Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
A. Cognitive:
O.C. 1 – să definească adverbul;
O.C. 2 – să identifice părţile de vorbire pe care le determină adverbul;
O.C. 3 – să diferenţieze adverbele după alcătuire, înțeles și origine;
O.C.4 – să identifice funcţia sintactică a adverbelor;
O.C.5 – să precizeze gradele de comparație ale adverbelor.
O.C.6 – să alcătuiască propoziţii cu diferite feluri de adverbe;
O.C.7 – să analizeze orice adverb morfologic şi sintactic, pe baza noţiunilor însuşite;
O.C. 8 – să ortografieze corect adverbele.
B. Afective:
O.A. 1: să prezinte interes pentru lecţie, manifestat prin participare activă ;
O.A. 2: să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul grupului;
O.A. 3: să evalueze şi autoevalueze corect munca lor și pe cea a colegilor;
C. Psihomotorii:
OPM : să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite şi spaţiul tablei, respectiv al caietului;
2
STRATEGII DIDACTICE
Resurse:
A. Bibliografice :
1. Știinţifice:
Ioan Dănilă, Limba română algoritmii analizei gramaticale, Bacău, Editura Egal, 2008, pp 15-23.
Ioan Dănilă, Româna corectă (prin întrebări şi răspunsuri), Bucureşti, Editura Bic All, 2005, pp 9-107.
2. Oficiale:
Curriculum Naţional, Programe şcolarele pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculară Limbă şi comunicare, Bucureşti, 2017.
DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Bucureşti, 2005.
3. Metodico- didactice:
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Iaşi, Editura „ Polirom“, 1999, pp. 124-128.
Secariu, Mihaela, Didactica limbii romane, Botoşani, Ed. “Ovi- Art” 2004.
B. Metodologice :
Metode şi procedee: Se vor folosi alternativ sau combinat diferite metode: jocul didactic, conversaţia, reflecția personală, exerciţiul de
recunoaştere, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, metoda Știu/Vreau să știu /Învăț.
Metode de evaluare: observarea curentă, evaluarea orală.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală;
Materiale și mijloace de învățământ: flipchart, fişe de lucru, markere, poster, prezentare power point, retroproiectorul , bilețele etc.
C. Temporale: 50 de minute
D. Umane :12 de elevi, dintre care: - elevi de nivel minim: 7
3
- elevi de nivel mediu: 4
- elevi de nivel maxim: 1
E. Suport informativ:
DEFINIŢIE:
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei acţiuni, stări, însuşiri şi împrejurarea în care are loc o
acţiune.
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii)
DETERMINĂ:
- Merge repede. verb
- Rana suferindă odinioară e vindecată./ Are o privire puţin ageră. adjectiv
- El se află aparent aproape. adverb
- Mersul acolo nu mai e valabil. substantiv
CLASIFICARE:
A. După formă
– simple: ieri, azi, aşa, sus iute, puţin etc.
- compuse: niciodată,nicicând, odinioară, deasupra,oricum etc.
B. După înţeles:
- adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, aproape etc.
- adverbe de timp: acum, aici, dimineaţa, curând etc.
4
- adverbe de mod: aşa, bine, alene, repede etc.
C. După origine:
- prin derivare : târâş, româneşte, finalmente etc.
- prin compunere: astă-vară, bineînţeles etc.
- prin schimbarea valorii gramaticale
Frumos- substantiv, adjectiv, adverb (Frumosul cieşte./ Copilul frumos citeşte./Citeşte frumos.)
Primăvara- substantiv , adverb (Primăvara e anotimpul meu preferat./ Merg primăvara la munte.)
OBS.1 Unele adverbe nu au funcție sintactică, fiind numite și semiadverbe: chiar, doar, decât, mai, măcar, nu, numai, tot, și etc.
Semiadverbele numai și doar apar în enunțuri afirmative (Numai/doar tu ai participat.), în timp ce semiadverbul decât este folosit doar în
enunțuri negative (Nu a participat decât el.).
OBS. 2 Există adverbe care nu au grade de comparație (acasă, aici, afară, împreună, mereu etc.).
Locuțiunea adverbială este grupul de cuvinte care este sinonim cu un adverb și care se comportă în enunț ca un adverb ( an de an,
la paștele cailor, cât ai bate din palme etc.).
