Alina Pamfil

Studii de didactica literaturii romne

Coperta: Anca Pintilie Pe coperta I: Pablo Picasso (1881-1973 ! Cap de femeie citind Alina Pamfil! "##$ ISBN 978-973-686-990-7
%irector& 'ircea (rifu )ondator: dr&(A& Codreanu *edactor +ef: Irina Petra+ (e,noredactare computeri-at.: C-e/el0 1ri2a (iparul e3ecutat la Casa C.r4ii de 5tiin4. 6##1"9 Clu7-8apoca9 :-dul 1roilor nr& $-8 (el&;fa3: #"$6-6319"# <<<&casacartii&ro9 email: editura=casacartii&ro

Alina Pamfil

STUDII DE DIDACTICA LITERATURII ROMNE

Casa C.r4ii de +tiin4. Clnj-Napoca,2006

AR UMENT
Studiile reunite >n acest ?olum au fost publicate! >n marea lor ma7oritate! >n re?iste consacrate pred.rii limbii materne& *escrierea par4ial. +i reunirea lor s-au reali-at cu inten4ia de a crea un prim contur coerent +i modern al didacticii literaturii romne: un domeniu definit! la ora actual.! printr-un dinamism constructi?! ce nu e3clude >ns. tensiunile conceptuale +i metodolo/ice& Incon/ruentele +i disonan4ele sunt cau-ate! >n mare m.sur.! de coe3isten4a unor strate/ii didactice informate de modele curriculare distincte: modelul anterior reformei din 199@! ce ec,i?ala abordarea literaturii cu asimilarea unor cuno+tin4e despre literatur.! +i cel pre-ent! orientat! deopotri?.! spre asimilare de cuno+tin4e +i formare de capacit.4i de compre,ensiune +i interpretare& %iferen4ele de ?i-iune sunt! >n principal! e3presia unor politici educa4ionale ale c.ror deosebiri funciare pot fi puse >n urm.torii termeni: formare intelectual. prin preluarea obedient. a unor discursuri de7a-create! pe de o parte! +i de-?oltare intelectual. +i personal. prin desf.+urarea unor e3perien4e de cunoa+tere proprii +i prin intero/area discursurilor consacrate! pe de alta& Aa ni?el metodolo/ic! aceste deosebiri sunt ?i-ibile >n pre-en4a simultan. a demersurilor de pre-dare a Bcomentariilor de te3tC +i a scenariilor focali-ate asupra proceselor indi?iduale +i plurale de constituire a sensului& %ar contradic4iile ce bruia-. domeniul sunt alimentate nu numai de co-pre-en4a unor strate/ii /enerate de tipare curriculare diferite9 di?er/en4ele sunt +i re-ultanta co-pre-en4ei unor concep4ii diferite! referitoare la literatur.! lectur.! anali-. +i interpretare& Aceste concep4ii se specific. >n metodolo/ii distincte ce opun: literatura -teritoriu al operelor mu-eale +i literatura - cmp dinamic! desc,is spre crea4iile pre-entului +i spre -one de frontier.9 iectura -decriptare de sens +i lectura - construc4ie de sens9 te3tul literar -obiect de anali-. structural. +i stilistic. +i discursul literar - mesa7 comple3! /enerator de interpret.ri plurale& %eterminate de sc,imb.rile de perspecti?. sur?enite! >n ultimele decenii! >n discursul despre literatur. +i >ntre4inute de manualele noastre actuale (ce perpetuea-. ambele paradi/me ale literaturii-lecturii ! dinamica +i incon/ruentele domeniului nu sunt str.ine de reorient.rile sur?enite! >n ultima perioad.! >n alte didactici ale limbii materne& (rimit doar la ra4iunile acestor reform.ri! ?i-ibile >n discu4iile referitoare la cri-a lecturii +colare +i >n de-baterile

centrate pe rolul studiului literaturii +i istoriei literaturii >n formarea profilului identitar& 1num.r! de asemenea! unele dintre efectele imediate ale acestor preocup.ri: noi de-iderate educa4ionale le/ate de >ntlnirea cu literatura (e3plicitate! de pild.! >n te,nicile care ?alori-ea-. lectura inocent. +i culti?. bucuria lecturii 9 noi forme de confi/urare a arcurilor diacronice (concreti-ate! uneori! >n studiu de ca-! alteori! >n circumscrierea conte3tului crea4iei +i! constant! >n fi/urarea unor re4ele interte3tuale 9 noi situ.ri ale fenomenului literar (e?idente >n sec?en4ele consacrate dialo/ului literar - non-literar sau >n desc,iderile inter- +i transdisciplinare & Scrise! >ncepnd cu "##1! sub forma unor r.spunsuri la >ntreb.ri punctuale referitoare la specificul ultimului model educa4ional +i la modalit.4ile de abordare a literaturii >n liceu! studiile ce compun acest ?olum reu+esc! prin >nsumare! s. cadre-e domeniul +i s.-i atenue-e o parte din tensiuni& 13ist. >ns. +i alte linii de coeren4.! +i ele constau >n a+e-area reflec4iei >n interiorul proiectului curricular actual! >n efortul de modelare +i adec?are didactic. a teoriilor poststructuraliste +i >n consonan4a scenariilor proiectate cu orient.rile contemporane ale didacticii maternei& Dolumul debutea-. cu o sc,i4. a paradi/melor studiului limbii +i literaturii romne >n perioada 18$@-19999 rolul ei este de a plasa ultimul model curricular >ntr-o durat. ce alternea-. formele de continuitate +i sincopele +i de a-i reliefa elementele no?atoare +i dialo/ul cu tradi4ia& Anali-a acestor documente este urmat. de o sec4iune ce ?i-ea-. construc4ia re4elei conceptuale a competen4ei literare: un demers ce pune >n rela4ie +i armoni-ea-. finalit.4ile studiului literaturii cu procesele co/niti?e +i emo4ionale pe care lectura le presupune& Sec4iunile urm.toare specific. formarea competen4ei literare la ni?elul construc4iei /lobale a scenariilor didactice sau >n ordinea subsec?ent. a unor parcursuri menite s. ?i-ibili-e-e polisemantismul +i s. fac. posibil. libertatea interpretati?.& >n continuare! problematica este aprofundat. prin abordarea unor aspecte le/ate de $ raportul oper. - conte3t (al crea4iei +i al lecturii sau oper. - alte opere& Perspecti?a este apoi e3tins. prin e?iden4ierea modului >n care producerea de te3t literar poate poten4a >n4ele/erea fenomenului literar +i! mai mult! aprecierea ?alorii estetice& Eltimele dou. sec?en4e con4in reflec4ii le/ate de rela4ia literar - non-literar +i! prin aceasta! inten4ionea-. s. >nscrie didactica literaturii >ntr-un teritoriu mult mai ?ast: cel al didacticii lecturii - un domeniu ce ar putea media e3perien4a >ntlnirii cu te3tul! cu orice fel de te3t! +i >n spa4iul c.ruia >ntlnirea cu literatura ar de?eni! pur +i simplu! un e?eniment pri?ile/iat& %ar acesta nu este dect unul dintre punctele de fu/. ale reflec4iilor mele& Cel.lalt se refer. la ne?oia de a crea! >n +coal.! un mediu >n care actul lecturii s.-+i redobndeasc. firescul! unde anali-a +i interpretarea s. de?in. re-ultatul unor parcursuri indi?iduale! sus4inute de efortul pe care >l presupune acurate4ea conceptual. +i secondate de bucuria pe care dialo/ul autentic cu literatura o face cu putin4.& 7

LIM!A "I LITERATURA ROMN#$ TIPARE CURRICULARE

1. Schi diacronic >ntr-un desen succint! procesul de creare +i transformare a studiului limbii +i literaturii romne ca limb. matern. se compune din trei durate distincte: ele corespund! >n mare! ultimelor patru decenii ale secolului FIF +i celor dou. 7um.t.4i ale secolului FF! +i sunt demarcate de reformele din anii 18$6! 1899! 1968 +i 199@& Prima perioad. (18$6-1898 apare ca o durat. a prestructur.rilor! a >ncerc.rilor de constituire a unei discipline autonome +i coerente& 'ar/inile perioadei - le/ea >n?.4.mntului ap.rut. sub Al& I& Cu-a +i prima reform. a lui Spiru Garet - cuprind un parcurs desf.+urat >n dou. etape& Cea dinti (18$@-188# se define+te prioritar prin coe3isten4a! >n cadrul aceleia+i materii +colare! a limbii romne +i latine! dar +i prin focali-area acti?it.4ii +colare asupra cunoa+terii fidele a culturii latine! >n4eleas. ca spa4iu ori/inar al culturii romne +i ca model

cultural ideal1& Cea de-a doua (188#-1898 este orientat. consec?ent >nspre confi/urarea limbii romne ca disciplin. de sine-st.t.toare! tendin4. ?i-ibil. >n compunerea atent. a listelor de con4inuturi (/ramatic. +i retoric. +i >n efortul de a contura +i impune ima/inea culturii romne! ?alori-at. acum ca fenomen cultural na4ional +i inte/rat.! deopotri?.! >n spa4iul culturii europene antice +i moderne"&
Programa General de Studiele predate n Gimnasii, Seminaru, cdla Central de fete i cdla Comercial din Bucureti n anulu Scolarulu 186 !86", #mprimeria Statului, Bucureti, ta$% Programa de Studiele predate n cursul anulu& scolasticu 186 !86" la Gimnasiulu St$ Sa'a% Programa de o(iectele predate de fie!care profesor n cursul anului scolasticu 186 !" la Gimnasiul )ateiu Basara(ii$% Programa de n'*turile predate la gimnasiulu +a,ru n cursul- anulu& Scolasticu 186 !186"% ..Programa de n'*turile predate n Seminarul din /cresc0n cursulu anulu& Scolasticu 186 !86"%Programa n'*turiloru unnate n cdla Central de fete din Bucuresc&n cursulu anului scolariu 186 !186"% Programa din studiile predate n cursulu anulu& 186 !186", la cdla Comercial din Bucuresc&$ " *e4in ca repre-entati?e urm.toarele dou. pro/ramme: 'inisterul Instruc4iunii Publice +i Cultelor! Program analitic pentru studiul lim(ii rom1ne n clasele /, /# i /## ale

>n marea ma7oritate a pro/ramelor! discursul curricular se reduce la liste de con4inuturi /rupate >n func4ie de domeniile de referin4. (etimolo/ie! /ramatic. istoric. +i sincronic.! istoria limbii! retoric.! dar +i literatur.! >n sens lar/! de /rupare a Bscrierilor de ?aloareC & (emele +i te3tele selectate sunt repre-entati?e pentru cultura ma7or. a epocii +i transmit! e3plicit sau >n subte3t! modalit.4ile de >n?.4are pre?alente: memorare fidel. a modelelor de scriitur. >nalt.! anali-. ri/uroas. de tip retoric +i /ramatical +i scriere >n conformitate cu tiparele te3tuale consacrate& Centrat.! la >nceput! asupra studiului limbii! disciplina >ncepe s. circumscrie! spre finele perioadei! un spa4iul al lecturii (>n ?ariant. ei lo/ic. +i estetic. +i s. prefi/ure-e o didactic. a >ntlnirii cu literatura& (rasate de7a >n a doua 7um.tate a secolului FIF! aria +i statutul limbii +i literaturii romne dobndesc unitate! preci-ie +i prestan4. o dat. cu prima reform. /ndit. +i reali-at. de Spiru Garet& %ocumentele publicate >n 1899 conturea-. spectaculos o materie +colar. substan4ial. +i coerent. +i desc,id cea mai constructi?. perioad. din istoria disciplinei3& %urata se >ntinde pn. >n 19676 (anul >n care apar primele pro/rame marcate ?i-ibil de ideolo/ia comunist. +i se define+te prin ci-elarea succesi?. a tiparelor curriculare +i a manualelor! proces reali-at >n trei etape& Pro/ramele primei etape (1899-19"7 stabilesc un raport corect >ntre disciplinele de referin4. +i abordarea lor +colar.! +i confer. studiului maternei un caracter preponderent practic! opus ,e/emoniei anterioare a teoreticului& *eorientarea este ?i-ibil. +i >n or/ani-area materiei de studiu! delimitat. didactic >n subdomeniile citirii! teoriei +i compo-i4iunilor& Prin noua topo/rafiere! citirea de?ine -on. central. +i este >n?estit. cu rolul de a de-?olta Bsentimentele nobile >n tinerimeC! Btr.iriC >n care se >nscriu sentimentul reli/ios! cel na4ional! dar +i sentimentul estetic& >n acord cu aceast. finalitate! autorii proiectelor compun scenariul complet al lecturii +colare specificat! la >nceput! >n sec?en4e consacrate >n4ele/erii
liceelor clasice, :ucuresc>! Imprimeria Statului! 189# +i Programa cdlei ci'ile gr$!cat$ de fete mpreunat cu internat a 2iecesei gr$!cat$ de 3radea din Beiu pe anul scol$ 184651846$ 7edactat de /asiliu Stefanica, directorul cdlei$ Beiu!Belen8es 1846, Sibiu! (ipo/rafia Societate pe ac4iuni! 1897& 3 'inisterul Cultelor +i Instruc4iunei Publice! Programe de studii pentru cdlele secundare 9licee, gimnasit i cdle secundare de fete de gradul # i ##:, :ucure+ti! Imprimeria Statului! 1899& 6 'inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Programa analitic pentru licee teoretice, :ucure+ti! 1ditura coop& BDictoriaC! 1967&

1#
lumilor recreate! continuat prin formarea deprinderilor de anali-. +i interpretare +i >nc,is! la finele cursului superior! printr-o perspecti?. /lobal. asupra de?enirii literaturii romne& Preocuparea e?ident. pentru clarificarea listelor de con4inuturi se manifest.! deopotri?.! >n >ncercarea de structurare a patrimoniului literar (>n func4ie de criteriul repre-entati?it.4ii culturale +i estetice ! dar +i >n eforturile de a reconstrui studiul /ramaticii >n a+a fel >nct s.

sus4in. imperati?ul e3prim.rii corecte orale +i scrise& (oate aceste tendin4e se cristali-ea-. prin cea de-a doua reform. reali-at. sub ministeriatul lui Spiru Garet (19#8 ! un moment >n care ?alen4ele educati?e ale disciplinei sunt ?alorificate plenar >n cadrul unui profil de formare ce ?i-ea-. simultan de-?oltarea indi?idual. (ca de-?oltare a Btuturor puterilor suflete+tiC +i formarea unor cet.4eni capabili s. contribuie la de-?oltarea *omniei moderne& 1tapa urm.toare (19"8-193" este desc,is. de un nou +ir de pro/rame caracteri-ate prin renun4area la obiecti?ele referitoare la formarea sentimentului na4ional +i prin plierea finalit.4ilor disciplinei asupra propriei substan4e& *eorientarea este ?i-ibil. >n construc4ia unui canon literar stabil +i >n redimensionarea studiului limbii din perspecti?. le3ical. +i stilistic.& Constituirea canonul se face conform criteriilor estetice +i este dublat. de orientarea lecturii spre e?iden4ierea ?alorii artistice! iar studiul limbii se dore+te prelun/it sistematic >n acti?it.4i de producere +i de anali-. de te3t& Acti?it.4ile educati?e ?i-ea-. acum formarea personalit.4ii ele?ilor prin crearea! >n orele de literatur.! a unor spa4ii de reflec4ie +i de e3primare a 7udec.4ilor proprii& %ac. >n etapele precedente modelele supraordonate disciplinei au fost modelul culturii latine +i modelul culturii na4ionale! acum materna >+i pierde cupola inte/ratoare +i tinde s. de?in. un domeniu articulat e3clusi? dup. le/ile atopice ale frumosului artistic& Hbiecti?ele ma7ore sunt desc,iderea unor c.i de acces spre frumuse4ile de fond! form. +i armonie ale operelor literare +i formarea unor capacit.4i de e3primare corect. +i! Bdac. se poate! frumoas.C& 13plica4iile modific.rii de ?i-iune pot trimite! deopotri?.! la perspecti?a intensi?. asupra literaturii! le/itimat. recent >n epoc.! sau la >ncercarea institu4iei +colare de a p.stra disciplina departe de influen4a ideolo/iei promo?ate de mi+c.rile de e3trem. dreapt.& Eltima etap. a perioadei (1933-196$ se define+te prin supralicitarea finalit.4ilor referitoare la formarea con+tiin4ei na4ionale! o tendin4. ?i-ibil. att >n formularea scopului! ct +i >n interesul minim pentru crea4iile literare neromne+ti& >n acela+i timp >ns.! documentele publicate >ntre 1933 +i 193@ au >n comun cu ?ariantele precedente toate elementele specifice structurii! con4inuturilor +i metodolo/iei 11 didactice& >n pius >n pa/inile lor sunt formulate! pentru prima dat.! o filosofie coerent. a elabor.rii curriculare +i o pledoarie con?in/.toare pentru metoda acti?.& %inamica esen4ial po-iti?. a studiului limbii +i literaturii romne este >ntrerupt. brutal >n 1967! cnd apar primele pro/rame marcate de ideolo/ia comunist.& 'omentul desc,ide deceniul destructur.rii dramatice a disciplinei! urmat de suita >ncerc.rilor de recompunere a substan4ei +i coeren4ei sale interne& Aceste eforturi sunt soldate cu reu+ite par4iale! dependente inte/ral de mi+c.rile de flu3 +i reflu3 ideolo/ic pre-ente >n discursul politic al ?remii +i perpetuate! pn. >n 1991! cnd >ncep s. se scrie pro/ramele postdecembriste& 1tapa deconstruc4iei se >ntinde >ntre 1968 +i 19$@@ (durat. cu un sin/ur moment de re?iriment - 19@7;19@8 +i se caracteri-ea-. prin ideoio/i-area inte/ral. a disciplinei! re/ndit. acum din perspecti?a concep4iei materialiste despre lume +i ?ia4.& Conform acestei ?i-iuni! limba este Bmi7loc de comunicareC +i Binstrument de lupt. >n de-?oltarea societ.4iiC! iar literatura! Bmi7loc de cunoa+tere a realit.4iiC +i Binstrument de >nrurire social.C& 8oul tipar curricular re-ult. prin preluarea modelului promo?at de +coala so?ietic. (Bcea mai >naintat. din lumeC +i! >n consecin4.! prin anularea oric.ror le/.turi cu tradi4ia romneasc.& Astfel! studiul limbii abandonea-. scenariile func4ionale +i optea-. pentru abordarea sistematic. a morfolo/iei +i sinta3ei! iar studiul literaturii renun4. la primatul te3tului +i se focali-ea-. asupra conte3telor sociale +i politice care au influen4at scriitorul +i opera9 >n ceea ce pri?e+te lectura! ea se reduce la e?iden4ierea con4tnuturilor ideolo/ice +i include! uneori! >n subsidiar! descrierea elementelor de Bm.iestrie artistic.C& >n anii I@#! >n urma ree?alu.rilor partinice ale literaturii! canonul interbelic este de-articulat inte/ral +i recompus cu scopul de a crea ima/inea unei literaturi social-pro/resiste! a+e-ate constant sub semnul culturii ruse +i so?ietice& >n ceea ce pri?e+te >n?.4area! ea presupune predarea +i asimilarea obedient. a unor cuno+tin4e prefabricate despre limb. +i literatur.& 'anualele unice ale acestei perioade concreti-ea-.! cu
%istorsiunile ideolo/ice ale disciplinei atin/ apo/eul >n documentele +colare de la >nceputul anilor I@#: *&P&*&!

