PROIECT DIDACTIC

Data: ……..2021
Clasa: a III-a
Prof.înv.primar:Chipăilă Cristina
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Amintiri din copilărie, de Ion Creangă
Tipul lecţiei: predare-învățare

COMPETENȚE SPECIFICE:

3.4 Citirea cursivă, corectă şi conştientă a textului;

1.4 Receptarea mesajului dintr-un text.

Obiectivele operaţionale:

O1 - să citească corect, cursiv şi conştient textul;

O2 - să recunoască personajele textului;
O3 - să recunoască cuvinte noi şi să formuleze enunţuri;
O4 - să formuleze enunţuri în care anumite cuvinte să aibă mai multe sensuri;
O5 - să desprindă mesajul din textul citit.

Strategii didactice :
a).Metode și procedee : harta poveștii, conversaţia, dialogul, , dramatizarea,explicația .
b).Mijloace de învățământ : manual, caiete, fişa bibliografică, fișe de lucru planşa portret
c).Forme de organizare: frontală, individuală.
Locul desfăşurării: sala de clasă

Bibliografie:
1. Manual- Limba și literatura limbii române– clasa a III-a, Editura Ars Libris , Piteşti,
2016;
2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum naţional. Programe şcolare pentru
învăţământul primar, Bucureşti, 2004;
3. Elena Miţoi, Mariana Volintiru, Metodica predării limbii şi literaturii române în
învăţământul primar, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2001;
4. Creangă, Ion, Poveşti, povestiri, amintiri, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987;
5. Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, 2007.

1
 SCENARIU DIDACTIC

Strategii didactice
Momentele Ob. Conținutul informațional al lecției
Forme de

Dozare
lecţiei Op. Metode Mijloace
Activitatea învățătorului Activitatea elevilor organizare

Pregăteşte materialele necesare lecţiei,

1). Moment Se pregătesc pentru ora de Conversați
1’ asigură disciplina si ordinea în clasă, Frontal
organizatoric limba şi literatura română a
notează absenţele.
Elevii numiţi citesc rezolvarea
Numeşte câţiva elevi care citesc selectiv
2). Verificarea exerciţiilor,iar ceilalţi Conversați
3’ exerciţiile avute ca temă. Face unele Frontal
temei intervin, se corectează dacă a
corecturi şi observaţii dacă este cazul.
este cazul.

Învățătorul scrie în mijlocul tablei

cuvântul Copilărie, îi roagă pe elevi să
facă acelaşi lucru în caietele lor. Le spune Elevii răspund cerinţelor Tablă
Conversați
3 ). Captarea elevilor să se gândească la primul profesorului şi notează în Caiete Frontal
5’ a
atenţiei cuvânt/expresie ce le vine în gând la auzul caiete ce se află pe tablă. Individual

cuvăntului copilărie, profesorul numeşte

toţi elevii din clasă care au ceva de zis şi
scrie toate ideile pe tablă. La urmă
profesorul scrie şi el pe tablă cuvântul

2
 Amintiri. Învățătorul îi întreabă pe elevi
dacă cunosc vreo operă a limbii române
care să aibă în prim-plan întâmplările din
copilărie. Elevii răspund „Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă. Le spune
copiilor ca lecţia de astăzi este un
fragment din opera lui Creangă, intitulat:
,,Nică începe școala ”.

4 ). Anunţarea Anunţă tema lecţiei şi obiectivele propuse. Ascultă cu atenţie noua temă
Tablă
temei noi şi a 2’ Tema lecţiei – Amintiri din copilărie şi obiectivele. Notează titlul Explicația Frontal
Caiete
obiectivelor – ,,Nică începe școala ” de Ion Creangă lecţiei în caiete.

