PROIECT DE LECŢIE

Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei:Modul supin
Tipul lecţiei: Însuşire de noi cunoştinţe
COMPETENŢE SPECIFICE:

1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive- Elevii vor fi capabili:
OC1: Să definească modul supin;
OC2 : Să identifice verbele la modul supin;
OC3 : Să identifice elementele de structură ale verbelor la modul supin;
OC4: Să facă trecerea unui verb de la modul participiu la modul supin;
OC5 : Să analizeze verbe la modul supin;
OC6: Să identifice funcţia sintactică a verbelor la modul supin.

3. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, învăţarea prin

descoperire, cadranele, analiza gramaticală ,metoda “ciorchinelui”, activitatea în echipe

SCENARIU DIDACTIC

Cadrul de Timp de Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi

învăţare lucru procedee
1. Moment 1’ 1. Moment organizatoric Conversaţie
organizatoric - organizarea clasei şi asigurarea climatului Elevii se pregătesc pentru lecţie
necesar bunei desfăşurări a lecţiei;

2.Verificarea 5’ 2. Se verifică tema pentru acasă a elevilor şi Ei citesc tema pentru acasă,
cunoştinţelor se fac aprecieri asupra modului în care elevii analizând cele efectuate.
anterioare şi a au rezolvat tema; Conversaţie
temei pentru Ascultarea noţiunilor predate anterior(modul
acasă participiu)
3’ Întrebările profesorului:
 Ce mod nepersonal am învăţat ora
trecută?
 De ce este modul participiu un mod Elevii răspund la întrebările puse Conversaţia
nepersonal? de către cadrul didactic.
 La ce ne ajută modul participiu?
 Ce moduri şi ce timpuri au în
componenţa sa verbe la modul
participiu?
 Ce funcţii sintactice poate avea un
verb la modul participiu?
 Care sunt particularităţile verbelor la
modul participiu?

3. Captarea 3. Captarea atenţiei:

atenţiei 4’ În debutul orei noastre, vom pleca de la A Spargerea
rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, s gheţii
veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la u (gândirea
tema orei de astăzi. p activă)
Răspundeţi la următoarele întrebări: i
n
1.Moduri a căror verbe nu au număr şi
persoana.
2.Modul nepersonal ce conţine verbe
terminate în „ind” şi „înd”.
3.Verbe ce ajută la formarea predicatului
nominal.
4.Modul a cărui formă verbală este cea din Elevii răspund întrebărilor puse,
 dicţionar. rezolvă rebusul, obţinând pe axa
5. Modul personal ce se formează cu ajutorul AB noţiunea de SUPIN
conjunţiei „să”,
1.NEPERSONALE
Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor: 2. GERUNZIU
După cum v-aţi dat seama, astăzi vom vorbi 3. COPULATIVE
despre verbele la modul supin. 4. INFINITIV
Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei (1, 5. CONJUNCTIV
2, 3, 4, 5, ).

4.Desfăşurarea Elevilor li se propune să-şi amintească ce ştiu Elevii scriu titlul lecţiei în caiete
lecţiei 2’ din tema dată, studiată anul trecut. Elevii scriu explicaţia profesorului
în caiet. Reflecţia
Profesorul le explică elevilor din ce se Elevii extrag câte un verb din (gândirea
formează verbele la modul supin şi le plicuri şi le trec la modul supin. critică)
propune un exerciţiu.Din trei plicuri colorate Plicurile
11’ diferit elevii vor trebui să extragă câte un colorate
verb(fiecare verb va conţine verbe la
conjugări diferite) şi vor trebui să le găsească
participiul cu ajutorul cărora vor forma
supinul verbului.

Profesorul le dă elevilor o fişă de lucru cu Elevii descoperă funcţia verbelor Conversaţia;

câteva propoziţii în care ei vor trebui să la modul supin. Explicaţia;
6’ descopere funcţia sintactică a verbelor la Ciorchinele;
supin. Frontal

Profesorul scrie pe tablă toate funcţiile Elevii notează în caiete.

sintactice descoperite de către elevi şi îi
1’ întreabă de ce nu apare şi funcţia sintactică
de predicat verbal?