'inisterul >n?.4.mntului Public! +im(a rom1n, Program colar 14";!14"1, Clasele /!/##, :ucure+ti! (ipo/rafia >n?.4.mntului! f&a&9 *&P&*&! 'inisterul >n?.4.mntului Public! Institutul de 5tiin4e Peda/o/ice! +im(a rom1n, Program de lim( i lectur literar pentm clasele /!/##, aprobat. de '&I&P& cu nr& "$#"8;19@"! :ucure+ti! f&e&! 19@"9 *&P&*&! 'inisterul >n?.4.mntului Public! Institutul de 5tiin4e Peda/o/ice! +im(a rom1n, Program pentru clasele /###!<#, aprobat. de '&I&P& cu nr& 3""#3;19@"! :ucure+ti! f&e&! 19@"&

1" fidelitate! pro/ramele +i sunt! >n mod e?ident! instrumente ale propa/andei comuniste +i ale >n?.4.rii descripti?-neutre a /ramaticii& 1le construiesc parcursuri a/lomerate +i monocorde! ce anulea-. inte/ral libertatea profesorului +i a ele?ilor prin discursuri de escort. masi?e! /reoaie +i ri/ide& 8esemnate pn. >n 19@3! c.r4ile +colare! ca de altfel +i pro/ramele! separ. studiul limbii de cel al literaturii! abordat. acum di,otomic: literatur. bur/,e-. 's$ literatur. comunist.;crea4ie antirealist. 's$ crea4ie realist. sau discurs al urii 's$ discurs al iubirii& Pro/ramele din 19@7 +i manualele din 19@8 e3prim.! discret! tendin4a spre depoliti-area studiului literaturii! ?i-ibil. >n estomparea acutelor ideolo/ice! >n >ncercarea de refacere a canonului +i >n renun4area la unele te,nici de ocultare a recept.rii literaturii& %ocumentele urm.toare bruia-.! >ns.! tendin4a de refacere a maternei +i prelun/esc cri-a pn. >n 19$7& Ade?.rata perioad. de liberali-are este cuprins. >ntre 19$7-197$! cnd modelul proletcultist pierde semnificati? din an?er/ur.! iar studiul limbii este orientat - e drept! mai ales declarati? - spre o abordare func4ional. (dup. 197";1973 $& Pro/ramele acestei durate elimin.! aproape complet! discursului politic +i recuperea-. par4ial! pentru aria literaturii! dimensiunea estetic. +i modelul culturii na4ionale& %intre efectele directe ale acestei modific.ri de ?i-iune re4in reprofilarea! >nc. e-itant.! a canonului interbelic +i >ncura7area unei lecturi mai libere! ce nu reu+e+te! >nc.! s. in?alidea-e perspecti?a social. asupra faptului literar& >n aceea+i serie! a recuper.rilor! se >nscrie +i restrn/erea sec4iunilor consacrate conte3tuali-.rii operelor (pre-entarea epocilor! a bio/rafiei +i a uni?ersului crea4iei +i! >n cadrul lor! reducerea sec?en4elor referitoare la >ntemeierile +i;sau la efectele sociale +i ideolo/ice ale crea4iei artistice& 1tapa cuprins. >ntre 19777-19918 continu.! >n mare m.sur.!
$

'inisterul 1duca4iei +i >n?.4.m>ntului! Programa de lim( i literatur rom1n pentru anii # ! #/ ai liceului de cultur general 9n'*m1nt de ,i, seral i fr frec'en*: i anii # !/ ai liceului pedagogic de n'*tori, educatoare i n'*toare maistre, :ucure+ti! 1&%&P&! 197"&9 'inisterul 1duca4iei +i >n?.4.m>ntului! Institutul Central de Perfec4ionare a Personalului %idactic! Programa de lim( i literatur rom1n pentru clasele / ! < ale colii generale de 1; ani 9n'*m1nt de ,i, seral i fr frec'en*:, aprobat. cu nr& 6@#87;1973! :ucure+ti! 1&%&P&! 1973& 7 'inisterul 1duca4iei +i >n?.4.m>ntului! Programele de literatur rom1n% literatur uni'ersal% lim(a rom1n pentru n'tmntul liceal 9,i, seral:% ?alabile >n anul +colar 1977-1978! aprobate cu nr& #667$";1977! fi! 1&%&P&! 1977& $ 'inisterul >n?.4.m>ntului +i 5tiin4ei! %epartamentul >n?.4.m>ntului preuni?ersitar! %irec4ia proiectare - e?aluare! Programa de lim(a rom1n pentru clasele /!/###, ?alabil. >n perioada de tran-i4ie! aprobat. cu nr& 38@$7;1991! :ucure+ti! f&e&! 19919 'inisterul >n?.4.m>ntului +i 5tiin4ei! %epartamentul >n?.4.m>ntului preuni?ersitar! 13

desc,iderile create >n deceniul anterior >ntr-o ?ariant. sincopat. +i inconsec?ent.! ?i-ibil. >n +irul rescrierilor corecti?e ale aceluia+i tipar ?ino?at! carent +i permeabil la discursul politic& %e+i meritorii prin inten4ii +i! uneori! prin solu4ii! remedierile punctuale ale pro/ramelor de /imna-iu +i reconstruc4iile inte/rale ale proiectelor pentru liceu (1978-198" +i 198@-1987 nu reu+esc s. refac. te3tura disciplinei& %esprins. iremediabil de concretul limbii +i al te3tului literar! materna r.mne un domeniu dereali-at! ce ofer. masi? cuno+tin4e metalin/?istice +i metaliterare& Prima arie! cea a cuno+tin4elor despre limb. >+i p.strea-. acurate4ea impus. de domeniul de referin4. +i nu are efecte ne/ati?e dect prin supradimensionare +i prin absen4a demersurilor aplicati?e& >n sc,imb! cuno+tin4ele despre literatur. au efecte noci?e directe nu numai pentru c. in?alidea-. lectura ele?ului! ci +i pentru c. restituie o ima/ine ,iperbolic. a literaturii romne& Aa >nceput plate +i redundante! apoi pre4ioase +i te,nic sofisticate! comentariile acestei perioade con4in sec?en4e imnice! create cu scopul de a forma un sentiment (ilu-oriu de mndrie na4ional.9 tr.ire /enerat. +i >ntre4inut. prin e3a/erarea Bbo/.4iilorC limbii +i prin supradimensionarea ?alorii operelor literare& 'anualele compun ima/inea unei literaturi ce ocup. un Bloc de frunteC >n Bcircuitul ?alorilor spirituale ale

omeniriiC9 o ima/ine compus. din BperleC +i BnestemateC! din BculmiC +i din BpiscuriC +i care! >n atta str.lucire +i >n.l4ime! nu mai are nici relief! nici substan4.& 5irul rescrierilor se prelun/e+te +i dup. 1989! cnd corecturile sunt mai importante! >ntruct ?i-ea-. att finalit.4ile disciplinei! ct +i studiul limbii! canonul +i discursul interpretati?& %ar ade?.rata reformare nu are loc dect dup. le/ea >n?.4.mntului din 199@& Structurat complet >n "###! noul model reali-ea-.! >n mare m.sur.! sincroni-area maternei cu tiparele europene +i restabile+te le/.turile cu tradi4ia +colii romne+ti din prima 7um.tate a secolului& >n acela+i timp! >ns.! ultimele pro/rame ale secolului pot fi citite +i ca o replic. la tiparele curriculare comuniste& Perspecti?a de ansamblu recompune inte/ral ,arta disciplinei +i creea-. un spa4iu >n care se pot manifesta ?alen4ele formati?e plurale ale studiului limbii +i literaturii& Punctele de fu/. sunt! >n /imna-iu! formarea competen4ei de comunicare +i! >n liceu! ci-elarea competen4ei de comunicare +i
Programa de lim(a i literatura rom1n pentru #n'*mntul liceal, colile normale de n'*tori i educatoare, colile profesionale i complementare sau de ucenici% Programa de literatur uni'ersal pentru n'*mntul liceal - profilul umanist i colile normale de n'*tori i educatoare, Programe specifice colilor normale i colilor normale postliceale, aprobat. cu nr& '& I& 38@$7;1991! :ucure+ti! f&e&! 1991&

16 formarea capacit.4ilor de receptare a te3tului literar& Aceste capacit.4i se doresc orientate >nspre formarea unor Batitudini +i ?aloriC: culti?area pl.cerii de a citi +i a /ustului estetic! stimularea /ndirii autonome! refle3i?e +i critice! culti?area sensibilit.4ii prin receptarea operei literare! formarea unor repre-ent.ri culturale pri?ind e?olu4ia +i ?alorile literaturii romne& >n plus! pro/ramele con4in! conform unui model minimal! liste de con4inuturi desc,ise +i sec4iuni consacrate demersului didactic! centrat deopotri?. pe acti?it.4i de >n?.4are +i de aplicare a cuno+tin4elor >n conte3te ?ariate& Prin toate componentele sale! acest proiect educati? urm.re+te s. anule-e suprema4ia con4inuturilor! instituit. +i le/itimat. de +coala comunist.! +i >nlocuit. acum de un discurs con?ins de importan4a capacit.4ilor >n economia unui dialo/ coerent cu cel.lalt! cu te3tul +i cu pre-entul& 'anualele corespondente reformei se definesc printr-o mare di?ersitate! manifestat. att la ni?elul modului >n care citesc pro/rama! ct +i la ni?elul discursului teoretic +i interpretati? pe care >l propun& Citite din perspecti?a concordan4ei cu pro/ramele! manualele pre-int. /rade de adec?are diferite! e?idente >n maniera >n care corelea-. ariile disciplinei! completea-. listele de con4inuturi! tratea-. formarea competen4elor sau abordea-. problematica ?alorilor& Pri?ite >n succesiune! tablourile de ansamblu ale pro/ramelor +i manualelor compun o ima/ine dinamic.! ce poate fi interpretat. >n func4ie de componentele urm.toarelor defini4ii: limba na4ional. este un fenomen socio-politic +i cultural! repre-entat ca ansamblu de sisteme corelate! actuali-abile diferit +i supuse! >n timp! transform.rilor9 literatura romn. este un fenomen cultural comple3! manifestat ca discurs dimensionat estetic! filosofic! psi,olo/ic! ideolo/ic +i social! un tip de discurs ce confi/urea-. uni?ersuri posibile sau BrepliciC la real! actuali-abile diferit! >n func4ie de cititor +i de lectur.& >ntr-un desen e3trem de simplificat! pro/ramele +i manualele de limb. romn. descriu un traseu ce alternea-. momentele de ?alori-are a dimensiunii culturale cu momente ce eludea-. perspecti?a diacronic.& '. refer la abordarea plural. +i detaliat. a e?olu4iei limbii >n a doua 7um.tate a secolului FIF (etimolo/ie! istoria limbii +i /ramatic. istoric. ! la perspecti?a restrns.! dar nuan4at.! oferit. la >nceputul secolului FF (istoria limbii +i elemente de istoria limbii literare 9 o desc,idere eliminat. >n primul deceniu comunist! ref.cut.! >n urm.torii trei-eci de ani (elemente de istoria limbiJ +i pus.! din nou! >ntre parante-e! >n documentele +colare actuale& >n acela+i timp! pro/ramele de limb. descriu +i un alt traseu ce alternea-. abordarea teoretic. cu

15
cea func4ional. sau! altfel spus! studierea limbii ca ansamblu de sisteme (pro/ramele din a doua 7um.tate a secolului FIF +i pro/ramele din a doua 7um.tate a secolului FF ! cu o perspecti?. ce pri?ile/ia-. aplicarea cuno+tin4elor de limb. >n comunicarea oral. +i scris. (proiectele din prima 7um.tate a secolului FF +i proiectele educati?e actuale &

Cele dou. tipuri de alternan4e sunt informate de ?i-iunea institu4iei +colare asupra profilului identitar! >n primul ca-! +i de rolul atribuit studiului /ramaticii sincronice! >n cel de-al doilea& >n acela+i timp! >ns.! ambele cate/orii de alternan4ele nu sunt deloc str.ine de stadiile care au definit cunoa+terea >n perioada >n care au fost redactate pro/ramele& >n opinia mea! abordarea +colar. a studiului limbii romne nu poate e3clude perspecti?a diacronic.! iar re/istrul sincronic nu mai poate fi restrns la pre-entarea detaliat. a subsistemelor limbii& >ntr-o lume >n care comunicarea ?erbal. s-a impus ca mod esen4ial de ac4iune! demersul descripti? nu se mai 7ustific. dect >n m.sura >n care este complinit prin acti?it.4i de BpracticareC a limbii +i prin anali-a modalit.4ilor ei de func4ionare la ni?elul te3tului +i al discursului& Asemenea pro/ramelor +i manualelor de limb. romn.! cele de literatur. compun un desen comple3 +i ritmat diferit de acelea+i instan4e discursi?e& Citite din perspecti?a modului >n care e?iden4ia-. dimensiunea cultural. a literaturii! documentele +colare pe care le-am anali-at propun solu4ii e3trem de di?erse& '. refer! >n primul rnd! la proiectarea istoriei literaturii romne pe fundalul unor durate culturale real sau fals inte/ratoare (cultura na4ional.! cultura european.! cultura mondial.! cultura so?ietic. sau la a+e-area ei >n descenden4a unor timpi culturali considera4i e3emplari (cultura latin. & )ormele de conte3tuali-are pre-entate mai sus au un impact formati? ma7or9 efectele lor sunt ?i-ibile la ni?elul ima/inii despre literatur.;cultur. pe care disciplina o transmite ele?ilor +i se prelun/esc >n -ona con?in/erilor +i atitudinilor le/ate de faptul cultural& Astfel! a+e-area e3clusi?. a literaturii sub cupola culturii na4ionale poate /enera repre-ent.ri cu accente na4ionaliste (documentele din 1933 ! op4iunea pentru cadr.ri improprii - cultura rus. +i so?ietic. -/enerea-. ima/ini distorsionate (pro/ramele +i manualele din anii I@# ! >n ?reme ce inte/rarea culturii romne >n cultura european. permite o repre-entare mai desc,is. +i mai ade?.rat.& 13ist. >ns. +i alte modalit.4i de conte3tuali-are precum: >nscrierea fenomenului literar >n istoria na4ional. (desf.+urat. ca +ir de e?enimente cu impact

16
politic! social +i economic ! >n istoria artelor (desf.+urat. ca de?enire a unor formule estetice ! >n istoria mentalit.4ilor +i;sau a ideilor& %intre acestea! pro/ramele noastre au optat pentru primele dou. +i sper c. ?or putea inte/ra! >n curnd! +i aspecte le/ate de istoria mentalit.4ilor +i ideilor& >n le/.tur. cu formele de7a-e3istente! men4ione-! proiectarea e3clusi?. a literaturii pe fundalul istoriei! pre-ent. strident >n primele documente +colare comuniste! precum +i repre-entarea fenomenului literar romnesc din perspecti?a curentelor artistice europene! o abordare >ncercat. adeseori +i formali-at. cu relati?. preci-ie >n perioada 1979-198@& Pro/ramele +i manualele de literatur. romn. pot fi citite +i din perspecti?a modului >n care pun >n ecua4ie fie dimensiunea discursi?. a operei fie coordonatele ei estetice! filosofice! morale! ideolo/ice etc& Prima perspecti?. de lectur. coroborea-. aspectele le/ate de raportul dintre autor! te3t +i receptor& (e3tul +i receptorul sunt pri?ile/iate de paradi/ma creat. >n primul deceniu al secolului FF +i! >ntr-o oarecare m.sur.! de cea de sfr+it de secol! >n ?reme ce autorul de?ine fi/ur. central. la mi7locul ?eacului& A+e-area >n relief a te3tului +i cititorului este determinat. de pre-en4a unor finalit.4i referitoare la de-?oltarea personal. a ele?ului (proiec4ie >n cadrul c.reia >ntlnirea autentic. a cititorului cu literatura 7oac. un rol esen4ial +i este sus4inut. fie de o ?i-iune specific. asupra literaturii! ce ?alori-e-. calitatea emo4ional. a mesa7ului! fie de teoriile recept.rii& >n sc,imb! preeminen4a fi/urii autorului! asociat. cu studiul mono/rafic al crea4iei! urm.re+te formarea sentimentului de admira4ie pentru personalit.4ile repre-entati?e ale culturii na4ionale +i r.spunde primului domeniu conturat de +tiin4ele literaturii! anume istoria literaturii& >n ceea ce pri?e+te re/imul te3tului literar! pro/ramele recunosc +i orientea-. formati? dimensiunea estetic.9 e3ist. o sin/ur. e3cep4ie! +i anume primul +ir de pro/rame comuniste ce per?ertesc! prin distorsiuni ideolo/ice! ideea >ns.+i de literatur.& %ar di?ersitatea nu define+te numai modalitatea +colar. de abordare a raportului autor-te3tcititor! ci +i forma de structurare a comentariului literar& Centrat. la >nceput pe interpretarea sensurilor morale +i filosofice (un demers dublat de anali-. retoric. +i /ramatical. +i apoi de

anali-. retoric. +i stilistic. ! lectura de?ine! >n anii I"#! pre-ocupat. de frumuse4ile de Bfond! form. +i armonieC ale operei! pentru a selecta! >n urm.torul moment! uni?oc +i for4at! coordonata ideolo/ic. a lumii repre-entate& *ecunoscut! >n anii I$#! ca dimensiune sine =ua non a literaturii! esteticul - locali-at B+colarC la ni?elul formelor +i la cel al cu?ntului coabitea-.! o ?reme! >n 17 cadrul aceleia+i lecturi! cu ideolo/icul pentru a de?eni! >n anii I8#! a3a central. a anali-ei de te3t& Acest model este preluat de ultimele pro/rame +i manuale r.mase! din p.cate! tributare anali-ei structurale +i stilistice& >n acela+i timp >ns.! >n pa/inile acelora+i documente se ?.d +i semnele unei bune >ntoarceri la interpretarea semnifica4iilor lumilor fic4ionale9 o form. de >n4ele/ere mai plin. +i mai sporitoare! ce nu elimin. anali-a ar,itecturii +i limba7ului! ci o prelun/e+te +i >i d. sens& 2% Modelul curricular postdecembrist 1?enimentele din decembrie 1989 au impus! >ntr-o prim. etap.! Bre?i-uireaC pro/ramelor din 1987! continuat. apoi de restructurarea inte/ral. a modelului curricular& Procesul de confi/urare a noii paradi/me >ncepe >n 1996;199@9 +i conturea-.! >n 1999! primul set de modele pentru /imna-iu +i pentru clasa a IF-a! iar >n "### +i "##1! proiectele educati?e pentru clasele F - FII& Prin an?er/ur.! prin ?oca4ie constructi?. +i prin dorin4a de sincroni-are cu modelele ?esteuropene! aceast. reform. de sfr+it de secol FF se aseam.n. cu mi+carea profund +i eficient reformatoare creat. de Spiru Garet >n 18999 coresponden4. retro/rad.! ce pare s. spun. istoria studiului limbii romne >n termenii unor nefiresc +i ne?oit repetate >ntemeieri& 'ai nefiresc dect att! +i >n pofida Bcaracterului profesionali-at al elabor.rilor curriculareC1#! noua >ntemeiere se
9

>n proiectul inte/ral de /imna-iu publicat >n 1999 se afirm.: B1laborarea unor noi pro/rame >n >n?.4.mntul obli/atoriu a fost demarat. de7a >n 1996;199@! dar acest lucru s-a f.cut pe ba-a unui plan de >n?.4.mnt centralist +i directi?ist +i >n lipsa unei ?i-iuni coerente +i modeme despre >n?.4area +colar. +i despre contribu4ia diferitelor discipline >n dobndirea cuno+tin4elor +i a competen4elor importante pentru ele?iC 97eforma curricular i programele colare, >n 'inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Programe colare pentru clasele a /!a ! a /##!a, >ria curricular lim( i comunicare, :ucure+ti! f&e&! 1999! p& 3& 1# Sinta/ma Bprofesionali-area elabor.rilor curriculareC apare >n sec?en4a introducti?. -7eforma curricular i programele colare - semnat. de Andrei 'ar/a (ministru >n e3erci4iu +i de %a/mara Keor/escu (consilier 9 'inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Programe colare pentru clasele a /!a ! a /##!a, >ria curricular lim( i comunicare, :ucure+ti! f&e&! 1999! p& 3& *ealitatea numit. astfel se opune a+a -isei construc4ii democratice a pro/ramelor din anii I8# (ec,ipe de apro3imati? 1## de profesori +i este ?i-ibil. >n >n?estiturile coordonatorilor noului proiectul educati?& Pro/rama de /imna-iu (limba +i literatura romn. +i limba latin. a fost coordonat. de dr& 'atei Cerc,e-! Pre+edintele Consiliului 8a4ional pentru Curriculum din cadrul '&1&8&! de %r& 'i,aela Sin/er! Coordonatorul Krupului de

