termen normal, pentru că avea în vedere un urcuş tocmai
de toate zilele, sau poate o nefirească luciditate s-a vârât, cu efecte de anulare, între
mine şi cuvânt. Într-o zi mama, cuprinsă de nelinişte şi îngrijorare, dar purtată şi de
nădejdea unei dezlegări, găsi de cuviinţă să mă ducă la oraş să mă arate unui doctor.
Nu mai era nimic de ascuns. Medicul, un vechi prieten al familiei, mi-a pus mîna pe
creştet, mi-a pipăit maxilarele, şi pe urmă m-a cercetat ca pe o pasăre, căreia, printr-o
uşoară tăiere sub limbă, i-ai putea dărui grai omenesc. „Copilul e întreg" fu încheierea
51
liniştitoare a doctorului. Sosiţi acasă, mama mai făcu o ultimă încercare să mă
ademenească în sfera sunetului. Hotărîse să mă ia cu binişorul, ca pe un copil mare, şi-
mi vorbi. Se căznea să mă înduplece, să-mi stârnească mândria. „Dragul mamei, tu eşti
copil mare de acu! Va trebui să vorbeşti... Asta nu se poate... Aşa nu mai merge... Ne
faci de ruşine... Azi-mâine, copiii din sat au să spună că eşti mut...". M-am uitat la mama
cu aceiaşi ochi, mereu limpezi, vii, înţelegători. O ascultam, dar nici după această caznă
cuvântul meu nu voi să se aleagă numaidecît.
A doua zi, după cine ştie ce noapte de zbucium, pe care am uitat-o acolo în
viaţa fără de grai, m-am dus lîngă ea. Şi prinsei a vorbi vorbe legate. Ţineam mâna,
ruşinat, peste ochi, şi vorbeam. De sub straşina degetelor şi a palmei, cu care mă
apăram încă de lumea cuvântului, graiul ieşea din gura mea, întreg, lămurit, picurat ca
argintul strecurat. Cuvintele le rosteam aşa cum le culesesem din sat, dialectale,
netezite sau roase de-un uz obştesc, dar fără de trunchierile sau stâlcirile, pe care
oricine le-ar fi aşteptat de la un copil încă nemuncit de nici un exerciţiu al
uneltelor comunicative. Numai teribila, buclucaşa consoană „r" avea să-mi dea de lucru,
să mă înfrunte încă un an întreg, să mă trădeze ca pe un copil „întâr-ziat". Îmi amintesc
cu satisfacţie de clipa cînd stând cu toţii împrejurul mesei, eu m-am silit să spun
ceva, iar tata m-a întrerupt cu o exclamaţie de bucurie: „Bravo!". Izbutisem să imit întâia
oară un „r" purificat de orice aproximaţii. De acest eveniment, vrednic de a fi însemnat
în calendar, s-a luat act în chip solemn în toată familia, ca de naşterea unui nou copil.
Aceasta este povestea plină de penumbre a cuvântului meu. N-am putut niciodată să-
mi lămuresc suficient de convingător pentru mine însumi, strania mea detaşare de
„logos" în cei dintâi patru ani ai copilăriei. Cu atât mai puţin acel sentiment de ruşinare,
ce m-a copleşit, când, constrâns de împrejurări şi de stăruinţele ce nu mă cruţau, ale
mamei, am ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau în folosinţă cuvintele.
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
52
_______________________ _______________________

În cei dintâi ani ai copilăriei mele cuvântul meu nu era — cuvânt.

Buclucaşa consoană „r" avea să-mi dea de lucru.
Ţineam mîna, ruşinat, peste ochi, şi vorbeam.
Într-o zi mama găsi de cuviinţă să mă ducă la oraş să mă arate unui doctor.

Reciteşte următorul fragment din text: A doua zi, după cine ştie ce noapte de zbucium,
pe care am uitat-o acolo în viaţa fără de grai, m-am dus lîngă ea. Şi prinsei a vorbi
vorbe legate. Ţineam mîna, ruşinat, peste ochi, şi vorbeam. De sub straşina degetelor
şi a palmei, cu care mă apăram încă de lumea cuvîntului, graiul ieşea din gura mea,
întreg, lămurit, picurat ca argintul strecurat.
Care crezi că au fost primele propoziții rostite de copil mamei sale?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) cuvintele de temelie ale vieţii
esențiale frumoase amenințătoare
b) găsi de cuviinţă
de acord potrivit curajos
c) a mă lua cu binișorul
cu grijă a lăuda a certa

