Sunteți pe pagina 1din 14

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Guşoeni


Profesor: Nițu Adina
Aria curriculară: Limba şi comunicare
Clasa: a VII – a (4 ore/săptămână)
Disciplina: Limba şi literatura română

Unitatea de învățare: Autor – Narator - Personaj


Subiectul: Amintiri din copilărie, de Ion Creangă – caracterizarea personajului
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe

COMPENTENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată; 
2. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiasi teme in texte diferite, in
vederea evaluarii informatiilor, a intentiilor de comunicare si a atitudinilor comunicative;
1.4. Participarea activa la dezbateri simple, formuland puncte de vedere si/sau continuand ideile
celorlalti, exprimand un punct de vedere fata de opiniile expuse de interlocutor(i).
3.1. Redactarea unui text complex, in care sa isi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse
teme sau cu referire la diverse texte citite;
3.2. Redactarea, individual si/sau in echipa, a unor texte pentru a fi prezentate in fata unui public sau/si
pentru a fi publicate.

Valori și atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului
asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă,
responsabilă din punct de vedere social.
STRATEGIA DIDACTICĂ: algoritmică
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, metoda ciorchinelui, observaţia, problematizarea,
învăţarea prin descoperire, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu textul;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: textul-suport, manuale, fişe de lucru
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, în perechi.
DURATA: 50 minute

BIBLIOGRAFIE
 Constantin Parfene, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în şcoală,
Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002;
 Ioan Dănilă, Literatura română în teme, texte şi pre-texte, Editura „Egal”, Bacău, 2002;
 Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura EDP, Bucureşti, 1998
 *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998
 Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Iaşi, POLIROM, 1998
SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC
 Se asigură liniştea şi disciplina în clasa de elevi şi se notează absenţii.
 Se pregăteşte materialul didactic necesar lecţiei.

2. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE


 Le voi adresa elevilor câteva întrebări legate de lecţia anterioară.
- Ce este derivarea?
- Definiţi prefixele şi sufixele!
- Daţi exemplu de un derivat parasintetic!
 Voi verifica tema elevilor atât din punct de vedere cantitativ cât si calitativ.
 Vom actualiza cunoştinţele despre genurile literare.(definiţie, trăsături, specii literare, moduri de
expunere):
 Ce este opera literară ?
 Cum poate să îşi transmită autorul gândurile, ideile şi sentimentele?
 Care sunt genurile literare pe care le cunoaşteţi ?
 Care sunt caracteristicile genului epic ?
 Care sunt modurile de expunere ?

2. CAPTAREA ATENŢIEI
Un elev îmbrăcat in costum popular prezintă o scurtă dramatizare, realizându-se astfel trecerea
la conţinutul propriu-zis al lecţiei.
NICĂ – din ,,Amintiri din copilărie”

Eu sunt Nică cel hazliu Cireşul l-am scuturat,


Şi de pozne mă cam ţiu. Am fugit şi la scăldat,
De la Creangă aţi aflat Mama hainele mi-a luat.
Câte mi s-au întâmplat:
Pupăza din tei am luat, Chiar şi râie am avut!
Nici să dorm nu am putut:
Mă mânca pe mâini, pe corp, Să ştiţi că tot ce-aţi aflat
Şi m-am răzbunat pe porc, S-a-ntâmplat cu-adevărat!
Vrând să-l călăresc un pic Căci Bădiţa pe hârtie
M-a trântit ca pe-un nimic! Scrie-a lui copilărie.

3. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR


Astăzi la ora de Limba şi literatură română vom pătrunde din nou în lumea copilăriei marelui
nostru povestitor, Ion Creangă; mai exact vom afla astăzi ce i s-a întâmplat lui la şcoală. Ca să puteţi
întelege textul şi mesajul pe care scriitorul ni-l transmite, voi va trebui să fiţi foarte atenţi, să citiţi
corect textul, să identificaţi cuvintele necunoscute şi să le explicăm împreună, să împărţiţi textul în
fragmente şi apoi să elaborăm împreună idea principală a fiecărui fragment.
- Voi nota titlul lecţiei pe tablă, iar elevii în caiete.

4. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
Voi prezenta elevilor câteva informaţii despre Ion Creangă în format power – point şi apoi vom
nota în caiete câteva informaţii despre marele nostru prozator.
Voi cere elevilor să deschidă manualul la pagina unde se afla opera literară Amintiri din copilărie
de Ion Creangă şi voi numi un elev care va realiza lectura model a lecţiei. În acest timp ceilalţi elevi
vor urmări şi vor sublinia cuvintele necunoscute. Împreună vom explica înţelesul cuvintelor
necunoscute şi vom alcătui oral propoziţii cu cuvintele identificate.
Le voi adresa elevilor câteva întrebări despre text:
- Cine este autorul textului?
- Având în vedere că anul trecut aţi citit Amintiri din copilărie, vă rog să-mi spuneţi din care
parte a operei face parte acest fragment?
- Ce alte întâmplări aţi mai întâlnit în acest capitol?
- Care sunt personajele acestui fragment ?
- Cine îl ascultă pe Nică.?
- De ce fuge Nică de la şcoală?
- Cine îl urmăreşte ?
- Ce decizie ia Nică?
- Cine l-a convins să se întoarcă la şcoală?
- Care este atitudinea acestuia faţă de şcoală?
- Vă regăsiţi în personajul lui Ion Creangă?
Elevii citesc textul lecţiei împărţindu-l pe fragmente. Apoi vor fi împărţiţi în perechi. Fiecare
pereche va primi câte o fişă pe care va fi scris unul dintre fragmente. Vor elabora ideea principală si
apoi vom discuta in clasa daca este corectă. Ideile principale vor fi scris la tablă.
IDEI PRINCIPALE:
1. Bădiţa Vasile îl desemnează pe Nic-a lui Costache să-l examineze şi pe Nică, eroul povestirii.
2. Speriat de multele greşeli însemnate “pe o draniţă“şi temându-se de pedeapsa ce va urma, cel
examinat intră în panică şi aşteaptă să găsească prilejul să fugă.
3. Când intră unul dintre colegi în şcoală, Nică fuge spre casă.
4. Îngropându-se în ţărână din grădina unui vecin, Nică scapă de urmăritori şi merge acasă,unde-i
spune mamei sale că nu se mai duce la şcoală.
5. A doua zi părintele Ioan îl lămureşte pe Ştefan să-l trimită pe Nică la şcoală.
6. Încântat de promisiunile preotului, băiatul îşi schimbă hotărârea şi atitudinea faţă de învăţătură.

5. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI


- Voi cere elevilor să rezume textul oral.

6. TEMA PENTRU ACASA


- Elevii vor primi ca temă să scrie rezumatul textului studiat

7. ÎNCHEIEREA LECŢIEI
- Voi aprecia activitatea elevilor şi îi voi nota pe cei care au fost activi la ora!
FIȘĂ DE LUCRU

Extrageți ideea principală din fiecare fragment de mai jos:

1. „Nu trece mult după asta, şi-ntr-o zi, prin luna lui maiu, aproape de Moşi, îndeamnă păcatul pe
bădiţa Vasile tântul, că mai bine nu i-oiu zice, să puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă
procitească. Nică, băiet mai mare şi înaintat în învăţătură până la genunchiul broaştei, era sfădit cu
mine din pricina Smărăndiţei popei, căreia, cu toată părerea mea de rău, i-am tras într-o zi o
bleandă, pentru că nu-mi da pace să prind muşte...”
(Fragment Amintiri din copilărie – Procitirea, de Ion Creangă)

Ideea principală
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

2. „…Şi Nică începe să mă asculte; şi mă ascultă el, şi mă ascultă, şi unde nu s-apucă de însemnat la
greşele cu ghiotura pe o draniţă: una, două, trei, până la douăzeci şi nouă. ,,Măi!!! s-a trecut de
şagă, zic eu, în gândul meu; încă nu m-a gătit de ascultat, şi câte au să mai fie!" Şi unde n-a început
a mi se face negru pe dinaintea ochilor şi a tremura de mânios... Ei, ei! acu-i acu. „Ce-i de facut,
măi Nică?" îmi zic eu în mine. Şi mă uitam pe furiş la uşa mântuirii şi tot scăpăram din picioare,
asteptând cu neastâmpar să vie un lainic de şcolar de afară, căci era poruncă să nu ieşim câte doi
deodată; şi-mi crapă măseaua-n gură când vedeam că nu mai vine, să mă scutesc de călăria lui
Bălan şi de blagoslovenia lui Nicolai, făcătorul de vânătăi. Dar adevăratul sfânt Nicolai se vede că a
ştiut de ştirea mea, că numai iaca ce întra afurisitul de băiet în şcoală.”
(Fragment Amintiri din copilărie – Procitirea, de Ion Creangă)