18 reali-ea-. lent +i! pe alocuri! nesi/ur! urmnd ritmul e-itant al unei prea lun/i +i sinuoase tran-i4ii: un parcurs definit printr-un efort real de construc4ie! erodat par4ial de >ncerc.rile prea abrupte de anulare a trecutului recent +i de tentati?ele nedecantate de inte/rare >n pre-entul +colii europene9 un parcurs complicat de comportamentele reacti?e! rituali-ate nefast >n ultimii cinci-eci de ani& Proiectul construit cu >ncepere din 1996 a f.cut obiectul unor anali-e publicate cu alte prile7uri& *e4in! pentru ?aloarea lor formati?. indiscutabil.! urm.toarele dominante: a& centrarea demersului didactic asupra form.rii competen4ei de comunicare (mi-. /eneral. ce orientea-. nu numai studiul maternei la primare! /imna-iu +i liceu! ci +i >ntrea/a arie curricular. Blimb. +i comunicareC 9 b& orientarea studiului literaturii spre formarea /ustului estetic +i a /ndirii critice (direc4ie asociat. cu inte/rarea te3tului literar >n cmpul lar/ al tipurilor de te3te repre-entati?e cultural 9 c& op4iunea pentru un proces educati? ce acord. un spa4iu lar/ ini4iati?ei ele?ului& >n >ntre/ul ei! reformarea este consonant. cu noile perspecti?e asupra comunic.rii! culturii +i >n?.4.rii! a+a cum au fost ele definite de institu4iile culturii +i remodelate! >n deceniile 7-9! de +colile 1uropei de ?est&

>n acela+i timp! reformarea disciplinei ?ine s. corecte-e caren4ele modelului curricular anterior& '. refer! >n primul rnd! la studiul per se ai limbii +i la absen4a preocup.rilor reale pentru e3ersarea ei >n conte3te di?erse& '. refer! >n al doilea rnd! la predarea literaturii >ntro ?ariant. mediat. de anali-e +i comentarii! /estic. ?ino?at. de ecranarea operei +i de in?alidarea lecturii ele?ului& '. refer! de asemenea! la supralicitarea scrierii +i a te3tului literar! dar +i la ec,i?alarea >n?.4.rii cu asimilarea de cuno+tin4e meta-lin/?istice! -literare +i -te3tuale +i la mar/inali-area aspectelor procedurale +i conte3tuale& ).r. >ndoial.! elementele noii ?i-iuni nu apar! >n +coala romneasc.! acum pentru prima dat.& Astfel! focali-area demersului didactic asupra folosirii limbii >n situa4ii de comunicare di?erse se
e3perti-. al Consiliului 8a4ional pentru Curriculum +i de %aniel H/,in.! Aaura C.pi4.! Aucian Ciolan! )iru4a *.cea! dr& %an Crocnan! membri ai Krupului de e3perti-. al Consiliului 8a4ional pentru Curriculum& >n Pro/rama de clasa a FI-a nu fi/urea-. coordonatorii! iar pentru pro/ramele de clasa a F-a! a FI-a +i a FII-a ace+tia sunt: dr& 'i,aela Sin/er! Pre+edinte al Consiliului 8a4ional pentru Curriculum din cadrul '&1&C&! dr& Ai/ia Sari?an +i %aniel H/,in.! membri ai Comisiei de e3per4i a Consiliului 8a4ional pentru Curriculum&

19 conturea-. de7a >n pro/ramele de la >nceputul secolului FF! func4ia de instrument de comunicare este subliniat. >nc. din primele pro/rame comuniste! iar preocuparea pentru aplicarea cuno+tin4elor de limb. se define+te clar la >nceputul deceniului 7& (ot astfel! perspecti?a e3tensi?. asupra literaturii caracteri-ea-. primele pro/rame ale secolului! formarea /ustului estetic +i a pri?irii distan4ate sunt dominantele studiului literaturii >n perioada 19#8-1967! iar metoda acti?. este definit. de7a de documentele +colare din 1933& Ceea ce face >ns. specificitatea noilor pro/rame este coroborarea acestor elemente +i a altora noi >n modele coerente +i moderne9 construc4ii sincroni-ate! a+a cum am afirmat! cu +coala european. a timpului +i! implicit! cu modific.rile sur?enite >n domeniile de referin4.& 1 ?orba! >n primul rnd! de Bmodelul comunicati?-func4ionalC! centrat cu prioritate asupra form.rii capacit.4ilor de receptare +i de producere a mesa7elor orale +i scrise +i informat puternic de pra/matica lin/?istic.9 un tipar curricular ce articulea-. inte/ral studiul disciplinei >n /imna-iu +i care a f.cut! >ntr-o ?ariant. ce supralicita acti?it.4ile de comunicare! /loria pro/ramelor publicate >n anii I8#! >n 4.rile francofone& 1 ?orba! >n al doilea rnd! de ?alori-area >ntlnirii cu te3tul literar +i non-literar >n sensul form.rii unor ele?i Bcapabili s. se raporte-e la cultur. autonom! refle3i?! critic +i creati?C9 o perspecti?. informat. de inte/rarea crea4iilor literare >n marea familie a te3telor +i de redimensionarea >ntlnirii cu literatura din perspecti?a teoriilor recept.rii& 13ist.! de asemenea! +i un alt aspect no?ator ce ?i-ea-.! de data aceasta! metoda de >n?.4are pre?alent.! anume metoda acti?.! informat. acum de peda/o/ia constructi?ist. +i de co/niti?ism& %ar tr.s.turile distincti?e ale noilor documente acoper. +i scopul disciplinei! e3primat >n desc,iderea pro/ramelor printr-o sec?en4. ce face ?i-ibile ?alorile educa4ionale >n func4ie de care a fost construit tiparul curricular& >n pro/ramele actuale de /imna-iu11! BscopulC disciplinei este circumscris >n urm.torii termeni:
BScopul studierii limbii romne >n perioada +colarit.4ii obli/atorii este acela de a forma un tn.r cu o cultur. comunica4ional. +i literar. de ba-.! capabil 11 Pro/rama de limba +i literatura romn. pentru /imna-iu a fost aprobat. prin Hrdin al ministrului nr& 6"37 din "3&#8&1999 ('inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Programe colare pentru clasele a /!a - a /##!a, >ria curricular lim( i comunicare$ :ucure+ti! f&e&! 1999 &

"#
s. >n4elea/. lumea! s. comunice +i s. interac4ione-e cu semenii! s.-+i utili-e-e >n mod eficient +i creati? capacit.4ile proprii pentru re-ol?area unor probleme concrete de ?ia4. cotidian.! s. poat. continua >n orice fa-. a e3isten4ei sale procesul de >n?.4are! s. fie sensibil la frumosul din natur. +i la cel creat de om&C

Acest scop este specificat >n patru obiecti?e fundamentale! numite Bobiecti?e cadruC:
B1& %e-?oltarea capacit.4ii de receptare a mesa7ului oral& "& %e-?oltarea capacit.4ii de e3primare oral.& 3& %e-?oltare a capacit.4ii de receptare a mesa7ului scris& 6& %e-?oltare a capacit.4ii de e3primare scris.&C

Primul alineat ?orbe+te! deci! despre un tip de formare orientat spre a+e-area confortabil. +i

func4ionarea eficient. >ntr-un cotidian ce con4ine situa4ii-problem. +i care poate pretinde reluarea >n?.4.rii9 un cotidian definit prin pre-en4a semenilor +i a frumosului natural +i artistic! de unde +i ne?oia unei Bculturi comunica4ionale +i literare de ba-.C +i spre ne?oia de a fi Bsensibil la frumosC& %e aici +i obiecti?ele subsec?ente! orientate! >n totalitate! spre de-?oltarea competen4ei de comunicare! ca de altfel +i conturul celor trei subdomenii: lectura! practica ra4ional. +i func4ional. a limbii (comunicarea oral. +i scris. +i elemente de construc4ia comunic.rii (le3icul! no4iuni de fonetic.! no4iuni de sinta3.! morfosinta3a! sinta3a propo-i4iei +i sinta3a fra-ei & Di-ibil. >n obiecti?ele-cadru! >n noua ,art. a disciplinei +i >n listele de con4inuturi! focali-area studiului maternei asupra form.rii competen4ei de comunicare este! f.r. >ndoial.! o abordare nu numai corect.! ci +i construit. cu preci-ie& >n acela+i timp! >ns.! ori-ontul >n care se >nscrie proiectul didactic are! >n opinia mea! un relief ?aloric plat +i neutru& Sus4in afirma4ia referitoare la BscopC prin dou. contrapuncte (pro/ramele de limb. romn. din 19#8 +i cele de limb. france-. din "##1 ! reproduse aici datorit. imperati?elor /eneroase pe care le formulea-.: imperati?ul de-?olt.rii personale +i cel al dialo/ului cu ?alorile colecti?it.4ii9 un dialo/ formulat fie >n termenii recunoa+terii admirati?e a ?alorilor (respectul ! fie! mai mult! >n termenii asum.rii lor inte/rale (responsabilitatea :

BA contribui la de-?oltarea 7udec.4ii +i sim4irii ele?ilor +i >n /enere a tuturor puterilor lor suflete+ti9 a-l face s. aib. idei clare! ordine! m.sur. +i c,ib-uin4. (n cu/etare +i >n ?orb.& A-i introduce >ntr-o lume de cu/et.ri distinse! a le de-?olta sim4ul pentru forma frumoas. >n ?orbire +i >n scris +i a le de+tepta pricepere! iubire +i respect pentru cultura +i ?ia4a na4ional. a poporului nostru&C1" B>n?.4area france-ei >n cole/iu are ca finalitate crearea unui conte3t care s. permit. fiec.ruia s.-+i forme-e personalitatea +i s. de?in. un cet.4ean con+tient! autonom +i responsabil& Cole/iul este ni?elul de >n?.4.mnt cel mai >nalt comun tuturor ele?ilor9 atunci cnd >l >nc,eie! itinerarele lor se di?ersific.! dar! >n acela+i timp! ei au ne?oie de acelea+i cuno+tin4e fundamentale >n domeniul lin/?istic +i cultural& Pe de alt. parte! apropiindu-se de ?rsta ma7oratului! ei de?in participan4i acti?i la ?ia4a social.9 >n consecin4. au ne?oie! cu to4ii! s. fie capabili s.-+i e3prime +i s.-+i structure-e /ndirea& Aceast. finalitate se traduce prin obiecti?ele fundamentale urm.toare: - a da posibilitate ele?ilor s. st.pneasc. principalele forme de discurs9 - a da ele?ilor posibilitatea de a formula 7udec.4i personale +i de a se e3prima >ntr-o manier. prin care s. fie asculta4i +i >n4ele+i9 - a oferi ele?ilor cuno+tin4ele culturale fundamentale necesare construc4iei identit.4ii lor indi?iduale +i sociale9 - a permite ele?ilor s.-+i >mbo/.4easc. ima/inaru7+i s. se ini4ie-e >n compre,ensiunea formelor simbolice&
&'

Pentru corectarea reliefului ?aloric al pro/ramelor de /imna-iu e3ist. dou. solu4ii ce constau >n proiectarea finalit.4ilor disciplinei pe fundalul obiecti?elor specifice ciclurilor curriculare sau pe cel repre-entat de articolele 3 +i 6 ale Ae/ii >n?.4.mntului16& >n pofida caracterului s.u neobi+nuit (pro/ramele de pn. acum nu au pretins e?ocarea discursurilor supraordonate ! acest tip de >nscriere este necesar. +i sporitoare cu att mai mult cu ct proiectele amn. abordarea tematic. a literaturii pentru clasa a IF-a& *e4in! mai >nti! din Ae/ea >n?.4.mntului! alineatele referitoare la finalit.4ile ma7ore ale >n?.4.mntului romnesc! o cate/orie de obiecti?e absorbite! pn. acum! de pro/ramele responsabile de studiul limbii +i literaturii na4ionale&
BArt&&3& (1 >n?.4.mntul urm.re+te reali-area idealului educa4ional! >ntemeiat pe tradi4iile umaniste! pe ?alorile democra4iei +i pe aspira4iile societ.4ii romne+ti! +i contribuie la p.strarea identit.4ii na4ionale& (" Idealul educa4ional al +colii romne+ti const. >n de-?oltarea liber.! inte/ral. +i armonioas. a indi?idualit.4ii umane! >n formarea personalit.4ii autonome +i creati?e& 'inisterul Cultelor +i Instruc4iunei Publice! Programa analitic a n'*m1ntului secundar, :ucure+ti! f&e&! 19#8! p& 13 'inistere de lI1ducation 8a4ionale! %irection de lIensei/nement scolaire! +?enseignement du frangais au college, serie Pro/rammes! Paris! "##"! p& 7&
&(

Ae/ea >n?.4.mntuluiC! >n )onitoml 3ficial, nr& 1$7;31 iulie 199@&

""
Art& 6& (1 >n?.4.mntul are ca finalitate formarea personalit.4ii umane L&&&J (" >n?.4.mntul asi/ur. culti?area dra/ostei fa4. de 4ar.! fa4. de trecutul istoric +i de tradi4iile poporului romn&C

*e4in! de asemenea! num.rul mare ai ?alorilor indi?iduale despre care ?orbesc obiecti?ele ciclurilor curriculare >n care se >nscrie /imna-iul (ciclul de de-?oltare: clasele a III-a - a DI-a +i

ciclul de obser?are +i orientare: clasele a DII-a-a IF-a ! dar +i sublinierea referitoare la necesitatea de a construi un Bset de ?alori consonante cu o societate democratic. +i pluralist.C&1@ Aa ni?elul obiecti?elor! coeren4a pro/ramelor de /imna-iu +i liceu1$ este reali-ea-. prin mi-ele referitoare la formarea competen4ei de comunicare! /ndit.! >n mod e?ident! ca a3. central. a disciplinei: clas. a IF-a - Bde-?oltarea capacit.4ilor de a recepta +i de a produce te3te scrise +i orale de di?erse tipuriC +i Bde-?oltarea capacit.4ilor de utili-are corect. +i eficient. a limbii romne >n diferite situa4ii de comunicareC9 clasele F-FII - Butili-area adec?at. a limbii romne >n producerea +i receptarea mesa7elor >n di?erse situa4ii de comunicareC& Pentru liceu e3ist.! >ns.! +i puncte de fu/. specifice prin intermediul c.rora pro/ramele recuperea-. o parte din ?alen4ele formati?e ale lecturii +i interpret.rii (dimensiuni neactuali-ate >n /imna-iu din cau-a plas.rii lecturii literare >n spa4iul prea lar/ +i nediferen4iat al recept.rii +i producerii de mesa7e & Aceste obiecti?e noi sunt! >n clasa a FI-a: 1& Bde-?oltarea capacit.4ilor de ar/umentare +i de /ndire critic.C (mi-. nuan4at. +i e3tins. pentru ultimele trei clase astfel: Bar/umentarea >n scris sau oral a propriilor opinii asupra unui te3t literar sau non-literarC +i Bstimularea /ndirii autonome refle3i?e +i critice prin lectura te3telorC 9 "& Bculti?area /ustului estetic >n domeniul literaturiiC (mi-. pre-ent. >n pro/ramele de clasa a F-a -a FII-a >n ?arianta Bculti?area pl.cerii de a citi! a /ustului estetic >n
'inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Programe colare pentru clasele a/!a!a /##! a, >ria curricular lim( i comunicare, :ucure+ti! f&e&! 1999! pp& @-$& 1$ Pro/rama de Aimba +i literatura romn. pentru clasa a IF-a a fost aprobat. prin Hrdin al ministrului nr& 3371 din #"&"3&1999 ('inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Programe colare pentm clasa a #<!a, >ria curricular lim( i comunicare, :ucure+ti! 1d& Cicero! 1999 9 Pro/rama de limba romn. pentru clasa a F-a a fost aprobat. prin Hrdin al ministrului educa4iei na4ionale nr& 3""3 din "1&#"&"### +i modificat. prin Hrdin al ministrului educa4iei +i cercet.rii nr& 391@;31&1#&"##19 Pro/ramele de limba +i literatura romn. pentru clasa a FI-a - a FII-a au fost aprobate prin Hrdin al ministrului educa4iei na4ionale nr& 68#@ din #@&1#&"### +i modificat. prin Hrdin al ministrului educa4iei +i cercet.rii nr& 391@;31&#@&"##1 ('inisterul 1duca4iei 8a4ionale! Consiliul 8a4ional pentru Curriculum! Seria BAiceuC! Programe colare 1, >ria curricular lim( i comunicare, :ucure+ti! f&e&! "##1&

"3 domeniul literaturiiC +i 3& Bformarea unor repre-ent.ri culturale care s. contribuie la de-?oltarea con+tiin4ei identitareC (obiecti? par4iali-at >n proiectele pentru ultimele clase de liceu prin urm.toarea formulare: Bformarea unor repre-ent.ri culturale pri?ind e?olu4ia +i ?alorile literaturii romneC & 8ea+e-area pro/ramelor noastre de sfr+it de secol nu se manifest. doar >n formularea nesi/ur. a obiecti?elor& 8ea+e-area +i neordinea sunt ?i-ibile +i >n structura discursului curricular (ce or/ani-ea-. diferit aria finalit.4ilor: clasa a IF-a - Bobiecti?e cadruC +i clasa a Fa Bcompeten4e /eneraleC plus B?alori +i atitudiniC +i la ni?elul raportului dintre scop +i obiecti?ele /enerale& Astfel! dac. la /imna-iu 4intele educati?e acoper. numai par4ial scopul (despre formarea unei Bculturi literare de ba-.C nu ?orbesc dect listele de con4inuturi ! la liceu mi-a referitoare la Bformarea repre-ent.rilor culturale care s. contribuie la de-?oltarea unei con+tiin4e identitareC nu se >nscrie firesc sub cupola! din nou prea neutr.! a finalit.4ilor ma7ore:
BPro/rama de limba +i literatura romn. pentru clasa a IF-a Lpentru clasele a F-a - a FII-aJ pune accent pe latura formati?. a >n?.4.rii! a?nd ca scop formarea unor ele?i capabili s. se raporte-e la cultur. autonom! critic +i creati?& Minnd seama de ?alorile caracteristice unei societ.4i desc,ise! pluraliste! actuala pro/ram. ofer. posibilit.4i de op4iune >n pri?in4a te3telor de studiat! a modalit.4ilor de studiu adec?ate&C

(abloul disciplinei este >ns. unul mult mai comple3 dect cel trasat >n sec?en4ele introducti?e& Astfel subdomeniile circumscrise pentru liceu - BliteraturaC! Blimba +i comunicareaC +i Bconceptele opera4ionaleC (clasele a IF-a - a FI-a +i BliteraturaC +i Bpracticile discursi?eC (clasa a FII-a - construiesc un spa4iu curricular amplu! ce permite ci-elarea competen4ei de comunicare +i formarea par4ial. a competen4ei culturale& 1lementele de construc4ie sunt repre-entate de metodolo/ia e3trem de di?ers. +i de listele desc,ise de te3te! de concepte +i de practici comunica4ionale9 di?ersitate +i desc,idere specifice Bsociet.4ilor desc,ise! pluralisteC! +i care amintesc de structura minimal. +i de pledoariile pentru >n?.4area acti?. din 1933