FUNCŢII SINTACTICE:
1. A mers până afară. (complement circumstanţial de loc)
2. Mănâncă încet. (complement circumstanţial de mod)
3. Mâine merg la munte. (complement circumstanţial de timp)
4. E bine de voi! (nume predicativ)
5. Casa de acolo e a noastră.(atribut adverbial)
5
ȘCENARIUL DIDACTIC
6
vorbire pe care urmează să o cunoştinţe. Conversația
actualizeze. Anexa 2
4. Enunţarea OA1 Comunică obiectivele şi sarcinile Recepţionează mesajul Expunerea Caiete Frontal
temei şi a OPM de învăţare, precizând că transmis şi se
obiectivelor (1’) performanţele vor fi posibile mobilizează pentru Conversaţia Instrumente
numai printr-o participare activă obţinerea de
a elevilor pe tot parcursul performanţelor. Scriu scris
activităţii. Scrie titlul lecţiei pe titlul lecţiei în caiete.
tablă ”Adverbul”.
5. Actualizarea OC1 Profesorul propune elevilor Elevii răspund cu Conversaţia Bilețele Frontal/ Aprecierea
cunoștințelor OC2 recapitularea cunoștințelor interes la întrebări . Individual verbală a
(5’) OC3 acumulate anterior. Anexa 3 răspunsuril
OC7 or
Pentru a mă asigura că noțiunile
legate de adverb au fost într-
adevăr însușite de către elevi, dar
de asemenea, pentru a descoperi
Adverbul este partea Conversaţia Aprecierea
eventualele carențe, mă voi folosi
de vorbire neflexibilă verbală a
de un coșuleț cu bilețele cu
care arată răspunsuril
diferite cerințe legate de cele trei
caracteristica unei or
tipuri de adverbe.
acţiuni, stări, însuşiri
1. Dă exemple de trei adverbe de
şi exprimă
loc.
7
2. Dă exemple de trei adverbe de împrejurarea în care se
mod.
realizează acţuinea. Jocul
3. Dă exemple de trei adverbe de
didactic
timp.
4. Care sunt gradele de
comparație ale adverbului?
5. Alcătuiește un enunț în care
cuvântul „dezorganizat” să fie
adverb.
6. Identifică adverbul din
propoziția: Câinele era sus, pe
un munte.
7. Alcătuiește un enunț în care
adverbul „bine” să fie la gradul
superlativ absolut.
8. Ce funcții sintactice poate
îndeplini adverbul?
9. Ce părți de vorbire poate
determina adverbul?
10. Identifică adverbul din
propoziția: Nu vom ști
niciodată adevărul.
8
5. Desfăşurarea OC1 Se aplică metoda ŞTIU / VREAU Elevii ascultă, Conversaţia Retroproiector Frontal/ Aprecierea
activităţii de OC2 SĂ ŞTIU / ÎNVĂŢ, cerând să se receptionează și se Expunerea ul Individual verbală a
învăţare (30’) OC3 completeze prima rubrică. Se trec mobilizează pentru a răspunsuril
OC4 în această rubrică cunoştinţele de îndeplini sarcinile. or
OC5 care elevii sunt relativ siguri (se
OC6 fac cele trei rubrici şi la tablă). Răspund solicitărilor. Învaţarea
OC7 Exemplu de completare a prin
OA2 rubricilor: vezi Anexa 4. descoperire
Acum, după ce am trecut în
revistă ceea ce ştim despre
adverb – definiţie, fel, funcţii
sintactice, elevii trebuie să Explicaţia
completeze rubrica a doua, cu ce
ar dori să mai afle despre adverb.
Elevii se pot întreba dacă:
1. Determină şi alte părţi de
vorbire? Problematiz
2. Are alte categorii gramaticale? area
3.Cum se deosebeşte de alte părţi Învaţarea Fise de lucru Frontal/
de vorbire? prin Individual
4. Are valoare stilistică? descoperire
5. Există locuțiuni adverbiale?
9
6. Sunt adverbe fără funcție
sintactică?
7. Are şi alte funcţii sintactice?
Se distribuie elevilor fișe de lucru
care pot fi lucrate individual sau
în perechi. Se oferă 10 minute
pentru rezolvarea cerințelor . Rezolvă cerință și Tabla/ În perechi Observarea
Anexa 5 descoperă funcțiile Creta sistematică
Se discută cu întreaga clasă toate sintactice pe care le
situaţiile descoperite, raportându- poate îndeplini
se la tabelul S / V / Î şi se adverbul.
completează ultima rubrică. Notează în caiete/ fișa
de lucru răspunsurile.
6. Obținerea Obţinerea performanţei se Elevii ascultă, Joc didactic Flipchart Individal/ Aprecierea
performanței și OC1 realizează prin afişarea pe receptionează și se Exerciţiul Imagini Frontal verbală a
asigurarea OC2 flipchart a unor imagini, în mobilizează. Fișe de lucru răspunsuril
feedback-ului OC3 spatele fiecăreia fiind o întrebare or
(5’) OC4 la care elevii răspund pe baza
OC5 celor discutate în clasă. (Alege si Autoevalua
OC6 răspunde.) Întrebările de la 1-5 rea
OA1 nivel minimal, 5-10 nivel mediu,
OA2 10-12 nivel maximal.