Ideea principală
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

3. „… Atunci eu, cu voie, fără voie, plec spre uşă, ies răpede şi nu mă mai încurc prinprejurul şcoalei,
ci o ieu la sănătoasa spre casă. Şi când mă uit înapoi, doi hojmălăi se şi luase după mine; şi unde nu
încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; şi trec pe lânga casa noastră, şi nu întru acasă, ci cotigesc în
stânga şi întru în ograda unui megieş al nostru, şi din ogradă în ocol, şi din ocol în grădina cu
păpuşoi, care erau chiar atunci prăşiti de-al doilea, şi băieţii dupa mine;”
(Fragment Amintiri din copilărie – Procitirea, de Ion Creangă)

Ideea principală
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

4. „ …şi, până să mă ajungă, eu, de frică, cine ştie cum, am izbutit de m-am îngropat în ţărnă la
rădăcina unui păpuşoiu. Şi Nic-a lui Costache, duşmanul meu, şi cu Toader a Catincăi, alt
hojmălău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; şi se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu
m-au putu găbui. Şi de la o vreme, nemaiauzind nici o foşnitură de păpuşoi, nici o scurmatură de
găină, am ţâşnit o dată cu tărna-n cap, şi tiva la mama acasă, şi am început a-i spune, cu lacrimi, că
nu mă mai duc la şcoala, măcăr să ştiu bine că m-or omorî!”
(Fragment Ion Creangă Amintiri din copilărie – Procitirea)

Ideea principală
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

Numele Ce spune Ce spun Cum se comportă Ce spune Părerea


personajului naratorul celelalte personajul personajul mea despre
despre personaje personaj
personaj

Nică

Mătușa
Măriuca
Moșneagul

FIȘĂ DE LUCRU

Completați fișa de caracterizare a lui Nică utilizând citate din text:

Trăsături Citate

- elev

- ironic la adresa unor colegi

- cu personalitate

- strengar si copilaros

- speriat de numarul greselilor

- fricos la gandul pedepsei

- intelligent si inventive

- iute la fuga

- sincer cu mama sa

- sensibil si usor de convins

- harnic la invatatura

- talentat la cantul bisericesc


……………………………………..
………………………………………
Situatii si reactii comice

Expresii si cuvinte populare


Autoironia …………………………
………………………... ………………………….
…………………
Umorul
Zicatori
…………………………………..
…………………………………..

Comentariul
ironic Cuvinte cu
sonoritati comice
…………………………………….. ……………………………………..
…………………………………….. ……………………………………...
EVALUARE FINALĂ
CLASA a VIII-a

Timpul de lucru este de 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii.


Se acordă 10 puncte din oficiu. Se acordă 12 puncte pentru redactarea lucrării.

«Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit
de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea
să plec la Socola, după stăruința mamei. Și oare de ce nu m-aș fi dat dus din Humulești, nici în ruptul
capului, când mereu îmi spunea mama că pentru folosul meu este aceasta? Iaca de ce nu: drăgăliță
Doamne, eram și eu acum holtei, din păcate! Și Iașii, pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape
de Neamț, ca Fălticenii, de unde, toamna târziu și mai ales prin câșlegile de iarnă, fiind nopțile mari,
mă puteam repezi din când în când, pașlind-o așa cam de după toacă, și tot înainte, seara pe lună, cu
tovarășii mei la clăci în Humulești, pe unde știam noi, ținând tot o fugă, ca telegarii.
Și după câte-un sărutat de la cele copile sprințare, și până-n ziuă fiind ieșiți din sat, cam pe la
prânzul cel mare ne-aflam iar în Fălticeni, trecând desculți prin vad, în dreptul Baiei, Moldova
înghețată pe la margini, și la dus și la întors, de ne degera măduva-n oase de frig! Inima însă ne era
fierbinte, că ce gândeam și izbândeam. De la Neamț la Fălticeni și de la Fălticeni la Neamț era pentru
noi atunci o palmă de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la
Neamț, nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare, de la Iași până la Neamț. Căci
nu vă pară șagă: de la Neamț până la Iași e câtu-i de la Iași până la Neamț, nici mai mult, nici mai
puțin. Și mai bine rămâi pe loc, Ioane, chiteam în mintea mea cea proastă, decât să plângi nemângâiat și
să te usuci, de dorul cui știu eu, văzând cu ochii!... Dar, vorba ceea: „Ursul nu joacă de bună voie “.
Mort-copt, trebui să fac pe cheful mamei, să plec fără voință și să las ce-mi era drag!
Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se
oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și
surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe
gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și
luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de
după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții!
Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte
cu cea mai mare însuflețire! De piatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu-ți salte inima de bucurie când
auzeai, uneori în puterea nopții, pe Mihai scripcarul din Humulești umblând tot satul câte c-o droaie de
flăcăi după dânsul și cântând:
Frunză verde de cicoare,
Astă noapte pe răcoare
Cânta o privighetoare
Cu viersul de fată mare.
Și cânta cu glas duios,
De picau frunzele jos;
Și cânta cu glas subțire
Pentru-a noastră despărțire;
Și ofta și ciripea,
Inima de ț-o rupea!
Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare, și câte alte
petreceri pline de veselie nu se făceau pe la noi, de-ți părea tot anul zi de sărbătoare! Vorba unei babe:
„Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă “.»
(Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”)