%e+i situate! prin discursul curricular introducti?! >n umbra competen4ei de comunicare! competen4a cultural. +i componenta ei literar. sunt repre-entate substan4ial >n seriile obiecti?elor de referin4. +i! mai ales! >n pa/inile consacrate con4inuturilor& Pro/ramele de /imna-iu proiectea-. studiul literaturii >n termenii unei ini4ieri reali-ate prin asimilare de Bconcepte opera4ionaleC "6 +i prin >ntlnirea cu opere repre-entati?e din punct de ?edere estetic& Clasa a IF-a continu. parcursul didactic prin e3tinderea re4elelor conceptuale de7a create (literar! non-literar! ni?eluri te3tuale! /enuri literare! specii! tropi etc& +i prin confi/urarea unor domenii /eneroase! repre-entate de Blumea c.r4ilorC +i de Braportul literaturii cu celelalte arteC& Primul domeniu este confi/urat >n 7urul unor nuclee tematice! iar cel de-al doilea pre-int. o structur. reticular.& (emele propuse sunt consonante cu preocup.rile specifice ?rstei - adolescen4a sau 7oc +i 7oac.9 familia sau +coala9 iubirea9 a?entura! c.l.toria sau lumile fantastice9 scene din ?ia4a de ieri +i de a-i9 confrunt.ri etice +i ci?ice sau personalit.4i! e3emple! modele - iar domeniile corelati?e literaturii sunt fi3ate >n -ona limba7elor cinemato/rafic! teatral! mu-ical +i plastic& >n pri?in4a reliefului literaturii romne! pro/ramele de liceu stabilesc att +irul autorilor canonici! ct +i traseele menite s. compun. ?i-iunea de ansamblu& >n le/.tur. cu acest al doilea aspect! trebuie e?iden4iat faptul c. autorii pro/ramelor au ales s. desf.+oare! dup. abordarea tematic. din clasa a IF-a! un model /eneric +i istoric ce restituie o istorie a pro-ei (clasa a F-a ! a dramatur/iei +i poe-iei romne+ti (clasa a FI-a & Eltimul an desc,ide +i o perspecti?. cronolo/ic. ampl.! pre/.tit. >n clasa a FI-a prin capitolul consacrat problematicii epocilor culturale +i ideolo/iilor literare9 o perspecti?. proiectat. modern sub forma Bde-baterilor +i sistemati-.rilorC! dar care nu reu+e+te s. compun. dect o ima/ine contras. +i fra/mentat. a literaturii romne& Anali-a mai atent. a pro/ramelor pune >n e?iden4. orientarea studiului literaturii spre formarea unor capacit.4i reale de compre,ensiune +i interpretare de te3t! mi-e sus4inute de primatul te3tului +i al conceptelor de teorie literar.& Aceste dou. forme de accent sunt ?i-ibile: a& >n ?alori-area lecturii! >n rolul secundar atribuit conte3tuali-.rilor +i >n amnarea perspecti?ei de ansamblu pentru clasa a FII-a (>n clasele IF-FI te3tele se parcur/ ca uni?ersuri fic4ionale! se abordea-. tipolo/ic! structural +i stilistic +i nu se cer >nscrise! >n mod obli/atoriu! >n ?ia4a +i opera autorilor! mono/rafiile nefiind pretinse nici c,iar >n ca-ul scriitorilor canonici 9 b& >n comple3itatea re4elelor conceptuale +i a /rilelor de lectur. conturate >n primii trei ani de liceu +i aprofundate >n clasa a FII-a (sec?en4a de debut intitulat. Bstudiul aprofundat al literaturiiC trimite la consolidarea +i Bde-?oltarea abilit.4ilor ele?ilor de a anali-a! interpreta +i e?alua operele literare prin Butili-are de te,nici de anali-. literar. +i stilistic.C! +i! numai >n ultimul rnd! prin a+e-area te3tului >n conte3tele producerii +i recept.rii lui & "@ (oat. aceast. construc4ie slu7e+te! >n mod e?ident formarea Bpl.cerii lecturii +i a /ustului esteticC! o finalitate! f.r. >ndoial.! cu mare impact formati?! dar o finalitate ?i-at.! >n opinia mea! prin scenarii ce nu permit confi/urarea unei ima/ini coerente +i substan4iale asupra fenomenului literar romnesc& 5i m. refer! mai ales! la op4iunea pentru istoria /enurilor >n detrimentul istoriei orient.rilor ideolo/ice +i a curentelor estetice! sin/ura form. de cuprindere capabil. s. dea seama de le/.turile e3istente >ntre literatura romn. +i cea european.9 dialo/ esen4ial! c,iar dac.! uneori! >ntrerupt sau carent! dialo/ >nscris! de la >nceputuri! >n >ns.+i condi4ia culturii romne& *elieful ?aloric estompat al pro/ramelor noastre de sfr+it de secol! centrarea demersului educati? asupra form.rii competen4ei de comunicare - >n ?arianta ei confortabil. +i eficient. +i a competen4ei literare - >n ?ariant. bucuroas. +i te,nic. - se a+a-.! cred! >n +irul contrapunerilor prin care societatea postdecembrist. >ncearc. s. se ?indece de tarele trecutului apropiat& Astfel! preocuparea marcat. pentru eficien4.! confort +i pl.cere >n dialo/ul cu cel.lalt +i cu te3tul pot fi ?.-ute ca reac4ii la pseudo-comunicarea promo?at. de +coala

comunist. +i la >ntlnirile ei inconsistente sau ratate& 5i tot astfel! neutralitatea ?aloric. a discursului curricular poate fi interpretat. drept replic. la irealitatea strident. a imperati?elor referitoare la formarea sentimentului de iubire pentru partidul clasei muncitoare +i pentru republica popular. sau socialist. *omnia& >n acela+i timp! >ns.! finalit.4ile le/ate de formarea competen4ei de comunicare +i a competen4ei literare trebuie recunoscute ca e3presii ale unei corecte +i moderne orient.ri! ?i-ibile >n paradi/ma recent constituit. a disciplinei9 un model curricular al c.rui proces de >ntre/ire +i rafinare de?ine ?i-ibil >n rescrierile reali-ate >n ultimii ani& "$

COMPETEN)A LITERAR#$ CONTUR TEORETIC "I DIDACTIC

1. Delimitri conceptuale Centrarea >n?.4.mntului european asupra form.rii de competen4e a /enerat! >n spa4iul primei limbi (limba matern. ! o serie de >ncerc.ri de circumscriere a competen4ei de comunicare& >ntr-o abordare sintetic.! /enul pro3im al defini4iilor identific.: a specificitatea competen4ei de comunicare >n -ona unui modus operandi1% b resursele - la ni?elul cuno+tin4elor! capacit.4ilor +i atitudinilor po-iti?e fa4. de transmiterea +i receptarea mesa7elor! precum +i fa4. de ne/ocierea de sens9 c ariile de manifestare - >n ordinea construc4iei +i recept.rii te3tului oral +i scris! iar d componenta fundamental. - >n -ona ?erbalului! partiali-at >n subcomponentele lin/?istic.! te3tual. +i discursi?.& >n ultima perioad.! discu4iile referitoare la competen4a de comunicare au >nceput s. fie dublate de reflec4ia asupra competen4ei literare +i culturale& 8u reiau! aici! abord.rile referitoare la raportul dintre cele trei re4ele conceptuale! raport a c.rui re-ol?are depinde de accentele puse de pro/rame pe una sau pe alta dintre ?alen4ele educati?e ale disciplinei& '. limite- doar la a spune c.! >n ?i-iunea mea +i >n acord cu documentele +colare actuale! literarul poate fi inte/rat >n ori-ontul ?ast al culturii! iar acesta din urm.! intersectat cu domeniul comunic.rii& *a4iunea unei astfel de abord.ri re-id. >n implicarea competen4ei de comunicare >n descoperirea +i asimilarea ariilor literaturii +i culturii! pe de o parte! +i >n e3isten4a unor cuno+tin4e
1

*e4in! pentru capacitatea de a surprinde esen4a competen4ei! urm.toarele dou. defini4ii: BCompeten4a const. >n mobili-area cuno+tin4elor +i capacit.4ilor >n ?ederea re-ol?.rii unor familii de situa4ii-problem. +i reali-.rii unor proiecte&C (N&-A& %ufa0s! #ntroduction, >n Colles! A& ef alii (eds ! &ra'au@ du Congres intemationnal A2idacti=ue des langues romanes.$ :ru3elles! %e :oec2-%uculot! "##1! p& 7& 9 BCompeten4a nu re-id. >n resursele (cuno+tin4ele! capacit.4ile&&& ce trebuie mobili-ate! ci >n mobili-area >ns.+i a acestor resurse& Competen4a 4ine de ordinea lui a+ti-s.-mobili-e-i&C (P,& Perrenoud! Comptence, language et communication, >n 3p$ cit$, p& ""& &

+i capacit.4i specifice fiec.rui domeniu& >n sc,i4.! corela4iile celor trei competen4e pot fi repre-entate! la ni?elul maternei! astfel: %at fiind obiectul acestei discu4ii! +i anume construc4ia unui model al competen4ei literare! nu ?oi re4ine din tabloul anterior dect a+e-area acestui modus operandi specific >n aria mai lar/. a competen4ei culturale: o -on. pe care o ?.d locuit. deopotri?. de: a cuno+tin4e referitoare la domenii artistice +i +tiin4ifice di?erse! la istoria acestor fenomene! dar +i la istoria ideilor +i a mentalit.4ilor9 b capacit.4i de a recepta autentic +i adec?at fapte de cultur. din -one +i epoci diferite9 c atitudini precum interesul pentru fenomene culturale dintre cele mai di?erse! respectul fa4. de ?alorile de patrimoniu na4ional +i european! dar +i distan4area critic. fa4. de mesa7ele transmise prin intermediul crea4iilor culturale& %in cele formulate mai sus! se poate obser?a c. termenii Bcultur.C +i BculturalC se refer.! cu prioritate! la crea4iile culturii ma7ore! adic. la memoria ?alorilor consacrate de institu4iile artei +i +tiin4ei! iar sinta/ma Bcompeten4. cultural.C indic. pre-en4a unei culturi acti?e! manifestate >n curio-itatea fa4. de faptele culturale! >n >ncercarea de a le cunoa+te +i de a le face parte inte/rant. a e3isten4ei indi?iduale& 2. Competena literar, un model posibil Pornind de la desenul sumar al competen4ei culturale! se poate >ncepe circumscrierea mai precis. a modelului de competen4. literar.! >nainte de a desf.+ura cei doi pa+i ai construc4iei! consider necesar. preci-area inten4iei care informea-. demersul& 1 ?orba de dorin4a de a construi o repre-entare coerent. +i opera4ional.! adec?at. pro/ramelor +colare9 o repre-entare care s. poat. corecta o parte din caren4ele e3istente >n +coala romneasc. +i

s. permit. formarea unor ele?i interesa4i de literatur. +i capabili s. poarte un dialo/ substan4ial cu c.r4ile& %in seria lun/. a caren4elor care au influen4at construc4ia "8 modelului re4in: eludarea frec?ent. a primei lecturi +i! mai ales! i/norarea dimensiunii ei emo4ionale9 desconsiderarea dimensiunii personale a actului lecturii +i interpret.rii9 reducerea polisemantismului prin impunerea semnifica4iei;semnifica4iilor BconsacrateC9 supralicitarea anali-ei structurale +i stilistice >n defa?oarea reflec4iei asupra problematicii operei9 cadrarea e3cesi?. a conte3tului producerii te3tului +i i/norarea conte3tului lecturii& %e aici +i principiile care au pre-idat reali-area tiparului competen4ei: fidelitatea fa4. de specificul recept.rii literaturii +i rea+e-area >n drepturi a reflec4iei asupra semnifica4iilor operei& 2%&% Rol*+i al, ci-i-o+*l*i. /,0c+i,+, 1i anali23 /, p+o4+am, Ca prim. etap. a construc4iei modelului! propun! dup. e3emplul oferit de Nane Spiro"! identificarea perspecti?elor posibile asupra pred.rii literaturii prin fi/urarea unor roluri +i prin definirea ?i-iunii despre literatur. pe care acestea o presupun&
*HAE*I Criticul literar Specialistul >n literatur. Creatorul de literatur. Cititorul autonom Emanistul Dorbitorul nati? competent %e-?oltarea /ndirii critice +i analitice +i a capacit.4ilor de e?aluare +i ierar,i-are9 literatura ca fenomen pre-ent! dinamic! desc,is& Acumularea unor cuno+tin4e +i abilit.4i de anali-.! sinte-. +i conte3tuali-are a acestor cuno+tin4e9 literatura ca spa4iu mu-eal& %e-?oltarea ima/ina4iei! a abilit.4ii de e3primare a lumii interioare +i de e3perimentare a limba7ului +i formelor9 literatura ca teren de e3ersare;manifestare a creati?it.4ii& Crearea unui sentiment de bucurie! a unei atitudini apreciati?e +i a independen4ei >n lectur.! indiferent dac. lectura ?i-ea-. te3tul >n sine sau cultura pe care o repre-int.9 literatura ca incitare la lectur. independent.& %e-?oltarea capacit.4ii de >n4ele/ere a condi4iei umane: literatura ca modalitate de aprofundare a umanismului (>n sens lar/ +i de a+e-are >n ori-ontul lui& %e-?oltarea capacit.4ilor lin/?istice prin abordarea faptelor de limb. specifice +i anali-a efectelor lor: literatura ca e3emplu de limb. >n u-&

H a doua etap. o constituie parcur/erea pro/ramelor romne+ti din punctul de ?edere al rolurilor mai sus definite& Aectura ?a urm.ri capacit.4ile! atitudinile +i ?alorile formulate la ni?elul obiecti?elor-cadru! pe de o parte! +i cuno+tin4ele pre-ente >n listele de con4inuturi! pe de alt. parte&
"

Spiro! N&! >ssessing +iteratureB Cour Papers, >n :rumfit! C! (coord& ! >ssessment in Dterature &eacEing, 'ac'iilan Publis,ers Aimited! Aondon and :asin/sto2e! 1991! p& 18&

29
%in +irul obiecti?elor-cadru! le re4in! >n primul rnd! pe cele care ?i-ea-.! >n mod e3plicit! >ntlnirea cu te3tul literar9 e ?orba: a de obiecti?ul referitor la anali-a de te3t (Bfolosirea instrumentelor de anali-. tematic.! stilistic. +i structural. a diferitelor te3te literare +i nonliterareC9 clasele F-FII +i b de obiecti?ul ce trimite la formarea /ustului estetic (Bculti?area /ustului estetic >n domeniul literaturiiC -clasa a IF-a! +i Bculti?area pl.cerii de a citi! a /ustului estetic >n domeniul literaturiiC - clasa a F-a & *e4in! de asemenea! pre-en4a! la acela+i ni?el liceal! a unei finalit.4i orientate spre Bformarea unor repre-ent.ri culturale care s. contribuie la formarea con+tiin4ei identitareC& >n ceea ce pri?e+te /imna-iul! se remarc. centrarea e3clusi?. a obiecti?elor-cadru asupra form.rii competen4ei de comunicare! domeniu ce include! >ns.! >n -ona recept.rii mesa7ului scris! +i problematica lecturii te3tului literar& Afirma4ia are >n ?edere obiecti?ele de referin4. ce trimit direct la lectur. +i! >n special! la lectura literaturii9 m. refer ia 4inte precum Bidentificarea ideii /lobale a unui te3tC (clasele DDIII sau Binterpretarea unui te3t literar! f.cnd corela4ii >ntre ni?elul le3ical! morfolo/ic +i semanticC (clasa a DII-a & Citite la ni?elul obiecti?elor-cadru +i din perspecti?a conceptelor care ne interesea-.! pro/ramele fac ?i-ibil. o esen4ial. sc,imbare de accent& Astfel! dac. >n anii de /imna-iu studiul maternei este focali-at pe formarea competen4ei de comunicare! spre sfr+itul

perioadei de +colaritate se conturea-. un al doilea centru! repre-entat de competen4a literar.9 aceast. arie nu este repre-entat. >ns. insular! ci se dore+te inte/rat. - do?ada o fac mi-ele referitoare la Brepre-ent.rile culturaleC ->n cate/oria supraordonat. a competen4ei culturale& Aistele de con4inuturi ce dublea-. +irul obiecti?elor-cadru cuprind arii conceptuale +i te3tuale >ntinse +i di?erse& H >ncercare de carto/rafiere ar putea delimita: a -ona conceptelor de teorie literar. (ce se >ntinde de la Btriada /eneric.C tradi4ional. +i speciile subsec?ente! pn. la aspectele de natur. stilistic. 9 b cmpul desc,is al te3telor (ce a+a-. >n centru operele scriitorilor canonici +i formele consacrate! pentru a se desc,ide! la periferie! spre crea4iile contemporane +i spre formele literaturii de frontier. +i c cate/oria fundalurilor conte3tuale! menite s. corele-e +i s. inte/re-e faptele literare (ce cuprinde trimiterile la curente literare +i la dialo/ul literaturii cu Bcelelalte arteC & Citite din punctul de ?edere al modului >n care materia celor opt ani de studiu acoper. ariile conturate mai sus! pro/ramele pun >n e?iden4.: preponderen4a preocup.rilor de a fi3a conceptele de teorie 3#

literar. >n /imna-iu +i >n prima clas. de liceu9 un interes crescut pentru studiul sistematic al operelor repre-entati?e (pentru istoria formelor +i istoria literaturii romne! >n /eneral >n clasa a F-a +i predominan4a aspectelor conte3tuale >n clasele a FI-a +i a FII-a& Coroborarea lecturilor de pn. acum permite formularea ctor?a conclu-ii referitoare la condi4iile pe care ar trebui s. le >ndeplineasc. modelul competen4ei literare& Prima se refer. la comple3itate - o dimensiune impus. de di?ersitatea obiecti?elor +i con4inuturilor - cea de-a doua! la plasticitate +i dinamism -caracteristici cerute de modific.rile de accent ?i-ibile de la un ciclu la altul +i! uneori! de la un an la altul& Proiectarea celor dou. lecturi pe fundalul rolurilor su/erate de N& Spiro permite +i o conclu-ie referitoare la calitatea modelului pe care doresc s. >l structure-! mai precis la caracterul lui ,eteroclit! ce combin. roluri de cititori diferite& >n prim-plan ar urma s. se a+e-e rolul cititorului autonom! cel la care trimite cu prec.dere obiecti?ul referitor la pl.cerea lecturii! dar +i di?ersitatea tiparelor te3tuale +i a conceptelor de teorie literar. (elemente esen4iale >n reali-area unor dialo/uri substan4iale cu te3te literare dintre cele mai diferite & >ntr-un plan secund! dar nu foarte >ndep.rtat! ar urma s. se conture-e +i elemente de portret specifice specialistului: m. refer la instrumentele de anali-. pe care le ?i-ea-. pro/ramele! la multitudinea! dar +i la dificultatea unora dintre no4iunile propuse! precum +i la informa4iile de istorie literar. ce se doresc asimilate& >n pro3imitatea lor +i! >ntr-un fel! >n competi4ie cu ele! a+ dori ?i-ibile +i refle3e ale unui alt tip de ?edere: cea specific. umanistului! cititorul pentru care literatura este cale de >n4ele/ere a condi4iei umane& 'ai pu4in e3plicit. la ni?elul documentelor +colare (putem decela doar o trimitere direct.! referitoare la anali-a tematic.! +i una indirect.! referitoare la formarea capacit.4ii de ar/umentare ! aceast. iposta-. este! >n opinia mea! una esen4ial.9 +i asta >ntruct ?alorific. Bfunc4ia filosofic.C a literaturii sau! cu alte cu?inte! capacitatea ei de a transmite mesa7e spirituale prin intermediul unor ?i-iuni coerente despre lume& (abloul compus aici poate fi transcris >n termeni mai te,nici! ce urm.resc definirea re4elei conceptuale a competen4ei literare din perspecti?a componentelor +i a raporturilor dintre ele& Pre-int! >n continuare! sc,i4a modelului! urmnd s. o detalie- ulterior! prin introducerea unei noi perspecti?e& 31 1& Cuno+tin4e +i capacit.4i 1&1& Componenta teoretic. (no4iuni de teoria literaturii - -cuno+tin4e de teorie literar. +i capacitatea de a le aplica >n interpretarea te3tului literar9 1&"& Componenta te3tual. (elemente de interpretare de te3t - cuno+tin4e despre te3te +i capacitatea de a aplica aceste cuno+tin4e >n anali-a +i interpretarea operelor studiate