Învățătorul scrie pe tablă câteva date

Elevii notează în caiete ce Fișe
despre autor, Ion Creangă (1837-1889): Conversați
5 ). Dirijarea scrie pe tablă, dacă stiu pot să bibliografice
30’  Scriitor din secolul al XIX-lea a Frontal
învăţării adauge anumite observaţii despre viața
 În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Explicația
despre viaţa autorului. scriitorului
Eminescu, între cei doi se
formează o prietenie ce va dura

3
 toată viaţa.
 Eminescu este cel care,
impresionat de harul de povestitor
şi de umorul lui Creangă, îl
îndeamnă pe acesta să scrie.
 Creangă a scris: „Amintiri din
copilărie”, ,,Capra cu trei iezi”,
„Povestea unui om
leneş”, ,,Punguța cu doi bani” ,
Povestea porcului”, „Harap- Elevii notează în caiete ce
Conversaţi
Alb” ,,Fata babei și fata scrie pe tablă, dacă stiu pot să Fișe
a Frontal
moșneagului”. adauge anumite observaţii bibliografice
Explicaţia
 Umorul, limbajul colorat şi viu, despre viaţa autorului
plăcerea de a povesti a
autorului, îl fac pe acesta foarte
îndrăgit atât de cei mici, cat şi
de cei mari.
 „Amintiri din copilărie” are Elevii notează în caiete ce
patru părţi.(primele trei sunt scrie pe tablă, dacă stiu pot să
publicate între 1880-1882, iar adauge anumite observaţii
partea a patra apare doar in 1892, despre viaţa autorului
după moartea autorului)
 În prima parte,Nică pleacă cu

4
 bunicul lui la şcoala din Broşteni,
unde copilul are parte numai de
aventuri: şederea în gazdă la
Irinuca şi umplerea de râie
căprească, fuga cu pluta pe
Bistriţa.

 Partea a doua cuprinde

prezentarea casei
părinteşti, chipul mamei,
întâmplările din
copilărie: Pupăza din tei,
Elevii notează în caiete ce
La scăldat, La cireșe.
scrie pe tablă, dacă stiu pot să
 În partea a treia este
adauge anumite observaţii
prezentată Şcoala
despre viaţa autorului
Domnească, apoi Scoala
din Fălticeni, iar în
partea a patra este
descris seminarul de la
Socola.

5
 Titlul operei sugerează faptul că
scriitorul a selectat numai câteva din Elevii sunt atenţi la
întâmplările copilăriei sale, care au explicaţiile profesorului şi
caracter general, astfel Creangă prin notează în caiete ce se scrie pe
scrierile lui prezintă „Copilăria copilului tablă.
universal”.

„Nică începe școala”, face parte din

Elevii citesc conținutul
O1 primul capitol al amintirilor. Numesc
textului. Lectura Manual Frontal
elevii să citescă textul în lanț.

6
 Învățătorul îi întreabă pe elevi dacă au mai
auzit până acum cuvintele date. Unii vor
spune că da, alţii că nu. Li se spune elevilor
că aceste cuvinte se folosesc doar în
Sunt atenţi la explicaţiile
anumite regiuni ale ţării, astfel se poate
profesorului şi raspund
deduce că aceste cuvinte se numesc
cerinţelor sale.
O2 regionalisme. Invatatorul scrie pe tablă Conversați Tablă Frontal
O3 definiţia regionalismelor: Regionalismele a Caiete Individual

sunt cuvinte folosite numai în anumite

Elevii scriu definiţia
regiuni ale ţării noastre.
regionalismelor în caiete.
Învățătorul scrie la tabla regionalismele:
,,s-au bălăbănit, iscată, din pricina,
chitește, a purcede, obială, suman,
desagă, gazdă.

7
 Se purcede la rezolvarea exercițiilor de pe
fișa de lucru. (ANEXĂ)
Elevii vor integra regionalismele în
O2
enunțuri proprii , vor găsi cuvinte cu înțeles
O3 problemati Fișe de Frontal
asemănător asemănător/ opus, să Rezolvă fișa de lucru . Individual
O4 zarea lucru
recunoască autorul și personajele textului,
O5
să completeze propoziții cu informații
prezentate în text.

Demonstra
6).Retenția și ția
Se cere numerotarea enunțurilor în ordinea Numerotează enunțurile în Frontal
transferul 6’ O5 Conversați Fișă
în care întâmplările s-au petrecut în text. ordine. Tablă Individual
a

7). Încheierea 2” Tema pentru acasă:Imaginează-ţi că eşti Notează tema de casă și sunt Conversați Frontal
lecției vecinul/vecina/ lui Nică. Povesteşte în atenți la notarea activitătii lor a
maxim 15-20 de rânduri de caiet o în timpul lecției. Explicația
întâlnire de-a ta cu Nică.