Imaginează-şi că textul literar Hronicul și cântecul vârstelor va fi transpus în film. Alege
personajul pe care ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvîntului. Urmele
acelei tăceri iniţiale le caut însă în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiinţare a
53
graiului meu aveam să primesc o înşirare de ştiri mai tîrziu, de la mama şi de la fraţii
mei mai răsăriţi. Aflai atunci că în cei dintâi ani ai copilăriei mele cuvântul meu nu
era — cuvânt.
b) N-am putut niciodată să-mi lămuresc suficient de convingător pentru mine însumi,

strania mea detaşare de „logos" în cei dintâi patru ani ai copilăriei. Cu atât mai puţin
acel sentiment de ruşinare, ce m-a copleşit, când, constrâns de împrejurări şi de
stăruinţele ce nu mă cruţau, ale mamei, am ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau în
folosinţă cuvintele.
Care dintre cele două fragmente îşi place mai mult? Argumentează alegerea ta.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la un coleg care îți este drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi
 ochi limpezi, vii, înţelegători  sub straşina degetelor  ca argintul strecurat
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Hronicul și cântecul vârstelor.
exemplu, vorbă şi grai, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
 Uneşte cele două cuvinte în cât mai multe combinații: vei obşine situații surpriză!
Exemplu de combinații ale cuvintelor doctor şi mama:

doctorul şi mama,
mama ca un doctor,
doctorii şi mama.

Doctorul și cu mama au hotărât să îmi interzică dulciurile.
Mama mea se comportă de fiecare dată ca un doctor când sunt bolnav.
Doctorii au internat-o pe mama deoarece era foarte bolnavă.
54
Aflându-se pe patul de spital, mama a chemat un doctor și i-a cerut acestuia să o
externeze.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Explică titlul operei Hronicul și cântecul vârstelor în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase cinci povestiri din copilărie citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Lucian Blaga, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
55
1. Totuşi, împlineam aproape patru ani — şi încă ………………………………………… .
2. Tata m-a întrerupt cu o exclamaţie de bucurie: „Bravo!"deoarece ……………………
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Într-o zi mama, cuprinsă de nelinişte şi îngrijorare, găsi de cuviinţă să mă ducă la
oraş să mă arate (cui?)……………………………………………………… .
– Atelier 11 – Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu: 22 februarie 1810, Târgoviște – 25 noiembrie 1885, București

A fost poet și fabulist român.
56
Nicolae Iorga afirma despre talentul lui ”e un talent înalt, sever, concentrat. E
grozav în satiră, minunat în amplificarea unui sentiment puternic. Nimeni ca
dânsul n-a cântat gloria strămoşească de care era stăpânit, nimeni n-a osândit
cu mai multă energie, răzimat pe această idee a strălucirii noastre în trecut,
timpurile umilite în care fusese osândit să trăiască”.

11. Dreptatea leului
de Grigore Alexandrescu
Leul, de multă vreme, râdicase oştire, Trimise la maimuţă, vestită vrăjitoare,

Să se bată cu riga ce se numea Pardos; Ce spun că ştia multe, şi că proorocea
Căci era între dânşii o veche prigonire, Întîmplările toate, după ce se trecea;
Şi gâlcevire mare, pentru un mic folos. Trimise, zic, la dînsa să-i facă întrebare,
Vrea, adică, să ştie Cum poate să ajungă sfîrşitul ce doreşte.
Cui mai mult se cuvine Ea se puse pe gînduri, tuşi, apoi răspunse,
Să ţie pentru sine Rozînd cu mulţumire darurile aduse:
Un petec de cîmpie „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască,
Şi un colţ de pădure, de tot nensemnător, Trebuie să jertfească
Ce despărţea ţinutul şi staturile lor Pe acel ce în oaste e decît toţi mai tare,
Acum sînge mult curse, şi multe luni trecură, Mai vestit în războaie, mai vrednic şi mai
Făr-a se putea şti mare.“
Cine va birui. Auzind astea leul strînse a sa oştire:
Elefantul năsos, „Lighioanelor! zise, viu să vă dau de ştire
Şi bivolul pieptos, Că astăzi din noi unul trebuie să murim:
Cu lupul coadă-lungă Aşa va proorocul. Rămîne-acum să ştim
Multe izbînzi făcură. Cine este mai tare.
Fieşcare tulpină era plină de sînge. Cît pentru mine unul, cum vreţi… dar mi se
Ici se vedea un taur jumătate mîncat; pare
Lîngă el un tovarăş ce zbiară şi îl plînge; Că nu prea sînt puternic, căci pătimesc de
Colo, un porc sălbatec fără două picioare; tuse.“
Şi mai la vale, vulpea se tăvăleşte, moare, Vulpea era aproape: „Ce-are a face!
Oftînd după curcanii ce încă i-au scăpat! răspunse,
Iar mai vrednic de jale era viteazul urs, Înălţimea ta eşti
De două coarne groase în inimă pătruns. Oricît de slab pofteşti.“
Leul, văzînd că lupta nu se mai isprăveşte, — „Dar şi puterea noastră
57
E îndestul de proastă“, moară
Strigară tigrii, urşii, şi cu un cuvînt toate Ca să ne facă nouă biruinţa uşoară!
Lighioanele-acelea ce erau mai colţate. Pe el, copii! Luaţi-l: el are să-mplinească
„Nu rămîne-ndoială“, le răspunse-mpăratul. Ce ne-a zis proorocul din porunca
Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea cerească!“
păcatul, Câinii atunci săriră
Sau păcate mai multe Şi-n grab ţi-l jupuiră.
De moşii lui făcute — Se află vreo ţară, unde l-aşa-ntîmplare
Veni să-şi dea părerea. Dar toţi, cît îl zăriră, Să se jertfească leul? Nici una, mi se pare.
Asupră-i năvăliră. Nu ştiu cum se urmează, nu pricep cum se
„Ia vedeţi-l! strigară. Cu bună-ncredinţare poate,
El este cel mai tare! Dar văz că cei puternici oriunde au dreptate.
S-ascundea urecheatul, şi nu-i plăcea să
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
Personajul principal: Trăsături fizice și morale:

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Pentru a birui, împăratul trebuie să jertfească cel mai puternic luptător al său.
Leul ridicase oștire pentru a se lupta cu regele Pardos.
Fieşcare tulpină era plină de sînge.
Leul ceruse sfatul maimuței pentru a afla cum poate birui.
Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea păcatul,
Sau păcate mai multe
58
De moşii lui făcute —
Veni să-şi dea părerea.
Care credeți că era părerea iepurelui?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Imaginează-ți că fabula Dreptatea leului va fi transpus în film. Alege personajul pe care
ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Cît pentru mine unul, cum vreţi… dar mi se pare
Că nu prea sînt puternic, căci pătimesc de tuse.“
Vulpea era aproape: „Ce-are a face! răspunse,
Înălţimea ta eşti
Oricît de slab pofteşti.“
b) „Ia vedeţi-l! strigară. Cu bună-ncredinţare

El este cel mai tare!
S-ascundea urecheatul, şi nu-i plăcea să moară
Ca să ne facă nouă biruinţa uşoară!
Pe el, copii! Luaţi-l: el are să-mplinească
Ce ne-a zis proorocul din porunca cerească!“
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la un animal care îți este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind
şi expresiile de mai jos.
 coadă-lungă  roade cu mulțumire  pieptos/năsos
59
(trei rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Dreptatea leului.
exemplu, iepure şi urecheat, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor lupul şi vulpea:

lupul şi vulpea,
lupul ca o vulpe,
lupii şi vulpile.

Lupul și vulpea erau cei mai buni prieteni.
Ca o vulpe, lupul se furișă și fură o găină din coteț.
Lupii și vulpile se aliaseră împotriva urșilor.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Înlocuiește cuvintele înroșite cu alți termeni în așa fel încât să se mențină

muzicalitatea, rima și măsura strofei:
De exemplu: Multe izbînzi făcură. – Multe victorii făcură.
60
Ea se puse pe gînduri, tuşi, apoi răspunse,
Rozînd cu mulţumire darurile aduse:
„Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască,
Trebuie să jertfească
Pe acel ce în oaste e decît toţi mai tare,
Mai vestit în războaie, mai vrednic şi mai mare.“
4. Explică titlul operei Dreptatea leului în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
________________________________________

 Cele mai frumoase cinci fabule citite de mine sunt: … .
locul I, fabula …, deoarece … ;
locul al II-lea, fabula …, deoarece …;
locul al III-lea, fabula …, deoarece … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Grigore Alexandrescu, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Pardos, în textul dat, este …………………………...........……………………………… .

2. Iar mai vrednic de jale era viteazul urs, deoarece……………………………………… .
3. Cel care este jertfit este …………………………………….................………………… .
4. Morala fabulei este redată în următoarele versuri: ........................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
61
– Atelier 12 – Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale: 13 februarie 1852, Haimanale – 9 iunie 1912, Berlin

A fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru,
comentator politic și ziarist român.
62
Mihai Ralea spunea despre lumea lui Caragiale că „e minunată: e o lume
absolut paradisiacă, fără griji și fără, cum se spune azi, în limbaj mistic, fără
cine știe ce problematici interne. Oamenii râd, petrec și se
bucură. (…) Caragiale, cel mai național scriitor, cel care a înțeles mai bine
firea noastră, ne-a lăsat și acest aspect. Românul care nu-și pierde cumpătul
în fața crizei. Literatura sa e tonică și plină de consolație astăzi”.
Teatrul Național din București îi poartă numele.