1&3& Componenta conte3tual. (elemente de istorie literar.! de istoria artelor! a mentalit.4ilor - cuno+tin4e despre conte3tele producerii +i recept.rii operelor +i capacitatea de aplica aceste cuno+tin4e >n anali-a +i interpretarea operelor studiate9 - cuno+tin4e despre etapele esen4iale ale e?olu4iei formelor +i ale de-?olt.rii fenomenului literar romnesc >n /eneral& "& Atitudini - pl.cere de a citi9 participare co/niti?. +i emo4ional. la e3perien4a pe care o propune opera9 - apreciere a ?alorii estetice9 - atitudine distan4at.! critic.! fa4. de sensurile transmise prin operele literare9 - respect fa4. de patrimoniul literaturii na4ionale& %etalierea +i opera4ionali-area modelului pretind de-?oltarea fiec.rei componente >n parte& %at fiind faptul c. dimensiunea teoretic.! mai e3act! asimilarea conceptelor de teorie literar. +i a /rilelor de lectur.! poate fi reali-at. prin metodolo/ia tradi4ional. (demersuri inducti?e! deducti?e sau dialectice ! nu consider necesar. rediscutarea lor& Ceea ce >mi pare >ns. important se refer. la aprofundarea componentelor te3tual. +i conte3tual.! dimensiuni ce nu pot fi modelate dect prin structurarea unui dialo/ bine orc,estrat cu te3tul& 2%2% P,+0p,c-i5, 1i fo+m, al, l,c-*+ii. /,0c+i,+, 1i anali23 /, mo/,l, /i/ac-ic, H cadrare corect. a problematicii te3tului +i a conte3telor ofer. )ranc '0s-or +i de Nac2ie :a2er >n +ea'ing +iteratureF$ Kraficul ce red. ?i-iunea este compus din trei cercuri concentrice +i are calitatea de a rescrie triada autor - te3t - receptor ; intentio auctoris -intentio operis - intentio lectoris >n termeni de te3t +i conte3t9 astfel!
3

)& '0s-or! N& :a2er! +ea'ing +iterature, Aondon! Godder! Stou/,ton! "###! pp& $-13& 3"

te3tul literar apare a+e-at >n mi7loc +i flancat de conte3tul recept.rii! >n stn/a! +i de cel al scrierii! >n dreapta& %e+i nu inten4ione- s. de-?olt aici problema conte3telor! consider necesar. conturarea succint. a BformelorC >n care se manifest.& Inten4ia este de a desc,ide dou. direc4ii interpretati?e menite s. cadre-e discu4iile referitoare la semnifica4iile operelor literare! discu4ii ce nu se pot reduce la intero/area e3clusi?. a te3tului& Ae/at de conte3tul recept.rii! re4in cate/oria cititorilor c.rora li s-a adresat te3tul +i cea a cititorilor actuali! ancora4i! fiecare! >n mentalitatea +i ?alorile timpului lor +i! uneori! >n realitatea -onei /eo/rafice din care pro?in (e3cep4ie face! f.r. >ndoial.! parcur/erea te3telor contemporane & *e4in! de asemenea! >ntreb.rile propuse de cei doi autori cu scopul de a face posibil. circumscrierea perspecti?ei de lectur.: BCine este cititorulO 1ste el con+tient de apartenen4a la un anume /rup9 de e3&: ras.! /en! orientare se3ual.! apartenen4. social.O 1ste perioada >n care se cite+te te3tul dominat. de un anume mod de /ndire9 de e3&: capitalismul&O 1ste cititorul influen4at de un e?eniment contemporan ma7or9 de e3&: un r.-boiOC >n pri?in4a conte3tului scrierii! recompun informa4ia e3istent. +i circumscriu cadrul istoric +i cultural +i cadrul bio/rafic& 'ai mult! reiau! ca +i >n ca-ul anterior! >ntreb.rile ce pot reliefa conte3tul producerii te3tului: BA apar4inut scriitorul unei mi+c.ri literare caracteri-ate printr-un anume mod de scriere sau printr-o anume ?i-iune asupra lumiiO A fost perioada >n care s-a scris te3tul dominat. de un anume mod de /ndire9 de e3&: reli/ios! filosofic! politicO A tr.it scriitorul o e3perien4. care i-a influen4at scrisul9 de e3&: pierderea ec,ilibrului psi,ic! con?ertire reli/ioas.! orbire etcO S-a >ntmplat >n lume! >n perioada >n care a scris te3tul! ?reun e?eniment care ar fi putut a?ea o influen4. ma7or. asupra problematicii operei9 de e3&: re?olu4ie! industriali-are! r.-boiOC A treia component. a triadei reproduse mai sus este te3tul! cate/orie situat. >n centrul didacticii tradi4ionale +i abordat. constant prin supralicitarea perspecti?ei analitice& ).r. a pune >ntre parante-e problemele referitoare la anali-.! propun redimensionarea problematicii >n4ele/erii +i interpret.rii te3tului prin intermediul teoriilor lecturii& >n spa4iul lor! actul de constituire a sensului operei este repre-entat prin dou. procese distincte: unul caracteri-at de parcur/erea prospecti?. a te3tului +i de identificarea cititorului cu uni?ersul ima/inar9 cel.lalt definit prin orientarea retrospecti?. a /ndului +i prin distan4area specific. pri?irii

interpretati?e& 33 Studiile teoretice pre-int. procesele sc,i4ate aici fie ca acte simultane! petrecute >n cadrul aceleia+i lecturi (Gans Keor/ Kadamer sau Polf/an/ Iser ! fie ca mecanisme succesi?e! specifice lecturii sau relecturii: lectura de /radul >nti +i cea de /radul al doilea (Paul *icceur ! lectura euristic. +i cea ,ermeneutic. ('ic,ael *iffaterre ! lectura linear. +i lectura circular. ('atei C.linescu ! lectura nai?. +i lectura critic. (Emberto 1co & >n practica +colar.! cele dou. procese nu pot fi e?iden4iate +i modelate dect prin reparcur/erea unuia +i aceluia+i te3t! adic. prin lectur. +i relectur.;relecturi& *a4iunile acestei demarc.ri sunt! f.r. >ndoial.! metodolo/ice! peda/o/ia lecturii fiind! cu pu4ine e3cep4ii! o ini4iere desf.+urat. dup. modelul pa+ilor m.run4i& 5i m. refer la o serie de scenarii complete! precum cele propuse de Nudit, A& Aan/er6! *& Sc,oles@ sau %& :arnes$! scenarii descompuse >n etape succesi?e& 'odelul pe care >l construiesc >n pa/inile acestui studiu propune dou. etape: ele corespund primei lecturi (o lectur. nai?.! euristic.! linear. +i relecturii (o lectur. ,ermeneutic.! retrospecti?. +i urm.resc reali-area proceselor de compre,ensiune +i de interpretare de te3t& Compre,ensiunea >nseamn. aici cuprindere a te3tului din interiorul lumii lui +i este atribuit. pri?irii inocente! iar interpretarea! cuprindere a te3tului din e3terior +i apar4ine pri?irii critice! distan4ate& 1c,i?alen4ele stabilite pn. acum (prima lectur. -compre,ensiune9 relectur. - interpretare nu sunt >ns. suficiente pentru
6

'odelul propus de N& Aan/er desface actul lecturii >n patru tipuri de rela4ii cititor-te3t +i construie+te metodolo/ia >n func4ie de aceste rela4ii! con?ertite >n etape& *e4in doar descrierea modalit.4ilor prin care cititorul interac4ionea-. cu te3tul: 1& Ba p.+i din e3terior spre interior: intrarea >n lumea te3tuluiC9 "& Ba fi >n interior +i a e3plora lumea te3tuluiC9 3& Ba p.+i >napoi +i a re/ndi datele cu care s-a pornit la drumC9 6& Ba ie+i din lumea te3tului +i a obiecti?a e3perien4a&C 97etEinGing Dterature instr'ction, in Aan/er N& A&! (ed& ! >n Dterature #nstruction, > Cocus on Student 7esponse, 8ational Council of (eac,er of 1n/lis,! Erbana! II&! 199"! p& 6# & @ 'odelul construit de *& Sc,oles repre-int. actul lecturii >n trei etape succesi?e! ce corespund unor lecturi distincte: 1& lectura inocent.: Bproducere de te3t din 9HitEin: te3tC9 "& lectura interpretati?.: Bproducere de te3t despre 9upon: te3tC9 3& lectura critic.: Bproducere de te3t >mpotri?a 9againsf: te3tului&C (Sc,oles! *&! &e@tual PoHer, +iterar8 &Eeor8 and &eacEing of InglisE, 8e< Ga?en and Aondon! Qale Eni?ersit0 Pre+! 198@! pp& "1-"9 & 'odelul construit de %& :ames desf.+oar.! pentru te3tul epic! urm.toarele etape: 1& Bidentificarea cu lumea te3tuluiC9 "& Bte3tul +i realitateaC9 3& Bte3tul ca artefactC9 6& Be3perien4. ?irtual.C (:ames! %&! Supporting I@plorator8 &alG for +eaming, >n R& '& Pierce! R& N& Killes (eds ! C8cles of )eaning, I@ploring tEe Poten*ial of &alG, >n +eaming Communities, Portsmout,! 8G! Geinemann! 1993! p& 138&

36 a detalia componenta te3tual. +i pentru a o ancora >n didactic.& Incompletitudinea ?ine din semantica fluctuant. a celor doi termeni& ).r. a >ncerca s. le restrn/ sferele! e3tinse ?i-ibil >n ultimul timp! propun o ?ariant. de de-ambi/ui-are& Astfel! compre,ensiunea! acea Bluare >n posesieC a te3tului (cum o indic. r.d.cina etimolo/ic. ! poate fi ec,i?alat. cu un proces manifestat nu numai la ni?el ra4ional (>n4ele/erea ni?elului literal al te3tului ! ci +i emo4ional (formularea unui r.spuns afecti? fa4. de te3t & 5i tot astfel! interpretarea poate acoperi nu numai aria 7udec.4ilor despre semnifica4ia;semnifica4iile operei (a+a cum ne-a >n?.4at ,ermeneutica tradi4ional. ! ci +i -ona demersurilor e?aluati?e +i /estica descripti?.! specific. anali-ei de te3t& %e-finirea celor doi termeni - compre,ensiune +i interpretare -este! f.r. >ndoial.! amendabil.9 o asum! >ns.! din dorin4a de a delimita cu preci-ie perspecti?ele pe care pri?irea implicat. +i cea distan4at. le pot desc,ide +i de a le dubla prin metode de lucru eficiente& Circumscriu! astfel! la ni?elul primei lecturi! dou. abord.ri didactice distincte: una ce ?i-ea-. procesul de descoperire;cunoa+tere a lumii repre-entate +i alta care ?alori-ea-. reac4ia emo4ional. fa4. de te3t& Pentru a concreti-a prima perspecti?.! te,nicile clasice (c,estionarul! re-umarea! po?estirea! parafra-area! identificarea cmpurilor le3icale pot fi alternate cu strate/ii mai noi (intero/area te3tului! /losa sau 7urnalul >n perec,i & >n pri?in4a r.spunsului subiecti? re4in! pentru aria lar/. de acoperire! >ntreb.rile su/erate de %a?id :leic,: BCe sentimente ; amintiri personale ; amintiri de lectur. a pro?ocat parcur/erea

te3tuluiOC7 5i tot astfel! circumscriu! ia ni?elul relecturii! trei perspecti?e specifice: a o perspecti?. analitic.! ce descrie te3tul >n func4ie de parametrii desemna4i de teoria literaturii9 b o perspecti?. propriu--is interpretati?. focali-at. asupra semnifica4iilor te3tului +i c o perspecti?. e?aluati?. ce presupune cuantificarea ?alorii operei dup. criterii prestabilite& Perspecti?a analitic. o ?.d orientat. >n func4ie de specificul /eneric al te3tului +i poate a?ea! ca puncte de spri7in! una dintre cele trei /rile pre-entate mai 7os& *eali-area efecti?. a parcursului analitic poate lua formele acti?it.4ii frontale sau de /rup (te,nica anali-ei pe roluri &
7

>ntreb.rile su/erate de %& :leic, >n 7eading and Ceeling, >n #ntnoduction to Su(Jecti'e Criticism (197@ +i sunt preluate de C,& (emple +i N& Killet! +anguage and +iterac8$ > +i'el8 >pproacE, 8e< Qor2! Garper Collins Pub&! 199$&

3@
T,6- epic Cin, Instan4a naratorial. +o0-,1-, (persoana! ?i-iunea -,6-*l7 C, +o0-,1-, 1i 8n c, mo/7 Compo-i4ia te3tului (capitole! p.r4i 1?enimentele +i modul >n care sunt repre-entate (impul +i spa4iul +i modul >n care sunt conturate Persona7ele +i modul >n care sunt create T,6- /+ama-ic Autorul! >n didascalii Persona7ele! >n te3tul dialo/at Compo-i4ia te3tului (acte! scene 1?enimentele +i modul >n care sunt repre-entate (impul +i spa4iul +i modul >n care sunt conturate Persona7ele +i modul >n care sunt create T,6- li+ic 1ul liric (persoana! ?i-iunea! starea! sentimentele Compo-i4ia te3tului (strofe! ?ersuri +i structura lor9 tablouri! ima/ini +i ordinea lor Care sunt ima/inileO Ce redauO Ce spa4iiO Ce /nduriO Ce sentimenteO Ce st.riO Ce metamorfo-eO Cum sunt e3primate din punct de ?edere morfo-sintactic +i stilisticO

Sec?en4a analitic. o ?.d continuat.! >n mod obli/atoriu! printr-o etap. centrat. asupra problematicii te3tului& Perspecti?a este acum interpretati?.! >n sensul restrns al termenului! +i fi3ea-. fie semnifica4ia /lobal. a te3tului! fie pluralitatea sensurilor lui& Ambele modalit.4i de interpretare au ca punct de plecare re/ruparea semnelor te3tului8 +i intero/area -onelor de indeterminare9 +i presupun construc4ia unor discursuri ar/umentati?e! capabile s. sus4in. te-a referitoare la mesa7ul; mesa7ele te3tului& 'aniera de structurare a demersului ar/umentati? a fost al/oritmi-at. frec?ent >n didactica american.& Ena dintre ?ariante conduce discu4ia prin urm.toarele >ntreb.ri: BCare este >ntrebarea principal. pus. >n acest te3tO Ce r.spuns ofer. te3tulO Ce ar/umente ?in >n spri7inul r.spunsului datO Ar/umentele 7ustific. >ndea7uns conclu-iaOC >n situa4ia >n care se dore+te nuan4area perspecti?ei! >ntreb.rile pot continua: BCe alte r.spunsuri am putea oferi la >ntrebarea principal.O Ce nu se spune >n te3tO Care sunt afirma4iile pe care trebuie s. le accept.m f.r. demonstra4ieO etc&C1# Pot fi ima/inate f.r. >ndoial.! +i ?ariante mai la3e de abordare a problematicii te3tului: iat. +i sc,i4a unui astfel de parcurs ce poate fi
Pamfil! A&! En modele e3plicite de lecture! la tec,niSue du point de ?ue mobile! >n A! Colles et alii! Hp& cit&! pp& "@8-"$7& 9 :ec2! I&A&! ef alii, -uestioning tEe >utor, >n >pproacE for InEancing Student Ingagement HitE &e@t, International *eadin/ Association! 8e<ar2! %ela<are! 1997! dar +i )& '0s-or! N& :a2er! /oicing tEe unspoGen, >n Hp& cit, pp& 39-61& 1# Pentru ?ariante de orientare a discu4iei interpretati?e ?e-i C,& (emple! G1ndirea critic in a(ordare transcunicular, Hpen Societ0 Institute! 8e< Qor2 ; Proiect *PC(! "##1&

36
reali-at! ca +i cel precedent! prin dialo/ frontal! prin de-batere sau mas. rotund.! tot a+a cum poate orienta redactarea unui te3t interpretati?: BCare este tema central. a te3tuluiO ; Care sunt temele te3tuluiO Cum ar/umente- afirma4iaO Ce ?alori din ?ia4a! cultura sau societatea epocii recreate promo?ea-. operaO Cum m. raporte- la eleOC >n desc,iderea sau

>n prelun/irea unor asemenea cadr.ri ?.d a+e-ate +i discu4iile centrate asupra conte3tului scrierii +i recept.rii! aspecte circumscrise la >nceputul acestei sec4iuni& 3. Scenarii didactice complete %iscu4ia a ?i-at! pn. >n acest punct! structurarea re4elei conceptuale a competen4ei de comunicare +i conturarea unor parcursuri didactice prin care formarea competen4ei literare s. de?in. posibil.& %ac. la ni?elul componentelor conturul s-a reali-at cu fermitate! la ni?elul scenariilor didactice desenul trasat a r.mas incomplet +i ?a/& 5i asta datorit. faptului c. accentele au c.-ut pe abordarea te3tual. +i conte3tual. +i! mai precis! pe etapele compre,ensiunii +i interpret.rii te3tului& *eiau! >n loc de conclu-ii +i din dorin4a de a limpe-i problemele discutate! modelul competen4ei literare +i refle3ele lui metodolo/ice& I& Coordonata teoretic (formarea no4iunilor de teorie literar. +i a capacit.4ii de a le aplica >n interpretarea te3tului literar - tipuri de demersuri: sec?en4e didactice autonome! conduse inducti?! deducti? sau dialectic II& Coordonata te@tual i coordonata conte@tual (conturarea unor strate/ii de compre,ensiune +i interpretare a te3tului literar 1& Prelectura (conturarea ori-ontului de a+teptare al cititorului prin anticip.ri ancorate >n parate3t "& Prima lectur. +i compre,ensiunea te3tului a& e3primarea reac4iei emo4ionale fa4. de te3t (formularea r.spunsului afecti? +i e?iden4ierea amintirilor pe care Ie-a resuscitat lectura b& >n4ele/erea ni?elului literal (e3plica4ia! c,estionarul! descrierea sec?en4elor te3tului! intero/area te3tului! re-umarea! po?estirea! /losarea! identificarea cmpurilor le3icale etc& 3& *electura +i interpretarea te3tului a& anali-a te3tului! descrierea te3tului din perspecti?a cate/oriilor propuse de teoria literaturii +i >n acord cu 37 specificul /eneric (acti?itate indi?idual.! dialo/ frontal sau anali-. pe roluri b& interpretarea propriu--is.! centrat. asupra semnifica4iei /lobale ;semnifica4iilor te3tului (de-bateri orientate de >ntreb.ri! sec?en4e ce ?i-ea-. re/ruparea semnelor te3tului sau intero/area -onelor de indeterminare! rescrierea te3tului etc& c& interpretarea conte3tului producerii +i recept.rii te3tului - intero/area conte3tului scrierii te3tului (conte3tul bio/rafic +i conte3tul crea4iei - intero/area conte3tului recept.rii te3tului (perspecti?e: /en! procesul lecturii! constantele culturale! politice ale epocii etc& 6& Acti?it.4i de redactare a& scriere despre te3tul literar - anali-. +i interpretare de te3t b& scriere >mpotri?a te3tului literar - parodiere! modificare a unor sec?en4e! umplerea unor bIancuri etc& n loc de concluzii... >n ultimele decenii! discursul despre carte +i lectur. a de?enit persistent! substan4ial +i plural& '. refer la ?i-ibilitatea lui >n -ona crea4iei literare +i la relieful dobndit >n spa4iul teoriei literaturii: dou. domenii autonome! topite! nu o dat.! >n te3te uluitoare precum romanul cu cititori al lui Cal?ino! pro-ele cu biblioteci ale lui :or/es! #nsula lui Kro+an sau fra/mentul despre cartea de bucate din I@u'iile Simonei Popescu& >n didactic.! refle3ele acestei preocup.ri s-au manifestat rapid +i coerent prin adaptarea unor conclu-ii formulate de semiotica +i fenomenolo/ia lecturii sau de teoriile Br.spunsului cititoruluiC& >ntr-o ?ariant. sintetic.! re-ultatele acestor ?alori-.ri au fost ?i-ibile >n modelul de competen4. literar. structurat >n aceste pa/ini9 un model ce presupune desf.+urarea unor scenarii didactice complete +i e3plicite compuse din momentele succesi?e: prelectura! prima lectur. +i relecturile analitice +i interpretati?e ale te3tului& Acest model ce poate fi complinit prin sec?en4e de reflec4ie care s. pun. >n e?iden4. procesului lecturii +i s. permit. con+tienti-area etapelor lui& 13ist. >ns. +i o alt. cale de acces spre formarea competen4ei de lectur.! +i ea const. >n interpretarea atent. a te3telor; sec?en4elor