8
Notarea prin calificative a activității
elevilor în timpul lecției.

9
Date despre autorul Ion Creangă (1837-1889):
 Scriitor din secolul al XIX-lea
 În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, între cei doi se formează o prietenie ce va dura toată
viaţa.
 Eminescu este cel care, impresionat de harul de povestitor şi de umorul lui Creangă, îl îndeamnă
pe acesta să scrie.

 Creangă a scris: „Amintiri din copilărie”, ,,Capra cu trei iezi”, „Povestea unui om
leneş”, ,,Punguța cu doi bani” , Povestea porcului”, „Harap-Alb” ,,Fata babei și fata
moșneagului”.
 Umorul, limbajul colorat şi viu, plăcerea de a povesti a autorului, îl fac pe acesta foarte îndrăgit
atât de cei mici, cat şi de cei mari.

 „Amintiri din copilărie” are patru părţi.(primele trei sunt publicate între 1880-1882, iar partea a
patra apare doar in 1892, după moartea autorului)
 În prima parte,Nică pleacă cu bunicul lui la şcoala din Broşteni, unde copilul are parte numai de
aventuri: şederea în gazdă la Irinuca şi umplerea de râie căprească, fuga cu pluta pe Bistriţa.

 Partea a doua cuprinde prezentarea casei părinteşti, chipul mamei, întâmplările din
copilărie: Pupăza din tei, La scăldat, La cireșe.
 În partea a treia este prezentată Şcoala Domnească, apoi Scoala din Fălticeni, iar în
partea a patra este descris seminarul de la Socola.

10
Titlul operei sugerează faptul că scriitorul a selectat numai câteva din întâmplările copilăriei sale, care
au caracter general, astfel Creangă prin scrierile lui prezintă „Copilăria copilului universal”.

11
12
1). Carte care conţine totalitatea cuvintelor unei limbi, explicate, în ordine alfabetică ... ... ... .
2). Verbul îşi modifică forma după: timp, ... ... ... şi număr.
3). Verbul „a fi” din propoziţia: „Patria noastră este frumoasă.” Este verb ... ...
4).Sunetele sau grupurile de sunete adăugate la sfârşitul rădăcinii unui cuvânt pentru a forma un
nou cuvânt se numesc ... ... ... .
5).Totalitatea cuvintelor care există sau au existat cândva în limbă formează ... ... ... ... ... limbii
române.
6). Modul de expunere prin care se relatează fapte şi întâmplări se numeşte .....
7).Un grup de două sau mai multe versuri se numesc ... ... ... .
8).Cuvântul format din două sau mai multe silabe se numeşte ... ... ... .
9).Timp care indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii ... ... ... .

A
D I C Ţ I O N A R

P E R S O A N Ă

C O P U L A T I V

s U F I X E

V O C A B U L A R U L

13
 N A R A Ţ I U N E

S T R O F Ă

P L U R I S I L A B I C

P R E Z E N T

B
Harta lecturii

Personaje:

________________________________

Locul: Timpul:

____________________ ______________________

Titlul:

_______________________

Autorul:
Problema : Soluţia:
________________________
__________________________ _____________________________
__________________________ _____________________________

Provocările PRO / CONTRA

1. Credeţi că a procedat corect Nică atunci când i-a promis mamei că va sta cu
bebeluşul, nefiind convins de îndeplinirea sarcinii?
2. Sunteţi de acord cu decizia lui Nică de a pleca la scăldat pe furiş, lăsând
copilul singur?
3. Consideraţi că mama a procedat corect luându-i hainele lui Nică de la baltă?
4. Credeţi că a procedat corect mama impunându-i nişte condiţii pentru a trece
cu vederea scăpările băiatului?

14
La scăldat
Ion Creangă

15
 Cuvinte cheie…

scăldat

iertare

Nică

Casa
părintească mama
căldură
mare

baltă
treburi
gospodăreşti

 Cum credeţi că ar putea funcţiona aceste cuvinte într-o scurtă povestire?

 Puteţi scrie câteva propoziţii şi să găsiţi un titlu potrivit acestei povestiri?

