PROIECT DE LECTIE

Data : 16.05.2018
Propunator:Popa Elena Irina
Clasa: a VII-a
Arria curriculara: Lmbă si comunicare
Disciplina: Limba si literatura romana
Tema lectiei: Adverbul
Tipul lectiei: Însuşire de noi cunoştinţe

Obiective

A. COGNITIVE: O1 - să definească adverbul

O2 - sa clasifice adverbele dupa alcatuire;
O3 - sa recunoasca adverbele dupa sens ;
O4 - sa recunoasca adverbele dupa provenienta .
O5 -sa recunoasca adverbele pronominale
B. AFECTIVE:
O1. manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date
O2. Să recepteze informaţiile noi;
O3. Să participe activ şi conştient la desfăşurarea lecţiei.

Strategia didactica:
Metode si procedee: conversatia, explicatia, , jocul didactic, exercitiul;

Mijloace didactice: manual, caietele elevilor, fişe de lucru, planşe;

Forma de organizare: frontala, individuala si in echipa.

Evaluare: formativa, orala, realizata pe parcursul lectiei.

Bibliografie : Limba si literatura romana, manual pentru clasa a VII –a , Alexandru Crisan, Sofia
Dobre si Florentina Samihaian, Bucuresti,
ed. Humanitas, 2009;
 Dictionar de terminologie literara pentru clasele V-X Gabriela Dinu, Maria Zbarcea,
-editia a 3-a- Pitesti, Paralela 45, 2004;

3 Durata lecţiei: 50 minute.

Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de str
Momentele Resurse Res
lecției Activitatea propunătorului Activitatea elevilor procedura le mat

0. Moment conversaţia
organizatoric Asigură ordinea, notează Se pregătesc pentru ora
absențele în catalog şi pregăteşte de limba şi literatura
materialele necesare pentru lecţie . română.

1. Verificarea
temei Verifică tema cantitativ şi Elevii expun modul de Conversaţia Cul
calitativ, solicitând elevilor, prin realizare a temei. Fac Explicația
2’ sondaj, să citească rezolvarea observaţii, aprecieri,
temei, să facă observaţii şi corectări.
corectările ce se impun.
Face aprecieri asupra modului de
realizare a temei.

2. Captarea Jocul didactic Fisa

atenției Profesorul distribuie o fisa cu un Elevii completează
8’ rebus rebusul
Anexa 1

3. Pregătirea şi - anunţă lecţia nouă Conversatia Cai

anunţarea - scrie titlul pe tablă ,,Adverbul’’ Elevii scriu titlul în observatia tabl
temei noi şi a - anunţă obiectivele lecţiei caiete
obiectivelor
2’
4. Dirijarea Profesorul roaga elevii sa rezolve Elevii rezolva
învăţării O1, exercitiul 1 de pe anexa 2 in urma exercitiul, apoi noteaza conversaţia tabl
30’ careia vor identifica definitia pe pe caiete definitia si caie
care o va nota pe tabla, precum si determinantii. elev
determinantii adverbului . Exercițiul
Fișă
lucr
O2, Elevii sunt rugați sǎ clasifice
adverbele dupa criteriile date; Elevii rezolva
O3, (anexa 2 – ex.2,3,4,si 5) exercitiile si noteaza pe
caiete clasificarea
adverbelor.

Tab
Profesorul le aminteste elevilor ca
O4 si adverbul are grade de
comparatie, preluate de la adjectiv.
Profesorul roaga elevii sa rezolve caie
exercitiile de pe fisa de lucru. elev
( anexa 3) Elevii rezolva
exercitiile si noteaza pe
O5 caiete clasificarea
adverbelor
pronominale.

5. Obtinerea profesorul oferă elevilor spre Elevii rezolva fisa Exercitiul Fișă
performanței rezolvare o fişă de lucru individual lucr
4’ (anexa 4);

6. Feed-back -analiza fişelor de lucru; Elevii completeaza exerciţiul tabl

2’ schema conversaţia

7. Asigurarea Elevii au ca temă pentru acasă de Caietul de

retenţiei şi realizat o compunere gramaticală în clasă
transferului care să utilizeze:
- câte două adverbe de loc, de mod,
2’ de timp;
- doua adverbe la doua grade de
comparatie diferite
ANEXA 1

REBUS CLASA A VII-A

S U B S T A N T I V

B A L A D Ă

V E R B

A N T I T E Z Ă

N U M Ă R

H I P E R B O L Ă

Completând corect căsuţele de pe orizontală, veţi obţine pe verticala

marcată cu negru numele unei părţi de vorbire pe care o veţi studia.
1. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii,
stări sufleteşti.
2. Ca specie literară, poemul Paşa Hassan este o …
3. Partea de vorbire care denumeşte o acţiune.
4. Figura de stil care constă în punerea în opoziţie a unor trăsături, acţiuni
 sau personaje.
5. Pronumele îţi schimbă forma după persoană, ….. şi caz.
6. Figură de stil care constă în exagerarea intenţionată a unei trăsături,
imagini, figuri etc.