38 de te3t >n care cartea +i lectura sunt trecute >n ima/ine sau >n po?este& %in +irul operelor selectate >n manualele actuale! dou. >mi par a fi rele?ante pentru acest demers& '. /ndesc la Srmanul 2ionis de 'i,ai 1minescu +i la Cartea de (ucate a Simonei Popescu& >ntr-un desen didactic succint! relectura +i interpretarea ambelor te3te ar presupune: a circumscrierea detaliat. a ima/inii c.r4ii - manuscrisul de -odii +i cartea de bucate - +i b e?iden4ierea etapelor lecturii! la 1minescu! sau a tipului de lectur.! >n ca-ul celui de-al doilea te3t& Ca te,nic.! a+ opta pentru re/ruparea semnelor! fie pe ori-ontala momentelor lecturii lui %ionis (model impus de structura narati?. a nu?elei eminesciene ! fie pe ?erticala caracteristicilor c.r4ii de bucate +i ale lumii ei de infern sau pur/atoriu (model impus de tiparul predominant descripti? al fra/mentului din Simona Popescu & 8u desf.+or aici sec?en4ele interpretati?e& Su/ere- doar c. Srmanul 2ionis poate fi citit inte/ral ca po?este a unei lecturi e-oterice9 o perspecti?. interpretati?. complementar. cu perspecti?ele canoni-ate (transfi/urare a unor te-e filosofice sau a unor topoi romantici ! Su/ere-! de asemenea! c. fra/mentul din I@u'ii poate fi citit ca ilustrare a modului >n care un te3t non-literar poate fi supus unei lecturi estetice9 o perspecti?. ce include! la rndul ei! alte parcursuri interpretati?e ce ?alori-ea-. ima/inea copilului +i a ima/inarului infantil sau ?i-iunea despre BartaC culinar. a lumii mici bur/,e-e& ).r. >ndoial.! repre-ent.rile c.r4ii +i ale lecturii nu pot constitui dect arareori substan4a orelor de literatur.& 1le sunt >ns. BmemorabileC! ca toate ima/inile! +i semnificati?e! ca toate semnele ce compun operele9 +i asta c,iar +i atunci cnd nu e ?orba de carte! ci de -iar sau de scrisoare (ca la unii din eroii lui I&A& Cara/iaie sau la Ilie 'oromete ! +i c,iar +i atunci cnd cititul este >mpiedicat +i tmp (ca cel al lui (r.snea & 39

MODELUL E9PLICIT AL STUDIULUI LITERATURII

1. Literatura n arhipela uri Studiul literaturii romne >n +coal. este orientat! la ora actual.! de dou. puncte de fu/.: primul urm.re+te formarea capacit.4ilor de compre,ensiune +i interpretare de te3t9 cel de-al doilea ?i-ea-. cunoa+terea epocilor +i scriitorilor repre-entati?i ai culturii romne9 primul promite formarea unui cititor autonom +i strate/ic pentru care bucuria lecturii este posibil.! cel de-al doilea arat. >nspre constituirea unei identit.4i culturale& Conturarea ferm. a primului doilea obiecti? ?ine s. corecte-e o caren4. a +colii romne+ti! cau-at. de identificarea studiului literaturii cu luarea >n st.pnire a unor teritorii artistice discontinue& 1fectele acestei perspecti?e unidirec4ionale au fost +i sunt >nc. ?i-ibile >n confi/ura4ia modular. a cuno+tin4elor ele?ilor +i >n deruta lor >n fa4a te3telor necunoscute& Compuse prin lectura ctor?a opere +i prin asimilarea unor parcursuri interpretati?e ,eteroclite! ar,ipela/urile de cuno+tin4e despre literatura romn. - ar,ipela/uri precum B*ebreanuC! BAr/,e-iC sau Bnu?ela fantastic.C +i insule precum B'orome4iiC! B*i/a Cr0pto&&&C sau B*omeo +i NulietaC - sunt precare +i! nu o dat.! neautentice9 m. refer! >n primul rnd! la precaritatea pro?ocat. de lectura fra/mentar. a te3telor sau! +i mai /ra?! de absen4a lecturii9 m. refer! >n al doilea rnd! la >n?.4area unor interpret.ri semnate de ?oci mai mult sau mai pu4in autori-ate! interpret.ri preluate inte/ral sau colate din manuale! studii critice +i c.r4i de comentarii& Se poate replica! +i pe drept cu?nt! c. discontinuitatea este >nscris. >n tiparul disciplinei& Se poate sus4ine c. teritoriile literare parcurse >n /imna-iu +i liceu nu pot fi dect sincopate9 c. ele nu pot cuprinde! oricare ar fi efortul! dect un num.r restrns de autori +i de opere& 'ai mult dect att! se poate demonstra c. arcurile temporale! /enerice sau tematice prin care se lea/. spa4iile insulare sunt ine?itabil fra/ile9 c. ele nu pot desena! oricare ar fi m.iestria! dect contururi +i trasee ?a/i: e ?orba de cadre ale unor epoci sau de direc4ii de e?olu4ie a unor specii9 e ?orba de etape sau dominante ale unor uni?ersuri artistice! de coresponden4e tematice sau

recuren4e formale9 e ?orba de necesare +i caren4e sc,i4e ale unor >ntre/uri spri7inite! toate! pe lectura! adeseori fra/mentar.! a unui num.r restrns de opere& %ar! dincolo de aceste >ntre/uri su/erate! >ntre/uri al c.ror contur este +i ?a r.mne discontinuu +i precar - oricare ar fi con4inutul pro/ramelor +i manualelor +colare - demersul didactic poate >ncerca s. le/e +i altfel insulele! poate ar.ta +i >nspre alt fel de >ntinderi& 5i acest alt fel de le/are nu se mai face prin sur?olarea teritoriilor literare! ci prin ?alori-area inte/ral. a e3perien4ei >ntlnirii cu literatura& Acest alt fel de corelare nu mai presupune imprecisele ?ederi de deasupra! ci o cursi?. +i autentic. pri?ire din.untru: o pri?ire ce cuprinde fenomenul literar din interiorul proceselor de compre,ensiune +i interpretare! dar +i o pri?ire con+tient. de procesul studiern literaturii >n >ntre/ul lui& >n >ncerc.rile de a institui o asemenea perspecti?. ?.d conturat. promisiunea form.rii unor cititori autonomi! pentru care importante sunt nu numai popasurile ; insulele! ci +i drumurile care le lea/. +i pe care ?or putea mer/e! sin/uri! mai departe& 2% !itualurile transparenei Perspecti?a didactic. la care m. refer se structurea-. >n func4ie de ritualurile transparen4ei! ritualuri ?.-ute altfel dect >n proiec4ia sumbr. a lui Nean :audrillard19 ?.-ute dinspre partea lor sporitoare +i creati?.& A desc,ide o asemenea perspecti?. >nseamn.! >n primul rnd! a face ?i-ibili to4i pa+ii procesului recept.rii;>n?.4.rii: pa+ii fiec.rei lec4ii >n parte! dar +i pa+ii pe care >i presupune parcur/erea unui capitol sau a >ntre/ului manual! momentele de trecere de la o sec?en4. la alta! dar +i orientarea lor& Confi/urat astfel! demersul didactic >+i arat. inten4ia +i le/ea +i se propune ca model al unui parcurs coerent! ce poate fi prelun/it dincolo de mar/inile orei de literatur.& A desc,ide o asemenea perspecti?. >nseamn.! >n al doilea rnd! a face ?i-ibile +i a ?alori-a toate etapele actului lecturii +i interpret.rii: etapa >ntlnirii cu parate3tul +i a proiec4iei sensului pornind de la titlu!
1

:audrillard! N&! 7itualurile transparen*ei >n Cellalt prin sine nsui, Casa C.r4ii de 5tiin4.! Clu7! 1997! pp& "1-3@&

61 subtitlu! nume al autorului +i;sau ilustra4ii9 etapa lecturii inocente! cu 7ocurile ei anticipati?e +i re?enirile corecti?e! cu tr.irile empatice +i;sau cu idiosincra-iile ei9 etapa lecturii critice! cu >ncerc.rile de obiecti?are a e3perien4ei estetice +i de 7ustificare a interpret.rilor plurale& Confi/urat astfel! demersul didactic aduce >n prim-plan o serie de momente de compre,ensiune pe care ?ariantele tradi4ionale le puneau >ntre parante-e +i ofer. ele?ilor posibilitatea de a reali-a un discurs interpretati? autentic +i substan4ial& 2%&% D,m,+0*+i /i/ac-ic, ,6plici-, >n didactica modern.! ritualurile transparen4ei ?i-ea-.! >n primul rnd! structurile unit.4ilor de >n?.4are (fie ele lec4ie! capitol sau materia unui an de studiu & %emersurile construite sub acest semn presupun pre-en4a unor momente prospecti?e +i;sau retrospecti?e! menite s. pun. >n relief direc4iile +i etapele drumului >n?.4.rii;lecturii! modul >n care se articulea-. momentele care >l compun +i rostul parcur/erii lor& >n seria acestor demersuri! se >nscriu modelele de confi/urare a lec4iei semnate de H/le (198$ ! Kiasson (199# sau Steele +i 'eredit, (1997 & 8u ?oi insista acum asupra lor >ntruct ele au f.cut obiectul discu4iei cu un alt prile7"& Puncte- doar aspectele prin care aceste ?ariante rescriu modelul tradi4ional compus! de obicei! din urm.toarele etape: 1& momentul or/ani-atoric9 "& sec?en4a de actuali-are sau de ?erificare a cuno+tin4elor dobndite anterior9 3& >nsu+irea noilor cuno+tin4e9 6& fi3area +i e?aluarea noilor cuno+tin4e +i tema pentru acas.& Diciile acestui tip de demers sunt bine cunoscute +i ele constau! >n primul rnd! >n sincopele ce apar frec?ent >ntre cuno+tin4ele actuali-ate;?erificate +i cuno+tin4ele abordate >n lec4ia nou.& Asemenea parcursuri pot >ncepe ?ino?at prin ?erificarea modului >n care a fost asimilat. o cate/orie /ramatical.! pentru a continua apoi cu studiul unui te3t literar& >n al doilea rnd! caren4ele modelului re-id. >n faptul c. etapele >n?.4.rii +i sensul lor r.mn! pentru ele?i! necunoscute! cunoa+terea;reali-area scenariului +i ini4iati?a fiind! >n e3clusi?itate! prero/ati?e ale profesorului& Structurate astfel! lec4iile >+i distribuie toate accentele asupra con4inuturilor +i ecranea-. drumul ce duce >nspre ele9 din aceast. cau-.!

reluarea lui! >n afara orei! de unul sin/ur! se ?a face /reu sau deloc&
"

?e-i >n acest sens! cap& Cooperarea i n'*area e@plicit, >n 2idactica lim(ii i literaturii rom1ne, 1d& %acia! Clu7-8apoca! "###! pp& "$-6#&

6" %iferen4ele esen4iale ce definesc noile structuri se pot deduce din seriile de >ntreb.ri care le articulea-.! >ntreb.ri ce preced +i urmea-. momentul >n?.4.rii noilor cuno+tin4e! inte/rndu-l >ntr-un parcurs >nceput >nainte de lec4ie +i continuat dup. >nc,iderea ei&
O4l, Ce +tiu despre subiectO Ce a+ dori s. +tiuO 8n53:a+,a Ce am noilo+ >n?.4atO con:in*-*+ i Ce a+ dori s. mai aflu despre subiectO

ia00on Ce strate/ii (cuno+tin4e urmea-. a fi >n?.4ateO S-,,i, 1i M,+,/i;

%e ce Cum se ?a este reali-a necesar. >n?.4areaO >n?.4area lorO Ce +tiu despre subiect +i ce a+ dori s. afluO

8n53:a+,a Cnd +i cum pot fi noilo+ aplicate strate/iile con:in*-*+ (cuno+tin4ele >n?.4ateO i 8n53:a+,a Ce am >n?.4at +i cum noilo+ 7ustific +i corele- noile con:in*-*+ cuno+tin4eO i

Pre-entarea clar. a >ntreb.rilor ce articulea-. procesul de >n4ele/ere +i >n?.4are este considerat. de autori un /est necesar& Importan4a lui const. >n faptul c. e?iden4ia-. modul >n care se petrec >n4ele/erea +i >n?.4area! oferind astfel! indirect! strate/ii de studiu;receptare pe care ?arianta tradi4ional. le las. nepreci-ate& Daloarea acestor tipare confi/urati?e const. +i >n plasticitatea lor sau! mai e3act! >n capacitatea de a ordona orice unitate de >n?.4are +i de a-i reliefa coeren4a: o coeren4. al c.rei desen se e3prim. >n a/ende de lucru anticipati?e +i;sau recapitulati?e! a+e-ate la >nceput; la sfr+it de capitol! de semestru sau de an +colar! a/ende >n pa/inile c.rora con4inuturile se structurea-. >n >ntre/uri& 'ai mult! ideea pe care o pun >n form. aceste modele confi/urati?e poate fi preluat. +i reformulat. >n toate situa4iile >n care demersul didactic pretinde corela4ii +i sinte-e& >n felul acesta! pot fi conturate! dincolo de structurile mo-aicate ale manualelor! no4iuni de teorie literar.! filia4ii tematice! formule /enerice! ar,itectonice etc& >n pofida acestor calit.4i! modelele la care m-am referit au! ca toate formulele didactice! limitele lor& 1le re-ult. din desenul simplificat al procesului >n4ele/erii! desen a c.rui repetare frec?ent. poate banali-a parcursul sinuos! comple3 +i fascinant pe care >ntlnirea cu literatura >l presupune& Asemenea riscuri pot fi u+or e?itate prin conturarea unor ?ariante selecti?e +i suple! subordonate >ns. perspecti?ei care Ie-a /enerat: o perspecti?. pentru care esen4iale sunt nu numai >n4ele/erea 63 +i >n?.4area unor noi con4inuturi! ci +i >n4ele/erea modului >n care >n4ele/erea +i >n?.4area se petrec9 o perspecti?. >n desc,iderea c.reia pot fi formate competen4e pentru c. demersul didactic este centrat deopotri?. asupra lui Ba +tiC +i asupra lui Ba +ti s. faciI7 Bs. >n?e4iC; Bs. >n4ele/iC; Bs. interprete-iC& 2%2% Sc,na+ii /i/ac-ic, compl,-, Imperati?ele transparen4ei informea-. studiul literaturii +i la un alt ni?el dect la cel al unit.4ilor de >n?.4are9 m. refer la pre-en4a unor strate/ii orientate e3plicit >nspre procesele de compre,ensiune +i interpretare! strate/ii ce fac ?i-ibile +i ?alorific. deopotri?. etapele succesi?e ale >ntlnirii cu te3tul +i treptele >n4ele/erii lui& >nspre conturarea acestor strate/ii au condus o serie de studii +i cercet.ri de didactic. inspirate din teoriile recept.rii (direc4ia american. reader!response criticism +i cea european.! repre-entat.! prioritar! de coala de la Konstan,:$ 'i-a esen4ial. a acestor demersuri poate fi identificat. >n inten4ia de a conferi studiului literaturii substan4ialitate +i firesc +i este informat. de o ?i-iune ce define+te e3perien4a estetic. drept o acti?itate producti?. +i comunicati?.3&

Strate/iile confi/urate >n desc,iderea acestei perspecti?e sunt e3presia unor sc,imb.ri esen4iale! sur?enite att >n teoria literaturii! ct +i >n didactica lecturii& 'uta4iile sur?enite >n ?i-iunea asupra te3tului pot fi formulate! >ntr-o manier. reducti?.! dar necesar. >n termeni de: a& trecere de la o perspecti?. ce consider. sensul ascuns >n te3t! iar lectura! o >ncercare de decriptare! la o perspecti?. ce consider. sensul constituit de cititor >n ; prin actul lecturii +i b& trecere de la o ?i-iune ce statuea-. te3tul ca unic obiect al compre,ensiunii! la o ?i-iune pentru care te3tul +i compre,ensiunea de?in deopotri?. obiecte ale >n4ele/erii +i teoreti-.rii& 'odificarea ?i-iunii asupra sensului +i rolului cititorului a condus la conturarea unor te,nici ce urm.resc ?alorificarea lecturii inocente& '. refer la contribu4ii precum cele semnate de :eac, +i G0nds (1991 ! Aan/er (199" ! Aebrun (1993 ! Narro (1996 sau (emple +i Killet (199$ ! autori americani +i canadieni influen4a4i direct de Bteoria r.spunsului cititoruluiC&
3

Nauss! G& *&! &Ee &Eeor8 of 7eceptionB > 7etrospecti'e of its Dnrecogni,ed PreEistor8, in Peter Collier +i Gel/a Ke0er-*0an! +iterar8 &Eeor8 &oda8, Cambrid/e! Polit0 Press! 199"! pp& @3-@6&

66 Sc,imbarea ?i-iunii asupra compre,ensiunii a a?ut! de asemenea! influen4e ?i-ibile >n didactic.& '. refer la o serie de refle3e ale fenomenolo/iei lecturii! dar +i la >ntlnirea lor fericit. cu teoriile co/niti?iste9 acestea din urm. definesc sensul drept construct personal! determinat direct de Bstructura co/niti?.C a subiectului sau! altfel spus! de Bteoria sa despre lumeC& >n desc,iderea acestei orient.ri se >nscriu te,nici di?erse precum Bmetoda /ndirii cu ?oce tareC (e3& :aumann! Nones +i Sieferd-Rassel! 1993 ! Bacti?it.4ile diri7ate de ascultare/ndireC (e3& (emple +i Killet! 199$ sau metoda Banali-ei lecturilorC (%ufa0s! 199@ & Informate de aceea+i inten4ie - cea de a face ?i-ibil modul >n care se constituie sensul >n actul lecturii -! noile metode pri?ile/ia-.! >n dialo/ul te3t-cititor! rolul cititorului (inten4ia! obiecti?ele! reac4iile afecti?e! cuno+tin4ele +i aduc >n discu4ie problema conte3tului >n care se petrec >n4ele/erea +i interpretarea& B)i/uraC central. a didacticii literaturii de?ine astfel triun/,iul cititor ; ele? - te3t - conte3t! triun/,i >n cadrul c.ruia dominant. este po-i4ia cititorului& A+e-area lui >n prim-plan poate fi citit. ca e3presie direct. a Bpeda/o/iei centrate pe ele?C! dar +i ca e3presie a acelui Leitgeist pe care >l e?iden4ia-. Emberto 1co >n +imitele interpretrii, atunci cnd ?orbe+te despre Binsisten4a! de?enit. aproape obsesi?.! asupra momentului lecturii! al interpret.rii! al colabor.rii sau cooper.rii receptoruluiC&6 )ocali-area demersurilor didactice asupra receptorului +i asupra colabor.rii lui cu te3tul a condus la conturarea unor scenarii complete ale actului lecturii& %e+i strident reducti?e! ca orice >ncerc.ri de aliniere +i formali-are a unor procese comple3e! aceste scenarii au o calitate indiscutabil.: ele permit di?ersificarea +i ordonarea strate/iilor didactice >n func4ie de pa+ii procesului >n4ele/erii +i interpret.rii! >n func4ie de actul lecturii >n >ntre/ul lui& %in seria repre-ent.rilor inte/rale ale >ntlnirii cu te3tul! reiau succint doar dou.& Inten4ia nu este de a anali-a pertinen4a ?ariantelor! ci de a sublinia pre-en4a unor ?i-iuni ce sub>ntind parcursuri didactice complete! acti?it.4i >n cadrul c.rora Bcomentariul criticC pri?ile/iat de didactica tradi4ional.! nu mai este dect un sin/ur moment& Primul model este semnat de Nudit, A& Aan/er@ +i repre-int. actul lecturii prin intermediul a patru tipuri de rela4ii te3t - cititor& Considerate Bmai de/rab. recursi?e dect liniareC! aceste rela4ii 6 @

1co! E&! +imitele interpretrii, Constan4a! 1d& Pontica! 199$& p& "#& Aan/er! N& A&! 7etEinGing literatura instruction, >n N& Aan/er (coord& ! +iterature #nstruction, > Cocus on Student 7esponse, 8ational Council of (eac,er of 1n/lis,! Erbana! II&! 199"&! p& 6#&

6@ transcrise metaforic >n ima/inea unui drum ce presupune apropierea de! imersiunea >n +i emer/en4a din uni?ersul crea4iei - pot fi definite >n traducere liber. prin:
1& "& 3& 6& Ba p.+i din e3terior spre interior: intrarea >n lumea te3tuluiC9 Ba fi >n interior +i a e3plora lumea te3tuluiC9 Ba p.+i >napoi +i a re/ndi datele cu care s-a pornit la drumC9 Ba ie+i din lumea te3tului +i a obiecti?a e3perien4aC&