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.


1. Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: stăruința, folosul, holtei. (0,60 p)
2. Demonstrează omonimia cuvintelor următoare, prin câte două enunțuri: lună, cale. (0,40 p)
3. Specifică modul de formare a următoarelor cuvinte: umblând, de la, niciodată. (0,60 p)
4. Identifică, în textul dat, patru cuvinte care formează câmpul lexical al obiceiurilor din sat. (0,60 p)
5. Subliniază și specifică (diftong, triftong, hiat) grupurile din secvența: De piatră de-ai fi fost, și nu
se putea să nu-ți salte inima de bucurie... (0,60 p)
6. Specifică două funcții ale utilizării cratimei în structura care-mi zâmbeau. (0,60 p)
7. Exemplifică două modalități de caracterizare a unui personaj. (0,60 p)
8. Transcrie, din structura subliniată, patru verbe la conjugări și moduri/timpuri verbale diferite. (1 p)
9. Specifică cazul gramatical și valoarea morfologică a substantivelor scrise italic. (0,80 p)
10. Realizează imaginea satului natal, într-o compunere de 15 – 20 rânduri, având ca suport textul dat.
(2 p)
În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:
 Prezentarea a două trăsături ale satului natal;
 Integrarea a două moduri de expunere învățate;
 Prezentarea unui spatiu/loc care te-a impresionat în mod deosebit, din satul natal;
 Respectarea succesiunii evenimentelor.

BAREM DE CORECTARE

 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.


 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.

1. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare sinonim corect (3 x 0,20 = 0,60 puncte);
2. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare omonim corect (2 x 0,20 = 0,40 puncte);
3. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare mod de formare corect (3 x 0,20 = 0,60 puncte);
4. Se acordă câte 0,15 puncte pentru fiecare cuvânt correct ce aparține câmpului lexical al
cuvântului dat (4 x 0,15 = 0,60 puncte);
5. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare categorie de cuvinte scrisă corect (3 x 0,20 = 0,60
puncte);
6. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare funcție a utilizării cratimei scrisă corect (3 x 0,20 =
0,60 puncte);
7. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare modalitate de caracterizare scrisă corect (3 x 0,20 =
0,60 puncte);
8. Se acordă câte 0,25 puncte pentru fiecare conjugare si mod scrise corect (4 x 0,25= 1 punct);
9. Se acordă câte 0,20 puncte pentru fiecare caz și valoare morfologică scrise corect (3 x 0,20 =
0,60 puncte);
10. - Prezentarea a două trăsături ale satului natal; (0,60 puncte)
- Integrarea a două moduri de expunere învățate; (0,20 puncte)
- Prezentarea unui spatiu/loc care te-a impresionat în mod deosebit, din satul natal; (0,80 puncte)
- Respectarea succesiunii evenimentelor. (0,20 puncte)

Cele 14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:


 unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
 coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
 registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: în totalitate – 2 p.; parţial – 1 p.
 ‒ respectarea normelor de ortografie (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai
 multe erori: 0 p.) – 3 puncte
 ‒ respectarea normelor de punctuaţie (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai
 multe erori: 0 p.) – 3 puncte
 ‒ aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct
 ‒ lizibilitatea – 1 punct