_____________________________

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

16
 Jocul şi joaca de-a întrebările…
 Încercuieşte răspunsul corect sau completează cu cuvintele tale :
1. Cine spune povestirea ?
a) un copil
b) o bunicuţă
c) un adult
d) un ţăran

2. Numerotează propoziţiile de mai jos în ordinea în care se succed în povestire.

( ) – Nică stă ruşinat în faţa mamei.
( ) – Mama cere ajutorul lui Nică.
( ) – Nică cel neastâmpărat fuge la gârlă.
( ) – Băiatul îi cere iertare mamei.

3. Exprimă-ţi părerea, pentru că părerea ta contează cel mai mult! De ce îşi aminteşte
Creangă, cu atâta drag, de vremea copilăriei?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__________________________
4. Ce reprezintă pentru el casa părintească?
a) un loc pentru năzdrăvănii
b) leagănul copilăriei
c) loc pentru adăpost în caz de furtună
d) locul unde a trăit cele mai interesante momente din viaţa sa

5. Care din următoarele propoziţii îl caracterizează cel mai bine pe Nică?

a) Stă lângă mămuca şi leagănă copilul….
b) În gândul meu numai eu ştiam…aşa că am fugit la baltă….
c) Ascultă de rugăminţile mamei…

6. Mama este o persoană importantă în povestire. Ce încearcă scriitorul să te facă să-ţi

imaginezi?
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________

7. Care din următoarele expresii sau cuvinte o descriu cel mai bine pe mama lui Nică?
a) blândă, iubitoare şi tăcută
b) tristă, bolnavă şi nepăsătoare
c) plină de minunăţii şi vestită pentru năzdrăvăniile sale
d) plină de griji şi mereu pusă pe ceartă

8. Cum se simţea Nică după năzdrăvănia cu scăldatul?

a) speriat
b) mândru
c) mulţumit
d) ruşinat
17
 9. Dacă mama nu i-ar fi luat hainele, ce credeţi că ar fi făcut Nică? Motivează-ţi
răspunsul!
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________________________________

10. Scrie sentimentele pe care crezi că le-a avut Nică la începutul povestirii şi la sfârşitul
povestirii. Explică dacă ele s-au schimbat sau nu.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________

11. Ce înveţi din această povestire?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

PERSONAJE DIN AMINTIRI DIN COPILĂRIE

Rebus

Dezlegând corect rebusul veţi descoperi cum era poreclit Nică de către fetele din sat.

1. Prenumele tatălui lui Nică

2. Inventatorul “Calului Bălan” şi a “Sfântului Nicolai”, părintele ... .
3. Cea dintâi şcolăriţă urcată pe “Calul Bălan”.
4. Moşul care l-a dus cu căruţa la Socola pe Nică.
5. Primul învăţător al lui Creangă, bădiţa ... .
6. Nică a plecat la urat cu Zaharia lui ... .
7. Caprele râioase erau ale ... .
8. Unul din profesorii lui Ion Creangă, părintele Isaia ... .

18
 NICĂ – din ,,Amintiri din copilărie”

Eu sunt Nică cel hazliu

Şi de pozne mă cam ţiu.
De la Creangă aţi aflat
Câte mi s-au întâmplat:

Pupăza din tei am luat,

Cireşul l-am scuturat,
Am fugit şi la scăldat,
Mama hainele mi-a luat.

Chiar şi râie am avut!

Nici să dorm nu am putut:
Mă mânca pe mâini, pe corp,
Şi m-am răzbunat pe porc,
Vrând să-l călăresc un pic
M-a trântit ca pe-un nimic!

Să ştiţi că tot ce-aţi aflat

19
S-a-ntâmplat cu-adevărat!
Căci Bădiţa pe hârtie
Scrie-a lui copilărie!

Metoda pălăriilor gânditoare

Pălăria albă: INFORMEAZĂ!

,,Care este învăţătura întâmplării povestite?”

Pălăria roşie: SPUNE CE SIMŢI!

,,A procedat corect Nică? De ce?”

Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE

,,Ce părere are Nică despre mătuşa Mărioara şi despre moş Vasile?”

Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE

,,Credeţi că tatăl l-a iertat pe Nică? De ce?”

Pălăria albastră: CLARIFICĂ!

,,După ce este pedepsit Nică se pocăieşte sau face haz de necaz?”

Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI

20
 ,,Imaginează-ţi că ai fi tatăl lui Nică? Ce ai face tu în locul lui?”

Reţeaua personajului – Nică

jucăuş prietenos

neastâmpăra sănătos
t
Nică
vesel
fericit

21