PROIECT DE LECŢIE

Unitate de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Voievod Litovoi”, Tg-Jiu

Data : 19.02. 2018
Profesor : Popescu Mihaela
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa : a VII-a
Subiectul lecţiei: „PRONUMELE NEHOTĂRÂT ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT”
Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoştinţe
COMPETENŢE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
X
 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical
 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive – la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
 să definească pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât;
 să identifice pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte în propoziţii şi texte scrise;
 să diferenţieze pronumele nehotărât după alcătuire;
 să identifice funcţia sintactică a pronumelor nehotărâte;
 să integreze, în enunţuri, diferite pronume nehotărâte.
 Să precizeze categoriile gramaticale ale pronumelui nehotărât;
 Să analizeze sintactic şi morfologic pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât din enunţurile date;
 Să rezolve exerciţiile propuse

B. Afective – elevii trebuie:

 să participe cu interes şi atenţie la lecţie;
  să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor.

C. Psiho-motorii – elevii vor fi capabili:

 să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;
 să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea prin descoperire, exerciţiul, expunerea,
conversaţia euristică, problematizarea, schema la tablă, jocul didactic, analiza gramaticală.
b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală şi pe grupe;
c) Mijloace didactice: fişe de lucru, teste de evaluare formativă, manualul, tabla, „plicul cu surprize”, „copacul pronumelor”.
d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei şcolare;
e) Durata : 45 minute
f) Locul de desfăşurare: sala de clasă
g) Material bibliografic: X
 Crăciun, Corneliu – Metodica studierii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura EMIA, Deva, 2007;
 Pamfil,Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu.Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti 2006
 Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura
POLIROM, 1999;
 Koronka, Adriana – Morfologia limbii române, Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2005;
 Metea, Alexandru, Limba română pentru elevi. Vocabular. Morfologie. Sintaxă, Editura HELICON, Timişoara, 1993
 DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Bucureşti,
2005;
 Manualul pentru clasa a VII-a , Editura HUMANITAS, Bucureşti, 2000;
 Pădureanu,Victoria(coord.), Gramatică. Fişe de lucru pentru clasa a VI-a, Ediţia a IV-a, revăzută şi
adăugită,Editura Paralela 45, Bucureşti 2008
 Programe şcolare pentru clasele V-VIII.Aria curriculară: limbă şi comunicare, Bucureşti 2009
 www.didactic.ro
 SCENARIUL DIDACTIC
Nr. Strategia didactică
Crt Etapele demersului Unităţi de conţinut Metode şi Mijloace şi Forme
. didactic Activitatea profesorului şi a elevului procedee materiale de Evaluare
didactice organiza
re
1. Moment Profesorul consemnează absenţii şi îi mobilizează pe elevi în Verificarea modului
restabilirea ordinii. în care elevii au
organizatoric Elevii îşi pregătesc materialele necesare începerii activităţii. Conversaţia caietele Frontal alcătuit tema pentru
1 min Profesorul verifică tema pe care elevii au avut-o pentru acasă. elevilor; acasă și corectarea
material eventualelor greșeli.
didactic
2. X