12. PĂCAT...
(fragment)
Ion Luca Caragiale
Un băietan voinic - barba de-abia-i mijeşte, şi sub căciulă de oaie părul creț şi
des... şi nişte ochi blânzi - şi mintos tânăr. Când a plecat de acasă să meargă la
Bucureşti p-atâția ani în şcoli, mama lui - de treabă femeie ! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-
a potrivit părul, i-a netezit căciula şi iar l-a sărutat, şi i-a zis:
– Niță, mamă, te duci frumos şi sănătos: să-ți ajute Dumnezeu şi Maica
Domnului să-mi vii înapoi tot aşa !
Şi cât era de cuminte bătrânica nu s-a mai putut stăpâni… a biruit-o plânsul. De
multe ori a dat el să plece; şi ea l-a ținut să-l mai mângâie încă. Lui îi ardea să se ducă,
şi măcar că-i era dragă mama parcă avea acum necaz pe ea că-i prea întârziază
plecarea. A plâns şi el, ce-i drept, de plânsul ei; dar, pe când ochii-i erau trişti,
închipuirea zbura cu bucurie pe drumul ce i se deschidea lung şi necunoscut înainte.
Trei ani de-o neclintită monotonie... Aceleaşi ceasuri... aceiaşi paşi... trei ani
întregi ! Al patrulea, deşi se anunțase de la început a urma aceeaşi neabătută cale,
păstra pentru mai târziu o noutate, o ciudată surprindere.
Alături cu seminarul, o casă veche boierească... De la ferestrele şi de pe
pridvorul din spatele ei, se vedea peste zid în curtea de recreație a şcolii. Odată, într-o
zi de sărbătoare, Niță se plimba singur prin curte cu o carte în mână: rămăsese în
şcoală să se prepare de examenele apropiate. Era o dogmă încâlcită: el ocolea curtea
repetând pe de rost cu cartea-nchisă-n mână. Anevoie se putea ține minte aşa fraze
torturate... Deschise iar cartea...
Trecând prin dreptul zidului, seminaristul tresări; un ghemotoc de hârtie îl lovi pe
mână şi alunecând peste cartea deschisă sări cât colo înaintea lui. Niță se opri pe loc...
Neapărat iar o glumă a vreunui camarad... un miez de pâine muiat în cerneală... sau
cine ştie ce.
Se uită-mprejur... în curtea şcolii nimeni... Lovitura venise dinspre casele de-
alături... Ridică ochii în sus şi văzu la cea mai apropiată fereastră vecină, care era
deschisă, perdelele mişcându-se ca şi cum ar fi fost cineva ascuns îndărăt... Ce-o fi?
Să vedem... Seminaristul s-aplecă şi luă ghemotocul: era ceva înfăşurat
înăuntru... Voi să-l desfacă. O înțepătură... Un ac cu gămălie ! Ce păcăleală proastă !...
63
Supărat trânti ghemotocul şi începu să şteargă degetul împuns în vârful căruia, după
fiece storsătură, creştea repede la loc o mărgea mare roşie.
Ghemotocul izbit cu necaz în pământ se desfăcu... Între cutele lui o floare !... Cu
mirare şi cu mai multă luare aminte ca-ntâia oară, el ridică binişor hârtia... în adevăr era
o garoafă - ca sângele ce-i curgea din deget - ruptă de curând...
Desfăcu atunci mai bine... Ceva scris...
Trupul tânăr se simți furnicat din creştet până-n tălpi de un fior fierbinte... Căldura
toată i se urcă la frunte... Ascunse în sân hârtia şi floarea, cercetă de jur-împrejur cu
ochii să nu fi văzut cineva din şcoală cele petrecute, şi fugi înăuntru fără a mai cuteza
să ridice ochii la fereastra unde se mişcau perdelele.
Bolnav... Friguri şi bătaie de inimă, încât nu se putea ține pe picioare. Părintele-
director s-a convins că e rău băiatului şi l-a trimis să se odihnească. Niță s-a suit în
dormitor, s-a aruncat în pat, a scos din sân floarea şi biletul ş-a citit încă odata, iar, şi
mereu:
"Eşti frumos... Dacă ai vrea, te-aş iubi mult."
...Dacă ar vrea !...
Cine să fie? El nu e copil, e flăcău, de douăzeci şi trei de ani... Cine ?... O
femeie!
Bolnavul sare din pat, iese din dormitor şi fără să mai anunțe pe cineva, după
cum cere regulamentul, iese pe poartă. Pe dinaintea caselor vecine, el îşi potoleşte
pasul şi trece peste drum ca să poată apuca toată fațada dintr-o singură căutătură.
Ferestrele de la pod toate închise şi perdelele lăsate.
El ştie că e frumos... Mama i-a spus-o adesea, poate mai adesea fetele din sat,
dar desigur mai mult decât toate sora lui Cuțiteiu, Sultana, care nu i-a spus-o
niciodată... Cu dragoste amestecată şi cu puțină mândrie zâmbeşte el când îi vine acum
în minte mama lui.
S-a înserat bine şi seminaristul tot se plimbă de colo până colo pe dinaintea
casei unde se află acea femeie care l-ar iubi mult “dacă ar vrea el”... Clopotul pentru
cină sună la şcoală. Asta-l deşteptă; el grăbeşte şi intră.
Sunt toți la masă; lui nu-i e foame... Merge şi se culcă aşezând sub pernă biletul
şi garoafa, după ce iarăşi priveşte îndelung icoana acelor vorbe, pe care de-acu nu le
mai poate uita vreodată. Zgomotul celorlalți băieți venind în dormitor îl supără foarte. La
intrarea lor, el vâră iute mâna sub căpătâi, apucă bogăția ascunsă şi stă nemişcat... Unii
îl întreabă câte ceva... nu înțelege bine ce... el nu suflă, prefăcându-se adormit.
Aproape de miezul nopții... Dorm în sfârşit toți. Niță se scoală încetinel şi cu cea
mai mare precauție iese; găseşte uşa sălii pe pipăite şi coboară în curte... La fereastră
lumină... geamurile deschise şi perdelele lăsate. El rămâne cu ochii pironiți acolo,
rătăcind în altă lume, pe care o visase parcă adesea, dar nu spera s-o vază vreodată.
Flăcăul îşi umflă pieptul, întinzându-şi brațele, amorțite de friguri, până-i trosnesc
încheieturile, când perdelele se dau într-o parte şi o femeie pune mâna pe geamuri să
le închiză. Seminaristul îngheță; vrea să strige; dar nu poate, şi până să treacă efectul
loviturii, fereastra e închisă, perdelele lăsate la loc şi lumina stinsă.
Se apropie de ziuă când tânărul se hotărăşte să se-ntoarcă-n dormitor... Se
trânteşte pe brânci în pat, îşi reazimă inima, în care simte o strânsoare nedefinită, pe
mâna dreaptă, şi pe cea stângă fruntea caldă - adoarme şi doarme dus până la clopotul
de gustare.
64
Trei nopți de pândă... patru... cinci... şi tot atâtea zile mai grele ca nopțile: ceasuri
de cursuri şi de meditații... zgomotul camarazilor, neputința de a sta singur cu
închipuirea lui... şi frigurile... şi ferestrele tot închise... şi perdelele veşnic lăsate.
Doctorul, un om de spirit, când părintele-directorul i-a prezentat pe Niță, l-a
mângâiat pe tânăr, apucându-l în glumă de tuleele din barbă şi-a zis:
– N-are nimic, părinte; să se plimbe mai des... şi-i trece.
Duminica... În sfârşit!
Niță a fost îndemnat de camarazi şi de părintele-directorul să iasă la plimbare; el
a preferit să stea la şcoală ca să se poată ajunge cu lecțiile, rămase-n urmă din pricina
frigurilor... Fireşte că superiorul a fost încântat de atâta sârguință.
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Bătrânica plânse la plecarea fiului ei la București.