Se poate u+or remarca faptul c. rela4iile conturate de Aan/er definesc dialo/ul dintre cititor +i te3t prin perspecti?e +i ni?eluri distincte: o perspecti?. inocent. ; in/enu.! ce /enerea-. >n4ele/erea din interior a lumii te3tului (" +i 3 ! +i o perspecti?. critic.;interpretati?.! specific. >n4ele/erii te3tului din afara lumii lui (6 & 'ai mult dect att! modelul conturea-.! prin intermediul primului tip de rela4ie! o etap. a pre-lecturii! etap. ?alori-at. de studiile ce preiau +i recompun! >n scenarii didactice! rela4iile circumscrise >n +iterature #nstruction, > Cocus on Student 7esponse$ Scenariul construit de *obert Sc,oles$ urm.re+te +i el sc,i4area unui parcurs complet al actului lecturii +i interpret.rii& Aici! >ns.! ni?elurile diferite ale >n4ele/erii de?in etape succesi?e ale studiului te3tului literar abordat prin lectur. +i relectur.;relecturi& >nainte de a le enumera! men4ione- c.! >n cadrul acestui model! lectura este definit. ca proces prin care cititorul >+i creea-. propriul te3t! pornind de la te3tul scriitorului& (e3tul cititorului poate fi creat! >n ?i-iunea lui Sc,oles! >n trei moduri diferite! ce corespund unor tipuri de lectur. distincte +i ele:
1& "& 3& un mod de Ba produce te3t din 9HitEin: te3tC- lectura inocent.9 un mod de Ba produce te3t despre 9upon: te3tC - lectura interpretati?.9 un mod de Ba produce te3t mpotri'a 9againsf: te3tuluiC- lectura critic.&

Prin simpla al.turare a celor dou. modele! se poate obser?a /enul lor pro3im! repre-entat de recuperarea +i inte/rarea! >n scenariul didactic! a e3perien4ei identific.rii cu lumea te3tului! identificare specific. lecturii inocente& I/norat. de parcursurile tradi4ionale! ce debutau abrupt +i dificil prin instituirea pri?irii interpretati?e! a pri?irii Bde deasupraC! cuprinderea te3tului din interior este! >n opinia mea! un pas obli/atoriu9 un pas pe care manualele >l sc,i4ea-. >nc. timid! dar pe care profesorul trebuie s.-l ?alorifice inte/ral >n situa4ia >n care urm.re+te confi/urarea unor parcursuri critice fundamentate +i coerente& %iferen4a specific. a celor dou. modele este +i ea semnificati?. >ntruct punctea-. mar/inile procesului lecturii +i interpret.rii& 1
Sc,oles! *&! &e@tual PoHer, Dterar8 &Eeor8and &eacEing of InglisE, 8e< Ga?en and Aondon! Qale Eni?ersit0 Press! 198@! pp& "1-"9

6$ ?orba! pe de o parte! de desc,iderea procesului lecturii! fi/urat. de Aan/er >n acel Ba fi >n afar. +i a p.+i >n.untruC! u?ertur. ce presupune o prim. descifrare a parate3tului +i un prim contur al ori-ontului de a+teptare& 1 ?orba! pe de alt. parte! de prelun/irea procesului interpret.rii! prelun/ire conturat. de Sc,oles >n ultima sec?en4.! consacrat. scrierii BcriticeC de te3t& 8oile dimensiuni pe care le dobnde+te studiul literaturii prin pre-en4a acestor modele /lobale ?i-ea-.! a+a cum am ar.tat! inte/rarea! >n parcursul didactic! a momentelor prelecturii +i lecturii inocente +i continuarea interpret.rii prin acti?it.4i de producere creati?. de te3t& >ntr-o pre-entare sumar.! ce las. deoparte problematica producerii te3tului >mpotri?a te3tului! demersurile centrate asupra etapelor pre-lecturii;pre-recept.rii +i lecturii inocente le ?.d specificate prin: 1& strate/ii ce ?i-ea-. con+tienti-area momentului proiec4iei ini4iale a sensului +i confi/ur.rii inten4iei de lectur. - >ntreb.ri: BCe /nduri pro?oac. lectura foii de titluOC! BCum apro3im.m sensul pornind de la titlu! subtitlu! >nainte de lectura propriu--is.OC! BCum se orientea-. lectura dup. prima sec?en4. citit.OC - metode: 7urnalul +i r.spunsul scris9 "& strate/ii ce ?i-ea-. e3primarea +i ?alorificarea reac4iilor emo4ionale pe care lectura le pro?oac.! reac4ii ce se pot constitui >n puncte de pornire ale interpret.rii te3tului - >ntreb.ri: BCe sentimente a pro?ocat lectura te3tuluiOC BCe amintiri personale a suscitat lectura te3tuluiOC! BCare sunt >ntmpl.rile;ima/inile;problemele care au surprins! incitat etcOC - metode: 7urnalul de lectur. +i r.spunsul scris9 3& strate/ii ce urm.resc corelarea a+tept.rilor ini4iale cu re-ultatele primei lecturi - >ntreb.ri: BCum a r.spuns te3tul a+tept.rilor ini4ialeOC! B>n ce m.sur. a dep.+it a+tept.rile! a de-am./it! a pro?ocatOC

- metode: r.spunsul oral sau scris9 fi+a de e?aluare a lecturii& 6& strate/ii ce ?i-ea-. con+tienti-area procesului de confi/urare a sensului la ni?el sinta/matic - >ntreb.rile specifice sunt: o >nainte de lectura unei sec?en4e: BCe crede4i c. ?a urmaOC BCum crede4i c. ?a reac4iona persona7ulOC! BCe crede4i c. ?a decide naratorul >n le/.tur. cu&&&OC9 o dup. lectura sec?en4ei: BA confirmat te3tul a+tept.rile ; anticip.rile ?oastreOC! BCare dintre ele s-au reali-atOC - metodele specifice: lectura anticipati?. +i 7urnalul de lectur.& 67

)ormali-area +i e3perimentarea acestor strate/ii s-a reali-at >n cadrul unui pro/ram de cercetare mult mai amplu! desf.+urat >n perioada 1998-"###! finan4at de C8CSIS +i orientat >nspre conturarea unor modalit.4i de redimensionare a didacticii literaturii din perspecti?a teoriilor recept.rii& Iser! P&! AIacfe de lecture, &Eeorie de l?effet estEeti=ue, 1d& Pierre 'arda/a!

(< Eltima serie de strate/ii se /rupea-.! de cele mai multe ori! >n 7urul metodei anticipati?e! prospecti?e sau ipotetice! dup. numele dat scenariului >n didacticile /ermane (K& Paldmann! 1998 ! americane (C,& (emple +i N& Killet! 199$ sau bel/iene (N&-A& %ufa0s! Kemenne! Aedur! 199$ & 1sen4a metodei const. >n parcur/erea sec?en4ial. a unei opere cu dimensiune sinta/matic. e?ident.! >n formularea de ipote-e le/ate de e?olu4ia te3tului +i >n ?erificarea lor dup. parcur/erea fiec.rei sec?en4e& 'etoda este aplicat. de cele mai multe ori cu inten4ia de a face ?i-ibil. fa4a comunicati?.! participati?. a lecturii! antrennd ele?ii >n le/ile dialo/ului cu necunoscutul +i nespusul! dialo/ esen4ial >n e3plorarea lumilor fic4ionale& %ar metoda poate e?iden4ia +i unul dintre modurile fundamentale de constituire a sensului unui te3t literar9 m. refer la alternan4a mi+c.rilor prospecti?e +i retrospecti?e! mi+c.ri reali-ate de /ndul cititorului >n timpul primei lecturi& D.-ut. astfel! metoda se >nscrie >n +irul demersurilor didactice e3plicite! menite s. pun. >n relief direc4iile de constituire a sensului >n actul lecturii& %espre asemenea strate/ii ?a fi ?orba >n continuare! strate/ii situate inte/ral sub semnul transparen4ei9 ele >+i propun s. pun. >n relief procesele specifice lecturii inocente +i lecturii critice! precum +i mecanismele te3tuale care le informea-.& 3. "arcursuri interpretati#e n relie$ Hrientat. de inten4ia de a crea competen4e de compre,ensiune +i interpretare! abordarea didactic. a actului lecturii este un proiect ambi4ios +i riscant9 +i asta pentru c. ofer. ima/inea unui proces prin delimit.ri +i simplific.ri succesi?e& *edau succint! >n rndurile ce urmea-.! etapele care au condus la circumscrierea strate/iilor Bpunctului de ?edere mobilC&7 Ima/inea >i apar4ine lui Polf/an/ Iser +i a fost creat. pentru a reda comple3itatea +i dinamica procesului constituirii sensului >n actul lecturii: BCititorul este! >n acela+i timp! scufundat >n te3t +i dincolo de te3t& Se poate in?oca ima/inea unui punct care nu ar >nceta s. se deplase-e >ntr-un spa4iu f.cut din fra-e&C8

Aectura! a+a cum o restituie descrierea! este! >n acela+i timp! imersiune >n +i emer/en4. din te3t! identificare cu +i distan4are de lumea te3tului& %uratele >n care se petrece identificarea se definesc prin dialectica mi+c.rilor anticipati?e +i retroacti?e9! >n ?reme ce mi+carea de distan4are permite /ndului s. reali-e-e corelarea +i sinteti-a semnelor te3tuale1#: Comple3itatea +i fluiditatea actului lecturii! a+a cum sunt ele repre-entate de Iser! nu pot fi cuprinse >n cadranul unui sin/ur model didactic& Cred >ns. c. desfacerea mi+c.rilor >n dou. serii distincte nu tr.dea-. esen4a proceselor de constituire a sensului! procese descompuse la to4i teoreticienii ce pun problema primei lecturi +i a

relecturii&11 Propun! deci! urm.toarele serii: 1& imersiune >n te3t9 mi+care prospecti?. +i retrospecti?.9 prima lectur. sau lectura inocent. +i "& distan4are de lumea te3tului9 re/rupare a semnelor9 relectura sau lectur. critic.& >n func4ie de aceste serii! conture- dou. metode orientate >nspre e?iden4ierea proceselor specifice de constituire a sensului: 1& metoda lecturii anticipati?e (centrat. asupra compre,ensiunii te3tului ! pentru prima serie +i "& metoda re/rup.rii semnelor (centrat. asupra interpret.rii te3tului ! pentru cea de-a doua& 2%&% L,c-*+a an-icipa-i53 'i+carea dialectic. a anticip.rilor +i re?enirilor! specific. primei >ntlniri cu te3tul! a fost formali-at. diferit& 'odelul pe care >l supun aten4iei >+i are punctul de plecare >n ?arianta conturat. de C,& (emple +i N& Killet pe care o redimensione-! >ns.! prin reliefarea direc4iilor de constituire a sensului specifice lecturii inocente +i prin e?iden4ierea procesului didactic & Pre-int succint momentele posibile ale unei ore de intrare >ntr-un te3t epic sau dramatic! /ndite din perspecti?a finalit.4ii formulate mai sus: 1& anun*area o(iecti'elor, acti?itatea ?a urm.ri punerea >n e?iden4. a mi+c.rilor /ndului cititorului pe parcursul primei lecturi9
:ru3elles! 198@!p& "#1& 9 #(idem, pp$ "#1-"#7& H #(idem, pp$ "1$-""7& 11 '. refer la distinc4ii teoretice precum lectur. semantic. 's$ lectur. critic. (1co! E&! 3p cit$, p$ 3"& sau lectur. liniar. 's$ lectur. circular. (C.linescu '&! 7ereading, Qale Eni?ersit0 Press! 8e< Ga?en +i Aondon! 1993! p& 3& ! distinc4ii sus4inute de opo-i4ia cititor in/enuu 's$ cititor critic&

49
"& anun*area pailor acti'it*iiB acti?itatea ?a consta >n lectura unor sec?en4e de te3t! urmate de formularea de ipote-e! de confruntarea lor cu te3tul etc9 F$ acti'itatea propriu!,isB ! lectura primei sec?en4e9 - >ntrebare ?i-nd desf.+urarea ?iitoare a ac4iunii9 - formularea ipote-elor +i >nscrierea lor pe tabl.9 - lectura celei de-a doua sec?en4e9 - confruntarea e?enimentelor din te3t cu ipote-ele formulate! ale/erea ipote-ei confirmate de te3t sau! dac. nu e3ist.! notarea ei pe tabl.9 - nararea te3tului de la >nceput pn. la sfr+itul ultimei sec?en4e citite9 - formularea unui nou +ir de ipote-e etc& $ reflec*ie asupra acti'it*iiB ! reluarea succint. a momentelor parcurse9 - discutarea raportului dintre actul lecturii ca parcurs al ordinii te3tului +i actul lecturii ca proces de constituire a sensului te3tului9 - desenul mi+c.rii /ndului >n timpul primei lecturii& Strate/ia poate ?i-a! de asemenea! punerea >n e?iden4. a mecanismelor te3tuale care /enerea-. mi+c.rile prospecti?e +i retrospecti?e ale /ndului& >n acest ca-! se impun discu4ii le/ate de calitatea locurilor te3tuale ce pro?oac. formularea ipote-elor sau de diferen4a dintre num.rul mare de ipote-e pre-ente la >nceputul lecturii +i num.rul mic de ipote-e ce preced lectura finalului& Strate/ia are marea calitate de a face ?i-ibile mi+c.rile prin care /ndul construie+te dimensiunea sinta/matic. a te3tului& 1a creea-. de asemenea un cadru adec?at pentru >n4ele/erea st.rii de imersiune +i de identificare cu uni?ersul fic4ional! caracteristice primei lecturi& %ar strate/ia are +i limite indiscutabile& %intre cele mai e?idente sunt incompatibilitatea cu te3tele ce pre-int. o structur. narati?. complicat. sau o confi/ura4ie paradi/matic.

predominant.! >n plus! con+tienti-area pre-en4ei mi+c.rilor prospecti?e +i retrospecti?e se reali-ea-. destul de repede& Incitant. pentru ele?ii de /imna-iu! metoda nu poate fi! pentru ele?ii de liceu! dect un prim cadru al compre,ensiunii te3tului9 cadru ce se cere >ns. secondat de te,nici capabile s. pun. >n e?iden4. acti?it.4ile de corelare +i sinte-. a semnelor te3tuale& @# '%2% L,c-*+a ca +,4+*pa+, a 0,mn,lo+ Cea de-a doua serie anun4at. anterior (distan4are de lumea te3tului! acti?itate de sinte-.9 relectur. sau lectur. critic. a constituit suportul unei alte strate/ii denumite! printr-o sinta/m. a lui P& Iser! Blectura ca re/rupare a semnelorC& 'etoda urm.re+te s. pun. >n e?iden4. modul >n care este creat obiectul estetic prin interpretare coerent.! modul >n care este creat. forma estetic. prin corelarea semnelor te3tuale& >n modelarea strate/iei am fi3at drept puncte de pornire urm.toarele principii teoretice: 1& Bobiectul estetic! >n inte/ralitatea sa! nu poate fi produs dect prin sinte-.C1"9 "& Bsinte-ele sunt! >nainte de toate! re/rup.ri ce permit confi/urarea unui sistem de ec,i?alen4eC13& 3& Bsensul se de/a7. prin re/rupareC16& )undamentul teoretic al strate/iei l-a repre-entat! deci! o ?i-iune ce define+te procesul de constituire a sensului (>n >n4elesul de construc4ie a obiectului estetic ca acti?itate de sinte-.! de re/rupare a semnelor! de confi/urare a unui sistem de ec,i?alen4e& Pornind de la aceast. perspecti?.! am confi/urat un model didactic a c.rui pre-entare ?a a?ea drept suport un te3t semnat de 8ic,ita St.nescu: nceat g1ndire a ar(orelui secular$ Ale/erea a fost determinat. de structura paradi/matic. e?ident. a te3tului +i de construc4ia >n unit.4i semantice ferm delimitate! dar +i de noutatea te3tului pentru profesorul de literatur. romn.& Am dorit ca pre-entarea modelului s. nu interfere-e cu amintirea unor alte strate/ii didactice aplicate >n ca-ul te3telor studiate la clas.! te3te al c.ror model confi/urati? este compatibil cu strate/ia& '. refer la crea4ii lirice precum i dac$$$ de 'i,ai 1minescu! Plum( de Keor/e :aco?ia sau Paradis n destrmare de Aucian :la/a! dar +i la crea4ii epice cu structur. paradi/matic. e3plicit. precum Srmanul 2ionis de 'i,ai 1minescu sau +a *ignci de 'ircea 1liade& iat.! deci! te3tul:
1" 13

Iser! P&! 3p$ cit, p& "#1& #(idem, p& "1$& ul(idem,p$ "17&

51
8nc,a-3 4=n/i+, a a+>o+,l*i 0,c*la+ de MicEita Stnescu B1& >n cmpul cu iarb. pieritoare se >nal4. umbros +i falnic arborele secular& "& Au ?enit turmele de cerbi +i de c.prioare ?oindu-se sub umbra lui! dar tocmai atunci alte turme de cerbi +i de c.prioare au ?enit ?oindu-se sub umbra lui& 3& Cerbii se b.tur. pn.-+i frnser. coarnele! pn.-+i rupser. carnea! pn.-+i scoaser. la i?eal. /in/a+ele coaste albe& 6& C.prioarele f.r. de cerbi se risipir. >n patru ?nturi sterpe& @& Denir. apoi din pie-i+ de munte +i din domol de deal cete de mistre4i /ro,.ind de soare! ca s. se umbreasc. la arborele secular& %ar! ?ai! tocmai >n aceea+i ?reme +i e3act >n acela+i timp ?enir. +i alte cete! multe! de mistre4i /ro,.ind de soare! >nsetate de dor de adumbrire& $& 5i mistre4ul se b.tu cu mistre4! pn.-+i rupse col4ul! pn.-+i sn/er. 7u/ulara! pn.-+i l.s. iluminat. de ra-. +ira ?ertebrelor albe& Iar purcelele /ro,.ind +i sterpe se risipir. spre munte& 7& Aupii ?enir. rn7ind cu +irul lupoaicelor dup. ei! dar >n acela+i timp al4i lupi +i alt +ir de lupoaice la arborele secular se >ntlnir.& 8& Aupul rupse blana de lup! lupul manc. lup& Sc,el.c.ind lupoaicele se pierdur. >n b.r./anuri! sterpe +i uscate& 9& Au ?enit ?iole4ii! dar >ntlnir. ?iole4i +i mncar. ?iolet! iar ?ioletele sterpe dusu-s-au& 1#& Au ?enit trimbulin-ii cu trimbulindele dup. ei! dar s-au i-bit de trimbulin-ii care ?eneau cu trimbulindele dup. ei! +i a fost r.-boi +i muierile lor au r.mas sterpe& 11& Au ?enit unii care s-au >ntlnit cu unii! +i s-au mncat unii cu unii& 1"& Au ?enit al4ii! care s-au >ntlnit cu al4ii +i s-au mncat al4ii cu al4ii& 13& Arborele secular! de unul sin/ur! cu /reu putea! fiind /reoi! s. aib. un /nd >n sinea trunc,iului lui& 16& Al meu este arboreleT au stri/at cerbii& 1@& Al meu este arboreleT au stri/at mistre4ii&

1$& Al meu este arboreleT au stri/at lupii& 17& Al meu este arboreleT au stri/at ?iole4ii& 18& Al meu este arboreleT au stri/at trimbulin-ii& 19& Al meu este arboreleT au stri/at unii& "#& Al meu este arboreleT au stri/at al4ii& "1& Arborele secular! foarte >ncet la /ndire! se /ndi cu o foarte lent. mirare: U%oamne! de ce s-or fi mncnd >ntre ei arborii .+tia m.run4i! ai nim.nuia +i f.r. r.d.cin.TVC&