Ora debutează cu un exercitiu de spargere a ghetii.
I. EVOCAREA
EXERCITIU-Rebusul
CAPTAREA Elevilor li se prezintă o planşă pe care este schiţat un
ATENŢIEI rebus. De asemenea, li se va repartiza şi lor o fişă cu acelaşi
5 min. conţinut. (Anexa 1)
Ei trebuie sa urmărească întrebările de pe fişă pentru a Rebusul Fişă de lucru Frontal Observarea
putea identifica răspunsul. Elevul care va găsi răspunsul comportamentelor
corect se va deplasa în faţa clasei şi va completa spaţiile Explicaţia Individual elevilor
corespunzătoare.
După completarea rebusului, pe verticală, elevii vor
descoperi cuvintele PRONUME NEHOTĂRÂT .
3. ANUNŢAREA După ce elevii au completat pe fişă, toate spaţiile , Conversaţia Tabla Frontal Elevii îşi notează
SUBIECTULUI profesorul anunță că în această oră vor încerca să afle Explicaţia Creta Individual titlul pe caiete
LECȚIEI ȘI A împreună ce este PRONUMELE NEHOTĂRÂT dar și Caietele
OBIECTIVELOR ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT . elevilor
2 min.
 Se anunţă titlul lecţiei, se scrie pe tablă şi se enumeră
obiectivele operaţionale.
4. II. Clasa va fi împărţită pe grupe, fiecare rând de elevi
reprezentând o grupă.
REALIZAREA Grupa I are sarcina de a se gândi la enunţuri în care apar
cuvintele: cineva, ceva.
SENSULUI Grupa II are sarcina de a se gândi la enunţuri cu
26 min următoarele cuvinte:. fiecare, oricare. o
Grupa III are sarcina de a se gândi la enunţuri care să Conversaţia Caietele
cuprindă cuvintele: oricăruia, fiecăruia. Exerciţiul elevilor
a) etapa intuitivă Învâţarea Tabla
Se formulează enunţuri de către fiecare grupă. Enunţul prin
cel mai reuşit al fiecărei grupe se scrie pe tablă şi în caiete. descoperire
Pe grupe
Elevii sunt îndemnaţi să observe fiecare enunţ şi să Individual
înlocuiască fiecare pronume cu un substantiv. Frontal
Elevii vor preciza care dintre cele două părţi de X vorbire
dă indicaţii precise asupra obiectului. analiza
răspunsurilor
Profesorul explică titlul elevilor
(pronume < lat. Pronomen, după fr. Pronom= după nume>-
Expunerea Caietele
parte de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv)
b) etapa analitică Sinteza elevilor
(nehotărât= nesigur, neclar, șovăitor, lipsit de precizie ) Tabla
Elevii notează pe caiete. Problematiza
rea
Profesorul formulează definiţia Pronumelui nehotărât, o
scrie pe tablă iar elevii îşi notează în caiete. Învâţarea
Definiţie : prin
Pronumele nehotărât este parte de vorbire flexibilă descoperire Individual
care înlocuiește un substantiv, fără să dea indicații precise
Frontal
despre obiectul denumit de acesta.
Clasa se împarte din nou pe grupe, fiecăreia distribuindu-se
câte un „plic cu surprize”. Acesta conţine diferite pronume.
 Elevilor li se cere să le grupeze ţinând cont de anumite
criterii: (Anexa 2) Caietele
Grupa I: alege pronumele nehotărâte simple : unul, altul etc. elevilor
Grupa II:alege pronumele nehotărâte compuse, care se Tabla
formează cu particula invariabilă, de origine verbală “ori”,
“oare”, “fie”, “va”, “ alt” .
Grupa III:alege locuțiunile pronominale nehotărâte.

[Grupa I: unul, altul, una, alta, unii, unele, altele, cutare,

niscai, tot, toată, toți, toate, mult, multă, mulți, multe, puțin,
puțină
c) etapa sintetică Grupa II: oricine, orice, oricare, oricât, oarecine, oarece,
oarecare, fiecine, fiece, fiecare, altcineva, cineva, ceva
Grupa III: nu știu cine, cine știe cine, te miri ce, te miri cine, nu se
știe cât.
Fiecare grupă aşază pronumele nehotărâte identificate în
X „Copacul
Pronumelor nehotărâte” corespunzător.