Tânărul a vegheat cinci nopți la fereastra fetei necunoscute.
Tânărul a fost lovit de un ghemotoc de hârtie.
Doctorul i-a recomandat tânărului să se plimbe mai des.

Reciteşte următorul fragment din text: Niță se scoală încetinel şi cu cea mai mare
precauție iese; găseşte uşa sălii pe pipăite şi coboară în curte... La fereastră lumină...
geamurile deschise şi perdelele lăsate. El rămâne cu ochii pironiți acolo, rătăcind în altă
lume, pe care o visase parcă adesea, dar nu spera s-o vază vreodată.
Descrie portretul fetei misterioase, așa cum ți-l imaginezi.
65
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) cu multă luare aminte
dragoste atenție bucurie
b) o garoafă - ca sângele
gingașă roșie frumoasă
c) a rămâne cu ochii pironiți
fixați visători albaștri

Imaginează-ți că nuvela Păcat... va fi transpusă în film. Alege personajul pe care ai vrea
să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
a) El ştie că e frumos... Mama i-a spus-o adesea, poate mai adesea fetele din sat, dar
desigur mai mult decât toate sora lui Cuțiteiu, Sultana, care nu i-a spus-o niciodată...
Cu dragoste amestecată şi cu puțină mândrie zâmbeşte el când îi vine acum în minte
mama lui.
b) Ghemotocul izbit cu necaz în pământ se desfăcu... Între cutele lui o floare !... Cu
mirare şi cu mai multă luare aminte ca-ntâia oară, el ridică binişor hârtia... în adevăr era
o garoafă - ca sângele ce-i curgea din deget - ruptă de curând...
Care dintre cele două fragmente îşi place mai mult? Argumentează alegerea ta.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere
1. Gândeşte-te la cineva care îți este foarte drag. Descrie-l în trei propoziții, folosind şi
 barba de-abia-i mijeşte  ochi blânzi  tulee din barbă
(trei rânduri)
66
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Păcat....
exemplu, flăcău şi băiat, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemple de combinații ale cuvintelor perdea şi tânăr:

tânărul şi perdeaua,
tânărul pe perdea,
tânărul şi perdelele.
Exemple de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Un tânăr avea o perdea de aur.
Tânărul se urcă pe perdeaua de aur și zbură în înaltul cerului.
Tânărul a păzit perdeaua de hoți.
Perdelele de la fereastra tânărului au căzut, descoperind camera acestuia.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Explică titlul operei Păcat... în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
67