Anexa 2
ADVERBUL- fisa de lucru

1. Completează definiţia după ce analizezi exemplele de mai jos:

Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei
acţiuni, ..............., .................,şi împrejurarea în care are loc o....................... .
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. (împrejurarea în care are loc o acţiune/locul şi timpul acţiunii)

2. Grupează adverbele acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată,
oricum , în tabelul de mai jos:

adverbe de loc adverbe de timp Adverbe de mod simple compuse

3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului frumos din enunţurile:

Frumosul cieşte. .................................
Copilul frumos citeşte..........................................
Citeşte frumos.....................................................

4. Construieşte propoziţii în care cuvântul primăvara să fie, pe rând,

substantiv............................................................................................
adverb:................................................................................................

5. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B,

formând astfel , prin derivare, adverbe:

A a târî B –eşte......................................................................
Prieten - iş.........................................................................
Piept - âş.........................................................................
Actual -mente.................................................................

6.

Anexa 3
ADVERBUL- fisa de lucru

1. Explica rolul adverbelor subliniate din urmatoarele enunturi:

Ciresarii nu stiau unde plecase fata in alb. Scrisoarea de la ea a

sosit cand se asteptau mai putin. Preocuparea Ciresarilor
era cum sa gaseasca locul in care se afla misterioasa prizoniera.

2. Precizeaza functia sintactica a adverbelor din enunturile de la

exercitiul anterior.
3. Explica legatura care se stabileste intre cuvintele subliniate din
urmatorul dialog:
-Cand ai fost la film?
-Ieri.
-Unde ai stat in sala?
Acolo, in randul al patrulea.
-Cum ai petrect restul zilei?
-Bine.
4.Precizeaza functia sintactica a adverbelor subliniate in
propozitiile de la exercitiul anterior.
5. Explica intentia vorbitorului in urmatorul text:
Candva imi placea sa merg undeva cu prietenii mei. Ma simteam
bine oriunde, oricand si oricum.

UITE CE ȘTIU!!!

1. Subliniază adverbele din text:

Acolo, sus, zboară vulturii puternici. Ziua se rotesc lin, deasupra piscurilor
pleşuve. Seara se adună oriunde vârfurile brazilor străpung subţire orizontul.

2. Grupeză adverbele din text după înţeles: .

adverbe de timp:..............................................................................................................

adverbe de loc:…………………………………………………………………………

adverbe de mod:………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul seară să aibă altă valoare morfologică decât cea
din text.

……………………………………………………………………………………………………
 SCHIŢA LECŢIEI
DEFINIŢIE:
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei acţiuni,
stări, însuşiri şi împrejurarea în care are loc o acţiune.
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii)
DETERMINĂ:
1 Merge repede. verb
2 Rana suferindă odinioară e vindecată./ Are o privire puţin ageră. adjectiv
3 El se află aparent aproape.adverb
4 Hai acum! interjecţie
5 Mersul acolo nu mai e valabil.substantiv

CLASIFICARE:
A. După formă
– simple: ieri, azi, aşa, sus, iute, puţin ......
- compuse: niciodată,nicicând, odinioară, deasupra,oricum...
B. După înţeles:
- adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, aproape...........
- adverbe de timp: acum, aici, dimineaţa, curând.....
- adverbe de mod: aşa, bine, alene, repede...........
C. După origine:
- prin derivare : târâş, româneşte, finalmente.....
- prin compunere: astă-vară, bineînţeles....
- prin schimbarea valorii gramaticale
Frumos- substantiv, adjectiv, adverb (Frumosul citeşte./ Copilul frumos citeşte./Citeşte frumos.)
Primăvara- substantiv , adverb (Primăvara e anotimpul meu preferat./ Merg primăvara la munte.)

AdVERBELE PRONOMINALE SUNT CELE CARE TIN LOCUL CUVINTELOR CARE

EXPRIMA IMPREJURARI.
Acestea sunt:
- relative- cand sunt folosite in fraza ca elemente introductive ale propozitiilor subordonate: unde,
cand, cum;
-interogative - cand apar in propozitii interogative: unde, cand, cum;
- nehotarate-cand nu precizeaza imprejurarea: undeva. candva, cumva, oriunde,oricand, oricum
etc.