Profesorul le explică elevilor că verbele la

1’ modul supin sunt nepredicative( nu pot forma
predicatul).

Elevii vor analiza verbele la modul

Profesorul propune elevilor rezolvarea supin. Exerciţiul
5’ exerciţiului nr.1 de la pagina 67 (Subliniaţi
verbele la modul supin şi analizati-le) având
ca scop evaluarea cunoştinţelor

5. Retenţia şi Profesorul propune pentru evaluarea

transferul cunoştinţelor o fişă de lucru pe care elevii o Elevii rezolvă fişa de lucru. Evaluarea
6’ vor rezolva ,după ce vor primi explicaţiile formativă.
profesorului.

.
6. Notarea 5’ Notarea Elevii îşi vor nota tema pentru
Explicarea Explicarea temei pentru acasă acasă şi vor asculta explicaţiile
temei pentru profesorului.
acasă
1.Moduri a căror verbe nu au număr şi persoana.
2.Modul nepersonal ce conţine verbe terminate în „ind” şi „înd”.
3.Verbe ce ajută la formarea predicatului nominal.
4.Modul a cărui formă verbală este cea din dicţionar.
5. Modul personal ce se formează cu ajutorul conjunţiei „să

Anexa 2

A cumpărat o
maşină pentru
tuns iarba.
I-am arătat un
Filmul este
aparat pentru
de văzut.
cusut nasturi.

Funcţiile
Am de curăţat
sintactice ale A fost uşor de
toţi pomii din
verbelor la reţinut ideea.
grădină.
modul supin

A plecat la cu- Este util de ştiut

les de muşeţel. o limbă străină.

S-au plictisit de
privit la
televizor.

FISA DE EVALUARE-Modul supin

Nr. Item Punctaj Timp
crt.
1. Completeaza spaţiile punctate : 2p 1min.
Modul supin este un mod …………
deoarece………………………………….
Modul supin se formează din………………………………..
şi la care se adaugă.......
2. Precizeaza, in spatiul liber din dreptul cuvantului, funcţia 3p 1min.
sintactică a verbelor la modul supin.
subiect A. E uşor de citit o carte.
atribut B.S-au plictisit de privit la televizor.
complement. C. Am cumpărat hârtie pentru scris.

3. Subliniază verbele la modul supin: 2p 1min.

“Învălmăşeala brazilor era de neînchipuit”
“...e greu de făcut treburi din astea”

4. Pune verbele din paranteză la modul supin: 2p 1min.

“Budulea nu mai avea timp.............................(a pierde),nu
avea altceva ....................(a face) decât să încerce.

Se acordă 1p din oficiu.

Succes!!!

Anexa 1

CUBUL

Fiecare elev va roti cubul asemenea unui zar şi va răspunde cerinţei

corespunzătoare feţei cubului.
 1. Diminutiv-
cu sufixul – aş / - iţă/
- uşă.
2. Dă exemplu de un
sufix augmentativ.

1. Augmentativ- de Formează prin 1. Explică formarea

la cuvintele copil, derivare un cuvântului
găleată. 1. substantiv de la neîndrumat.
2. Numeşte un sufix harnic- 2. Dă exemplu de un
cuvânt derivat ce
colectiv 2 adverb de la . denumeşte un
toamna instrument.

Dă exemplu de
1. derivate cu prefix
neologic
2. diminutive de la
sanie, nor.

1. Scrie câte un
antonim , păstrând
radicalul, pentru
cuvântul drept, politic.
2. Formează un
adjectiv derivat de la
cuvântul copil.

Fişa 2

Scrie, în cadranele date, cuvinte formate cu sufixele indicate:

-an, - iş; - ţă, - iu;

- eşte, - ar; - oaică, - oare;