 Cele mai frumoase cinci nuvele citite de mine sunt: … .
locul I, nuvela …, deoarece … ;
locul al II-lea, nuvela …, deoarece …;
locul al III-lea, nuvela …, deoarece … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de Ion Luca Caragiale, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Doctorul a recomandat tânărului să ………………………………………………………

2. Bătrânica nu s-a mai putut stăpâni, a biruit-o plânsul deoarece ……………………......
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Seminaristul tot se plimbă de colo până colo pe dinaintea casei
deoarece ............................................................................................................................
...............
– Atelier 13 – Marcus Zusak
Marcus Zusak: 23 iunie 1975, Sydney, Australia

Este laureat al premiului Margaret A. Edwards în anul 2014 pentru contribuția
sa în literatură.
Într-un cadru în care cruzimea, barbaria, violența și veninul naziștilor
bolborosește peste tot, personajele din Hoțul de cărți sunt incapabile de
68
răutate. Iar dacă vreți un alt motiv pentru a citi cartea: „Când mortea spune o
poveste, chiar trebuie s-o asculți”.

13. Hoţul de cărţi

(fragmente)
de Marcus Zusak
Aşa cum am menţionat deja, singura mea consolare este distracţia. Mă ţine să nu
înnebunesc. Mă ajută să rezist, având în vedere perioada de când practic această
slujbă. Problema este: Cine mi-ar putea locul vreodată? Cine ar putea interveni, în timp
ce eu iau o pauză într-o destinaţie de vacanţă cu iz de staţiune oarecare, fie că e
tropicală sau potrivită pentru o excursie la schi? Bineînţeles, răspunsul este: Nimeni –
ceea ce m-a obligat să fac din distracţie vacanţă. Nu mai e nevoie să zic că merg în
vacanţă treptat. În culori.
Totuşi, ai putea întreba, de ce are nevoie de o vacanţă? De la ce trebuie ea să-şi
distragă atenţia?
Ceea ce mă aduce la următorul punct.
Este vorba despre oameni.
Supravieţuitorii.
Ei sunt cei la care nu pot suporta să mă uit, deşi, în multe ocazii, nu reuşesc. Caut
intenţionat culorile pentru a-mi abate atenţia de la ei, dar îi observ câteodată pe cei
rămaşi în urmă fărâmiţându-se prin mozaicul conştientizării, disperării şi surprizei. Ei au
inimi străpunse. Au plămânii frânţi.
Ceea ce, la rândul său, mă aduce la subiectul despre care vă povestesc în
această seară sau astăzi, sau în orice oră ori culoare. Este povestea unuia dintre acei
supravieţuitori eterni – un expert în a fi lăsat în urmă.
De fapt, este o povestioară, printre altele, despre:
O fată
Nişte cuvinte
Un acordeonist
Nişte nemţi fanatici
Un boxer evreu
Şi destul de multe furtişaguri.
L-am văzut pe hoţul de cărţi de trei ori […].
În mod clar o văd.
Tocmai voiam să plec când am găsit-o. Stătea îngenuncheată acolo.
Un munte de dărâmături era scris, proiectat și ridicat în jurul ei. Ținea strâns
cartea.
Pe lângă toate celelalte, hoțul de cărți își dorea cu disperare să se întoarcă în
pivniță, să scrie sau să-și citească povestea pentru o ultimă dată. Pricep, văd asta atât
69
de evident pe chipul ei. Murea după asta – după siguranța și sentimentul de acasă -,
dar nu se putea mișca. Nici pivnița nu mai exista. Era parte din peisajul ciopârțit […].
Fata, care era hoț de cărți, și fratele ei călătoreau spre Munchen, unde urmau să
fie încredințați unor părinți sociali. Acum știm, desigur, că băiatul nu a mai ajuns.
După ce a terminat de tușit, nu a mai rămas nimic, decât nimicnicia vieții care se
îndepărta cu șovăială sau cu o convulsie aproape tăcută.
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________

Povestioara este despre o fată, niște cuvinte, un acordeonist, niște nemți fantastici, un
boxer evreu și multe furtișaguri.
Naratorul nu se poate uita la supraviețuitori.
Fata ținea o carte printre dărâmături.