OPM
10
Se verifică activitatea
independentă a elevilor şi se
corectează eventualele greşeli.
Anexa 6
7. Evaluarea OA1 Se fac aprecieri generale şi Conversatia Individual Aprecieri
performanței individuale asupra participării / colective şi
(1’) elevilor la lectie. Frontal individuale
Se notează elevii care s-au
evidenţiat prin răspunsuri
corecte.
8. Retenția și OA 1 Unii scriitori refuză să folosească Elevii își notează Caiete Frontal
transferul (1’) prea multe adverbe în creațiile tema:
lor, considerând că acestea Instrumente
distrug J.K. Rowling, în seria de de scris
romane care îl au ca protagonist
pe Harry Potter, a folosit
aproximativ 140 de adverbe la 10
000 de cuvinte.
Urmărește ponderea adverbelor
într-un text epic, fie din cele
studiate, fie dintr-o carte
preferată. Notează ce fel de
11
adverbe sunt folosite mai des și
ce fel de adverbe, mai rar.
Anexa 2
Motto-ul vieţii
Vorba-i sabie fierbinte,
Ascuţită ca un brici,
12
Şi de tine doar depinde,
Unde
Cînd
Şi cum o zici.“
Anexa 3
13
Anexa 4
14
- adverbul determină un verb (Ad- - dacă mai determină şi alte părţi de - poate determina un adjectiv sau un
verbum); vorbire; alt adverb
- este de loc, de timp de mod; - cum se deosebeşte de adjectiv sau - arată o caracteristică a unei însuşiri ,
- se aseamănă cu adjectivul; de verbul la participiu; a unei stări;
- nu îşi schimbă forma în vorbire; - dacă poate îndeplini alte funcţii - poate fi folosit şi precedat de
- are funcţia sintactică de complement sintactice; prepoziţie;
circumstanţial; - dacă are valoare stilistică; - provine şi din alte părţi de vorbire;
- are grade de comparaţie ca şi - cum e corect? / Dana şi a sosit la - are grade de comparaţie ca şi
adjectivul; şcoală. / Dana a şi sosit la şcoală. / etc. adjectivul;
– sunt adverbe fără funcție sintactică ; - locuțiunile adverbiale;
- poate avea funcţiile sintactice de
atribut şi nume predicativ, etc.
- semiadverbele
Anexa 5
Fișă de lucru
1. Selectează adverbele si grupează-le pe cele corespunzătoare, după înțeles, conform rubricilor date: agale, aici, acum, așa, bine, sus, ieri,
zilnic, departe, odată, târziu, îndată, oriunde, cumva, altfel, jos, niciodată, afară, mereu.
15
ADVERBE DE LOC ADVERBE DE MOD ADVERBE DE TIMP
16
4. Treceți la gradul superlativ adverbul din propoziția dată.
Râul curge repede.
5. Identifică adverbele din enunţurile date şi completează tabelul de mai jos după exemplul dat:
6. Menționează câte un adverb sinonim pentru expresiile subliniate, din enunțurile următoare:
1. Nu a participat decât el.
2. Doar tu ai scris.
4. Tot el m-a ajutat.
3. Îmi mai dai o carte?
Anexa 6
Întrebări 1-5 nivel minimal:
prieten - iş
piept - âş
actual -mente
2. Selectați numai adverbele care nu au grade de comparație din lista dată : târziu, tare, afară, repede, încet, împreună, departe, mereu,
sus, acasă. bine.
3. Alcătuiește enunțuri respectând cerința:
Urât-adjectiv
-adverb
Toamna-adverb
-substantiv
4. Menționează prin ce mijloace s-au obținut adverbele din propozițiile date .
a. Voi ajunge îndată. b. El vorbește clar. C. A sfătuit-o părintește.
5. Indicați funcția sintactică a următoarelor adverbe subliniate:
Vino aici
Vor pleca mâine.
El aleargă foarte repede.
Ziua de mâine va fi grea.
Tata este mai bine.
„IORDACHE: Al dracului spițerul! Închipuiește‐ți d‐ta! Lua un bilet. Îl rădeai, trăgeai o dungă. [...] Joi, iar o dungă; sâmbătă, alta: trei dungi.
Marțea ailaltă, te uitai la bilet: numai o dungă. Peste asta mai trăgeam una; una și cu una două. [...]
PAMPON: Ei ? Spițerul, în vreme de zece luni cât v‐a tras pe sfoară, numai cu un bilet a lucrat?...
IORDACHE: Știu și eu?“
I.L. Caragiale, D‐ale carnavalului