Profesorul realizează o schemă pe tablă:

FELUL pronumelor nehotărâte:
a) alcătuire: Jocul
didactic Fişă de lucru
 simple: unul, altul,una, alta, unii, alții, unele, Pe grupe
Învăţarea Planşă
altele, cutare, niscai, tot, toată, toți, toate, mult, prin Individual
multă, mulți, multe, puțin, puțină, puțini, puține, descoperire
atât, atâta, atâți, atâtea, alde.
 compuse: fiecare,fiece, fiecine, oricine,orice,
oricare, oricât, orișicine, orișicare, orișice, orișicât
careva, cineva, ceva, vreunul, vreuna, vreunii,
vreunele.
  locuţiuni pronominale nehotărâte: nu știu cine, nu
știu ce, cine știe cine, te miri cine, cine știe ce, te
miri ce, câte și mai câte.
După ce au terminat de notat de pe tablă, profesorul îi
îndeamnă pe elevi să se întoarcă la enunţurile de la începutul
lecţiei. Ei trebuie să adreseze întrebări potrivite pentru a afla
funcţia sintactică a pronumelor.
În exemplele date, elevii vor preciza care dintre formele
subliniate sunt adjective pronominale şi vor indica
substantivele determinate de acestea.
N.B:
Când pronumele nehotărât stă în fața unui substantiv cu
care se acordă în gen, nr. și caz ( și răspunde la întrebarea
Care?), devinde Adjectiv pronominal nehotărât cu funcția
sintactică de atribut adjectival.
X
Când pronumele nehotărât, stă după un substantiv și
răspunde la întrebările Al, a, ai, ale CUI? are funcția de
atribut pronominal exprimat prin pronume nehotărât,
deoarece nu se acordă cu substantivul.
Elevii rezolvă cerinţa şi descoperă funcţiile sintactice pe Exerciţiul
care le poate îndeplini pronumele nehotărât. Învăţarea
De asemenea, profesorul notează pe tablă un alt enunţ prin Caietele
unde trebuie să identifice funcţia sintactică a pronumelui descoperire elevilor Frontal
nehotărât: Tabla Individual
Învățând, fratele lui a devenit altul.
Profesorul scrie pe tablă funcţiile sintactice ale pronumelui
nehotărât:

a) Nominativ:
 Subiect
  Nume predicativ
b) Acuzativ:
 Complement direct
 Complement indirect
 Atribut pronominal prepozițional
 Nume predicativ
 Complement circumstanțial de loc
 complement circumstanţial de mod
c) Dativ
 Complement indirect
 Nume predicativ
 Atribut pronominal prepozițional
 complement circumstanţial de mod
d) Genitiv:
 Atribut pronominal genitival
 Atribut pronominal prepozițional X
 Nume predicativ
 Complement circumstanțial de loc
 complement circumstanţial de mod
Elevii îşi notează în caiete.
Profesorul atrage atenţia că sunt numai pronume
nehotărâte formele: careva, cineva, altcineva, altceva,
altcareva, oricine, fiecine, precum şi faptul că sunt numai
adjective nehotărâte formele: fiece, alde, niscai, niscaiva.
5. III.
Profesorul cere elevilor să folosească noţiunile despre
REFLECȚIA pronume nehotărât şi să analizeze, după model, pronumele
nehotărât de la exerciţiul 1, de pe fişa de lucru a fiecărei
grupe.

OBŢINEREA
analiza
 PERFORMANŢEI Analiza Caietele Individual răspunsurilor
10 min gramaticală elevilor
Pe grupe elevilor
Se rezolvă de pe fişa de lucru ex. 2 şi 3. Exerciţiul Fişă de lucru
evaluare finală
FEEDBACKUL
.
Se realizează pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale
de tipul: „Bine!”, „Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin
răspunsurile pe care le dau elevii.

Frontal
Conversaţia
Individual

6. Asigurarea retenției și Se rezolvă cerinţele de pe fişa de evaluare formativă. Se fac

a transferului aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia, se Conversaţia Fişa de lucru Frontal
1 min notează elevii care s-au remarcat.Se comunică tema pentru Tema pentru Individual
acasă: Rezolvaţi ex. 4 de pe fişa de lucru. acasă