Reciteşte următorul fragment din text: Pe lângă toate celelalte, hoțul de cărți își dorea
cu disperare să se întoarcă în pivniță, să scrie sau să-și citească povestea pentru o
ultimă dată. Pricep, văd asta atât de evident pe chipul ei. Murea după asta – după
siguranța și sentimentul de acasă -, dar nu se putea mișca. Nici pivnița nu mai exista.
Era parte din peisajul ciopârțit.
Descrie pivnița, locul în care fata se refugia pentru a scrie sau a citi povești.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

70
Imaginează-ți că romanul Hoțul de cărți va fi transpus în film. Alege personajul pe care
ai vrea să-l joci. Explică alegerea pe care ai făcut-o.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
a) Pe lângă toate celelalte, hoțul de cărți își dorea cu disperare să se întoarcă în pivniță,
să scrie sau să-și citească povestea pentru o ultimă dată. Pricep, văd asta atât de
evident pe chipul ei.
b) Aşa cum am menţionat deja, singura mea consolare este distracţia. Mă ţine să nu
înnebunesc. Mă ajută să rezist, având în vedere perioada de când practic această
slujbă. Problema este: Cine mi-ar putea locul vreodată?
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Hoțul de cărți.
exemplu, furtișaguri şi hoț, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
Exemplu de combinații ale cuvintelor hoț şi acordeonist:

hoțul şi acordeonistul,
acordionistul ca un hoț,
hoțul pe acordeonist,
hoții şi acordionistul.

Hoțul și acordeonistul s-au împrietenit la o petrecere.
Acordeonistul fură trompeta asemenea unui hoț experimentat.
Hoțul sări pe acordeonist și-i fură acordeonul.
71
Hoții au pus la cale un plan, dar aveau nevoie de un acordeonist pentru a reuși.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Explică titlul operei Hoțul de cărți în raport cu fragmentul redat.

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
________________________________________

 Cele mai frumoase cinci lecturi despre război citite de mine sunt: … .
2. Scrie titlul unui alt text scris de un autor contemporan, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Hoțul de cărți, în textul dat, este ………………………………………………………… .

72
2. Băiatul nu a mai ajuns, deoarece ………………………………………………………… .
3. Singura consolare a povestitorului este ………………………………………………… .
– Atelier 14 – Mihai Eminescu
Mihai Eminescu: 15 ianuarie 1850, Botoşani – 15 iunie 1889, Bucureşti

A fost poet, prozator şi jurnalist.
Despre Eminescu, criticul literar George Călinescu a afirmat că el rămâne „cel
mai mare poet al neamului, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul
românesc”.
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care
ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale.

73
14. Doină
de Mihai Eminescu
De la Nistru pân' la Tissa La ușa creștinului.

Tot Românul plânsu-mi-s'a, Își desbracă țara sânul,
Că nu mai poate străbate Codrul - frate cu Românul -
De-atâta străinătate. De secure se tot pleacă
Din Hotin și pân la Mare Și isvoarele îi seacă -
Vin Muscalii de-a călare, Sărac în țară săracă!
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o ațin; Cine-au îndrăgit străinii,
Din Boian la Vatra-Dornii Mânca-i-ar inima câinii,
Au umplut omida cornii, Mânca-i-ar casa pustia,
Și strainul te tot paște Și neamul nemernicia!
De nu te mai poți cunoaște.
Sus la munte, jos pe vale Ștefane Măria Ta,
Și-au făcut dușmanii cale, Tu la Putna nu mai sta,
Din Satmar pân' în Săcele Las' Archimandritului
Numai vaduri ca acele. Toată grija schitului,
Vai de biet Român săracul! Lasă grija Sfinților
Îndărăt tot dă ca racul, În seama parinților,
Nici îi merge, nici se 'ndeamnă, Clopotele să le tragă
Nici îi este toamna, toamnă, Ziua 'ntreagă, noaptea 'ntreagă,
Nici e vara vara lui, Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Și-i străin în țara lui. Ca sa 'ți mântui neamul tău!
De la Turnu 'n Dorohoi Tu te 'nalță din mormânt,
Curg dușmanii în puhoi Să te aud din corn sunând
Și s'așează pe la noi; Și Moldova adunând.
Toate cântecele pier, De-i suna din corn odată,
Sboară paserile toate Ai s'aduni Moldova toată,
De neagra străinătate; De-i suna de doua ori,
Numai umbra spinului
Îți vin codri 'n ajutor,
Din hotară în hotară -

De-i suna a treia oară Îndrăgi-i-ar ciorile
Toți dușmanii or să piară Și spânzurătorile
74
Atelier (rubrică)
A. Lectură

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
Tema poemului: Sentimentele transmise:

_______________________ _______________________
_______________________ _______________________
2. Şi poemul a fost aşa!

Numerotează propozițiile de mai jos astfel încât să respecte ordinea elementelor din
Sosesc străinii în România.

Eul liric îl cheamă pe Ștefan cel Mare.
Românul a ajuns străin în țara lui.
România și românii au sărăcit.

Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacă
Și isvoarele îi seacă -
Sărac în țară săracă!
Care este cauza sărăcirii românilor?
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
a) De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
b) Ștefane Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,
75
Las' Archimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În seama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua 'ntreagă, noaptea 'ntreagă,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca să 'ți mântui neamul tău!
Tu te 'nalță din mormânt,
Să te aud din corn sunând
Și Moldova adunând.
(patru rânduri)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
5. Imaginarul artistic
Identifică și intepretează stilistic două figuri de stil diferite din următorul fragment:
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Scriere

 Fiecare elev va alege două cuvinte din textul literar Doină.
exemplu, munte şi codru, deoarece fac parte din aceeaşi sferă de semnificații.
 Foloseşte combinațiile obținute pentru a crea versuri.
Exemplu de combinații ale cuvintelor sărac şi secure:

săracul şi securea,
săracul cu securea,
76
săracii şi securea.
Exemple de utilizare a combinațiilor pentru a crea versuri:

Săracul se minuna
Și securea o lua
Săracul cu securea
Bogatul cu minunea
Acum alcătuieşte propriile versuri, pornind de la … două cuvinte! (15 rânduri)

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

 Cele mai frumoase cinci doine citite de mine sunt: … .
locul I, doina …, deoarece … ;
locul al II-lea, doina …, deoarece …;
locul al III-lea, doina …, deoarece … .
77
2. Scrie titlul unui alt text scris de Mihai Eminescu, pe care l-ai citit.
______________________________________________________________________
D. Un mic test
1. Codrul este ………………………………………………..................................………… .

2. Tot românul se plânge deoarece ……………………....................................................
…………………………………………………………………………………………………… .
3. Salvatorul românilor este ……………………………………………………................… .
78

Nivel 2 - Clasa - VI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nivel 2 - Clasa - VI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nivel 2 (clasa a VI-a)

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

Rezultate aşteptate de la elev Activităţi de învăţare

– Atelier 1 – Mihail Sadoveanu

Profil de autor (rubrică)

În tainele textului literar (rubrică)

1. Ţara de dincolo de negură

Autorul textului: Titlul textului:

Personajul principal: Trăsături fizice:

2. Şi povestea a fost aşa!

Nepotul își avertiză bunicul în legătură cu posibilitatea unui furt.

3. Pe aripile imaginaţiei tale

Ce metodă folosește bătrânul ca să-și scape câinele de frica de lupi?

5. Mi-ar plăcea să fiu…

b) Zăvodul apăru de după bordei în lumina piezişă a soarelui, scuturându-şi blana

Exemplu de combinații ale cuvintelor securea şi bătrânul:

Exemplu de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Acum alcătuieşte mica ta poveste, pornind de la … două cuvinte! (15 rânduri)

4. Povestea nu are final. Imaginează-ți cum se încheie aventura bătrânului și a

1. Realizează, pe o foaie separată, un top al preferințelor tale literare, respectând

1. Câinele cel bătrân din text, în textul dat, se numește …………………………..............

– Atelier 2 – Ionel Teodoreanu

Profil de autor (rubrică)

Ionel Teodoreanu: 6 ianuarie 1897, Iași – 3 februarie 1954, București

În tainele textului literar (rubrică)

…Bunica se duce în fiecare zi „să vadă de trandafiri". Nepotul o aude în fundul

Autorul textului: Titlul textului:

Personajul principal: Trăsături fizice:

2. Şi povestea a fost aşa!

3. Pe aripile imaginaţiei tale

5. Mi-ar plăcea să fiu…

3. Joc de creație: Ce putem face cu ajutorul a două cuvinte?

Exemplu de combinații ale cuvintelor bunic şi motan:

Exemplu de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Acum alcătuieşte mica ta poveste, pornind de la … două cuvinte! (15 rânduri)

4. Explicați titlul operei în raport cu fragmentul redat.

1. Realizează, pe o foaie separată, un top al preferințelor tale literare, respectând

1. ”Trandafirul” nepotului, din textul dat, este …………………………………………….. . .

– Atelier 3 – Alexandru Mitru

Profil de autor (rubrică)

Alexandru Mitru: 6 noiembrie 1914, Craiova – 19 decembrie 1989, București

În tainele textului literar (rubrică)

Se povesteşte, în legendă, că lumea noastră cea de astazi: pământul – plin de

Autorul textului: Titlul textului:

Personajul principal: Trăsături fizice:

2. Şi povestea a fost aşa!

Cronos a decis să-și înfrunte tatăl..

3. Pe aripile imaginației tale

5. Mi-ar plăcea să fiu…

1. Gândeşte-te la cineva care îți displace. Descrie-l în cinci propoziții, folosind şi

2. Joc de creație: Ce putem face cu ajutorul a două cuvinte?

Exemplu de combinații ale cuvintelor zeu şi pământ:

Exemplu de utilizare a combinațiilor pentru a crea o poveste:

Acum alcătuieşte mica ta poveste, pornind de la … două cuvinte! (15 rânduri)

5. Explicați titlul operei în raport cu fragmentul redat.

1. Realizează, pe o foaie separată, un top al preferințelor tale literare, respectând

1. De ce se mâniase Zeița Gheea? ………………………………………………………… .

Profil de autor (rubrică)

Marin Sorescu: 29 februarie 1936, Bulzești, Dolj – 8 decembrie 1996, București

În tainele textului literar (rubrică)

4. Unde fugim de acasă

M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la mare la munte. Mă gândisem să vă