'odelul didactic pe care l-am structurat con4ine dou. etape distincte& Prima este centrat. asupra compre,ensiunii! iar cea de-a doua asupra interpret.rii& Compre,ensiunea a presupus: 1& lectura te3tului9 "& >ntrebare adresat. >ntre/ii clase! ?i-nd sensul /lobal al te3tului9 r.spunsuri scrise! lectura lor +i >nscrierea lor pe o coal.-martor9 >n cadrul pre-e3perimentului! r.spunsurile au circumscris +i au 7ustificat! prin trimiteri la te3t! una dintre semnifica4iile urm.toare: te3tul ?orbe+te despre cru-imea rela4iilor interumane! despre absurditatea luptei dintre oameni! despre condi4ia femeii! despre posesiune! despre deta+area instan4ei superioare9 @" 3& anun4area scopului acti?it.4ii: acti?itatea ?a urm.ri s. pun. >n e?iden4. modul >n care /ndul construie+te semnifica4iile te3tului literar9 6& anun4area pa+ilor demersului: se ?a reali-a lectura pe para/rafe +i se ?or repre-enta unit.4ile prin care te3tul a?ansea-. +i cele care reiau +i nuan4ea-. aceea+i idee sau! cu alte cu?inte! elementele succesi?e +i cele ec,i?alente9 @& acti?itatea propriu--is.: a& discu4ie preliminar. despre ordinea sec?en4elor te3tului +i repre-entare /rafic.9 b& lectura pe unit.4i semantice (identice aici cu para/rafele 9 repre-entarea pe tabl.! prin s./e4i! a ordinii constituirii sensului9 >ntreb.rile ?i-ea-. doar e?iden4ele +i sunt de tipul: BCare sunt elementele pe care le considera4i esen4iale >n acest fra/mentOC9 BCare elemente le duce4i cu ?oi! mai departe! >n lectur.OC9 BPre-int. aceste elemente asem.n.ri cu ceea ce s-a citit pn. acum sau nuOC9 >n ca-ul >n care r.spunsurile au fost diferite! s-au ne/ociat sinta/mele ce urmau s. fie notate pe tabl.9 c& repre-entarea! pe parcursul lecturii! a ordinii sinta/matice +i a celei paradi/matice9 - >n cadrul pre-e3perimentului! sinta/mele care au compus a3a ori-ontal.! sinta/matic. a te3tului au fost urm.toarele: - Barbore secular se >nalt.C pe Bcmpul cu iarb. pieritoareC

(1);
- au ?enit turmele de cerbi +i de c.prioare L&&&J alte turme de cerbi +i de c.prioare au ?enit&&&C(" 9 - Bcerbii se b.tur.C pn. la moarte (3 9 - Bc.prioarele se risipir. L&&&J sterpeC (6 9 - Barborele secular L&&&J cu /reu putea L&&&J s. aib. un /nd >n sinea trunc,iului s.uC (13 9 - Bal meu este arboreleT au stri/at cerbiiC (16 9 - Barborele secular L&&&J se /ndi&&&C ("1 & - a3ele paradi/matice au fost +i ele repre-entate prin citate din te3t +i +i-au construit seriile ?erticale constituite din semnele ec,i?alente ale te3tului: Bau ?enit turmele de cerbiC ; B?enir. cete de mistre4iC ; Blupii ?enir.C&&&9 B?oindu-se sub umbra luiC ; Bca s. se umbreasc.C&&&9 Bcerbii se b.tur.C ; mistre4ul se b.tu cu mistre4C ; Blupul rupse blan. de lupC&&& etc& $& reflec4ia asupra acti?it.4ii: a& reluarea succint. a momentelor lec4iei9 b& discu4ie cu clasa asupra ordinii sec?en4elor >n te3t +i a ordinii ob4inute prin re/ruparea semnelor +i repre-entarea lor /rafic.& @3 Acti?it.4ile de compre,ensiune au fost urmate de sec?en4e consacrate interpret.rii& Acestea au constat >n: 1& anali-a r.spunsurilor >nscrise pe coala-martor din perspecti?a relecturii te3tului +i a

/rup.rii semnelor lui9 discu4ia a urm.rit s. pun. >n e?iden4. att 7uste4ea ct +i caracterul par4ial al r.spunsurilor ini4iale! fiecare din ele acoperind doar o parte dintre ?irtualit.4ile semantice ale te3tului9 astfel! r.spunsul care a subliniat cru-imea rela4iilor interumane s-a spri7init pe seria de ec,i?alen4e desc,is. de sec?en4a nr& "9 tot astfel! r.spunsul care a subliniat absurditatea conflictelor interumane a ?i-at seriile de ec,i?alen4e desc,ise de sec?en4ele "! 3 +i! probabil! 6 etc9 "& punerea >n e?iden4. a e3isten4ei altor laten4e semantice9 aceast. acti?itate a presupus reluarea lecturii te3tului +i orientarea interpret.rii >nspre corelarea altor semne te3tuale (sec?en4ele dominate de ima/inea arborelui secular sau interpretarea tuturor seriilor de ec,i?alen4e din perspecti?a finalului& Calit.4ile strate/iei constau >n capacitatea de a reliefa modul >n care /ndul re/rupea-. semnele >n actul relecturii& 'ai mult! metoda arat. >nspre esen4a fenomenului literar prin modul >n care face ?i-ibile ?erticalele te3tului +i prin faptul c. permite e?iden4ierea +i 7ustificarea interpret.rilor plurale Aimitele modelului re-id. >n faptul c. aplicarea pretinde! cel pu4in la >nceput! te3te >n care a3ele ec,i?alen4elor sunt manifeste +i >n faptul c. presupune o lectur. anterioar. atent. a te3tului& >n ca-ul >n care profesorul optea-. pentru acest tip de demers! sublinie- c.! >n opinia mea! reluarea frec?ent. a strate/iei poate crea automatisme de lectur. +i interpretare +i poate reduce comple3itatea +i suple4ea procesului de constituire a sensului! calit.4i pe care nici o metod. nu le poate trece >n form.& %incolo de nea7unsurile tiparelor de >n?.4are! de lectur. +i interpretare pre-entate aici! se conturea-. calitatea perspecti?ei didactice >n desc,iderea c.reia au fost modelate9 o perspecti?. desc,is. >n func4ie de imperati?ele transparen4ei! o perspecti?. ce con4ine promisiunea de a transmite +i altce?a dect cuno+tin4e despre opere9 e ?orba de promisiunea unei ini4ieri >n ritualurile >ntlnirii autentice cu literatura& @6

TE9TUL LITERAR$ !UCURIA "I PLURALITATEA LECTURILOR

1. %orme ale bucuriei lecturii Sinta/me precum Bpl.cerea te3tuluiC sau Bbucuria lecturiiC denumesc componenta afecti?. a >ntlnirii cu cartea sau! +i mai precis! fa4a ei po-iti?.9 +i asta pentru c. e3ist. +i fe4e umbroase ale lecturii precum efortul! disconfortul sau plictiseala& 1fectelor de seduc4ie ale te3tului literar li s-au dat nume di?erse9 ele nuan4ea-. latura emo4ional.! uneori pasional. a compre,ensiunii +i interpret.rii9 iar aceste nume sunt: fascina4ie! delectare! desf.tare! ?oluptate! deliciu! euforie! 7ubila4ie& Cum +i cnd a7un/ efectele de seduc4ie la noi! ce tip de cititor +i ce form. de lectur. le fac s. se manifesteO Acestea sunt >ntreb.ri f.r. r.spunsuri precise! >ntreb.ri la care se r.spunde prin ocoluri +i apro3im.ri sau! cum spune *oland :art,es! BdilatatoriuC& Pre-entarea de fa4. ?a >ncerca un astfel de r.spuns ocolit! apro3imati?& 1a ?a aborda indirect! sub forma unei ale/orii! aspectele le/ate de pl.cerea lecturii& 5i le ?a aborda >n re/istrul moderat al didacticii& Aici formele intense ale pl.cerii precum desf.tarea! ?oluptatea! deliciul sau 7ubila4ia nu >+i afl. locul& 5i tot aici ?orbirea desc,is. despre pl.cere nu este posibil.& Prima limitare - cea referitoare la absen4a formelor intense ale pl.cerii - este datorat. faptului c.! >n +coal.! lectura te3tului literar este o lectur. sub influen4.& (e3tul nu este ales de ele?i! ci indicat de pro/ram. sau propus de autorii de manuale9 mai mult dect att! lectura +i interpretarea nu sunt fericite B>ntmpl.riC solitare! ci BacteC asistate de profesor +i cole/i! parcursuri ritmate din e3terior de lentoarea sau /raba coec,ipierilor& Cea dea doua limitare - cea referitoare la faptul c. pl.cerea nu poate fi subiectul unui dialo/ - 4ine de >ns.+i natura acestui tip de rela4ie cu cartea& :ucuria lecturii nu se propa/. de la un te3t la altul +i nu poate fi prins. >n formule9 ea apare discontinuu +i

depinde de
calitatea spa4iului desc,is >ntre cititor +i te3t: un spa4iu poate e3ista Bposibilitatea unei dialectici a dorin4eiC9 un spa4iu >n care B7ocurile s. nu fie f.cute! s. e3iste un 7ocC1& Crearea acestui spa4iu depinde nu numai de te3t! de laten4ele lui seduc.toare +i;sau ludice9 ea depinde de oc,iul cititorului! de capacitatea pri?irii de a intui promisiunea bucuriei! de a recunoa+te frumuse4ea! de a-i dori pre-en4a! de a-i >n?.4a +i 7uca 7ocul& Hr intuirea! recunoa+terea! dorin4a +i 7oaca nu pot fi nici e3plicate! nici >n?.4ate& 1le pot fi deprinse >ncet! prin ini4ieri discrete! care s. obi+nuiasc. oc,iul s. distin/.! >n te3t! -onele bucuriei +i 7ocului +i s. le locuiasc.& 2. &n proiect de iniiere Proiectul unei astfel de ini4ieri e3ist. de7a fi/urat >n pro/rama pentru liceu& Astfel! dominanta studiului literaturii romne >n clasa a IF-a este e3primat. >n formula +iteratura i 'ia*a$ Plcerea te@tului$ (ot astfel! sec?en4a consacrat. ?alorilor +i atitudinilor ?i-ate >n clasele FFII conturea-. ca finalitate Bculti?area pl.cerii de a citi! a /ustului estetic >n domeniul literaturiiC& Acestui punct de fu/. i se asocia-. alte dou.! de care nu poate fi disociat f.r. riscul simplific.rii9 e ?orba de Bstimularea /ndirii autonome! refle3i?e +i critice prin lectura te3telorC +i de Bculti?area sensibilit.4ii prin receptarea operei literareC& Interdependen4a celor trei finalit.4i este indiscutabil.& Pl.cerea lecturii nu poate fi /ndit. >n afara unei atitudini autonome! refle3i?e +i critice +i nici >n absen4a unei sensibilit.4i capabile s. recepte-e efectele capti?ante ale operei& Confruntat. cu acest proiect de inten4ie! didactica literaturii romne sc,i4ea-. solu4ii par4iale& 1le >+i au punctul de plecare >n didactica din Statele Enite! Canada sau :el/ia! 4.ri unde formarea pl.cerii lecturii este formulat. e3plicit de pro/rame& >n aceste ca-uri! bucuria >ntlnirii cu te3tul este asociat. primei lecturi sau! mai e3act! lecturii inocente! nai?e! euristice sau liniare! cum mai este numit.& Strate/iile ce pun >n e?iden4. pl.cerea lecturii ?i-ea-. ?alorificarea r.spunsului subiecti?! emo4ional! specific primei lecturi: o lectur. caracteri-at. prin pactul de solidaritate cu te3tul! prin complicitatea cu uni?ersul fic4ional sau! cum spune Starobins2i! Bprin participarea pasionat. la e3perien4a sensibil. +i intelectual. care se desf.+oar.
1

:art,es! *&! Plcerea te@tului, trad& 'arian Papa,a/i! Clu7! 1d& 1c,ino3! 1996! p& 9&

56
Alina PamfiT

prin oper.C"& >n pri?in4a relecturii! studiile de didactic. eludea-. aspectele le/ate de bucuria >ntlnirii cu te3tul& 5i asta pentru c. relectura este ?.-ut.! cum e +i firesc! ca un act prin care se rupe pactul de solidaritate cu uni?ersul fic4ional! un act ce permite distan4area de te3t +i instituirea pri?irii de deasupra: o pri?ire fundamental critic.! ce urm.re+te obiecti?area e3perien4ei estetice& *electura - lectura aprofundat. sau competent.! cum o mai numesc manualele - >ntemeia-. >n didactic. un demers interpretati? ra4ionali-ant! ce pune >ntre parante-e bucuria >ntlnirii cu obiectul estetic! supus acum unei pri?iri obiecti?e +i analitice& %ar! >n dialo/ul cu cartea! bucurie poate e3ista +i >n relectura& 1 drept! o bucurie de alt. natur.9 +i m. /ndesc la bucuria pri?irii ce a7un/e s. >ntre?ad. unele din fe4ele estetice ale te3tului! la forma ei intero/ati?.! cunosc.toare& %espre aceast. bucurie iri-at. mat,esic ?a fi ?orba >n continuare& 3. ' ale orie H ?reme ar/umenta4ia mea se ?a ascunde >n spatele unui scenariu al c.rui punct de plecare se afl. >n eseul lui Kabriel Aiiceanu! 2ans cu o carte$ Aici ie+irea c.r4ii din realitatea ei obiectual. prin lectur. +i transformarea ei >n uni?ers ?iu! spiritual sunt comparate cu o scen. din 7,(oi i paceB cea >n care prin4ul Andrei dansea-. cu 8ata+a +i >i face frumuse4ea ?i-ibil.! Iat. analo/ia +i discursul interpretati? care o cadrea-.:
B(.cerea c.r4ilor +i ru/.mintea lor nerostit.& 1le nu-+i pot cere Udreptul de a fi desc,iseV& C.r4ile nu fac /re?.! pentru a fi citite& (ot ce pot face este s. cear. >ndurare din partea cititorului care nu este >nc.&

Cnd pri?esc peretele unei biblioteci! >mi ?ine >n minte scena balului din 7,(oi i pace$ %oamnele aliniate! a+teptnd! de-a lun/ul peretelui& Spaima 8ata+ei c. nimeni nu o ?a in?ita la dans& 13presia >ncremenit. a c,ipului ei! U/ata deopotri?. +i de de-n.de7de +i de e3ta-V& Iar apoi! prin4ul Andrei care se apropie +i >i propune un Urond de ?alsV& U%e cnd te a+teptamV! pare c. spune 8ata+a! iar -mbetul i se i?e+te pe fa4. U>n locul lacrimilor ce st.tuser. s. o podideasc.V& 5i Usperiat. +i fericit.V >+i spri7in. mna pe um.rul prin4ului Andrei& Splendid >n scena aceasta este c. prin4ul Andrei o descoper. pe 8ata+a din >ntmplare! pentru c. discu4ia la care particip. >l plictise+te +i pentru c.! >n fond! :e-u,o? este cel care o roa/. s. o in?ite pe 8ata+a& Hc,ii prin4ului " Starobins2i! N&! /lul Popeei, >n &e@tul i interpretul, trad& Ion Pop! :ucure+ti! 1d& Eni?ers! 198@! p& 6"&

@7 din nou s. plece! dar so4ia nu-l las.& >n acest punct dansatorul si/ur +i /reoi >+i pierde ritmul& Po?estea face o piruet. nea+teptat. +i >l descump.ne+te& 1l cite+te cu uluire cum u+a se desc,ide +i intr. b.trnul! tat.l disp.rut de atta ?reme +i de?enit! >ntre timp! bunic& Scoate o sticlu4. din bu-unar! i-o ofer. feti4ei! care >l recunoa+te +i se scu-. spunnd: BAm >ntr-iat pentru c. am a+teptat tram?aiulC& %ansul se sfr+e+te aici! dansatorul acu-. ilo/icul sfr+itului! consider. o asemenea ini4iati?. inacceptabil. +i abandonea-. po?estea pentru pirueta impre?i-ibil. din final& Apoi p.r.se+te rin/ul! u+or ame4it! el! cel care nu-+i pierde niciodat. ec,ilibrul! recapitulnd pirueta: Bun tat. de?enit! a+teptnd tram?aiul! bunic! un tat.-bunic re?enit cu doctoria pentru fiic. la c.p.tiul nepoatei bolna?e! bolna?. de acelea+i crampe! >n aceea+i -i a anului! ca mama-feti4.&&& 8u cate/oric! trebuie alese partenere supuse! cumin4iC& Dn tangou Cea de-a doua melodie este de tan/ou! iar cititorul este un moralist! un tip sensibil la le/ile moralei! un tip obsedat de corectitudine rela4iilor interumane& C.r4ile lui preferate sunt tratatele de etic.& 1l practic. un tan/ou cu fi/uri! cu numai dou. fi/uri! care nu pune >n pericol ec,ilibrul partenerilor +i nu are nimic din patetismul celui ar/entinian& Cititorul acesta reface tot parcursul predecesorului s.u& )a4. de el re4ine >ns.! >n plus! cte?a aspecte& *e4ine mai >nti c. naratorul spune despre familia Smot,ers c. este cinstit.& *e4ine! de asemenea! c. dup. dispari4ia lui No,n Smot,ers! Bmama l-a plns mult pe so4ul disp.rut +i abia dup. trei luni s-a rem.ritat +i s-a mutat la San AntonioC& Aici se opre+te +i e-it.& Partenera de dans >i impune! f.r. ?oia lui! o fi/ur. pe care n-o +tie& S. fie ?orba! >n po?este! despre altce?a dect moralitateO Partenera >l stn7ene+te cu fi/urile ei libere& Cite+te mai departe! urm.re+te e?enimentele! se opre+te mirat la ultima fra-.! la moti?a4ia >ntr-ierii pe care o ofer. b.trnul& BAm >ntr-iat pentru c. am a+teptat tram?aiulC& Pare s. >n4elea/.& :.trnul este onest& A a+teptat cu anii tram?aiul& 8eloial. este mama care! dup. trei luni s-a rec.s.torit! care n-a +tiut s. a+tepte& %ar dac.! totu+i! amndoi sunt la fel +i toat. po?estea este scris. pentru a contra-ice prima fra-.! cea cu familia cinstit.& 8eloiaT este s. pln/i o dispari4ie trei luni +i apoi s.-4i refaci ?ia4a dar! +i mai /ra?! este s. reapari dup. ?reo "# ani +i s. spui c. a >ntr-iat tram?aiul& %up. ce m.sur. moral. trebuie 7udecat te3tulO Cititorul nostru >+i duce partenera la loc! cu /ndul de a o mai dansa >nc. o dat.! >n speran4a c. ?a >n4ele/e care este fi/ura cu care l-a surprins >n timpul tan/oului& 60
Primul 'als Al treilea cititor este un tip fascinat de c.l.toriile >n timp! un tip care! din cnd >n cnd! ?isea-. cu oc,ii desc,i+i& 1l este un >mp.timit al pro-elor lui 1liade! dar nu refu-. nici S-)urile bune& %ansul lui preferat este ?alsul& %e dansat! nu-l dansea-. prea bine! dar >i plac rotirile +i ame4elile lor u+oare& In?it. +i el Po?estea la dans& %e citit! cite+te mai ales ac4iunea& )amilia cu feti4a! plecarea tat.lui +i faptul c. nu se mai >ntoarce& Coinciden4a Be3traordinar.C de ?rst. +i de dat. o sa?urea-. de-a dreptul& Po?estea stranie nu poate s.-l surprind. cu

rotirile ei& >i anticipea-. c,iar pirueta din final& Se a+tepta ca >n seara >mboln.?irii lui Pans0 s. apar. bunicul cu leacul& Ct despre 7ustificarea >ntlnirii! i se pare corect.& :.trnul a ie+it din pre-ent >n seara plec.rii! >n sta4ia de tram?ai +i s-a re>ntors dup. "# de ani! >n acela+i loc +i >n aceea+i dat. a anului& Probabil c. nu-+i aminte+te >nc. a?entura din tunelul timpului sau! poate! n-a ?enit ?remea s. o m.rturiseasc.& Sau! cine +tie! n-o ?a m.rturisi niciodat.& %ansul acesta ar fi ?rut s. dure-e mai mult& Pirueta din final i s-a p.rut fermec.toare! iar partenera pe m.sur.& >l doilea 'als En al patrulea cititor se apropie de Po?este& 1l este un dansator ?ersat! are! de altfel! fa4. de ceilal4i! ?reo "# de ani de baluri >n plus& A a?ut tot felul de partenere! nimic nu-l poate surprinde: a citit filosofie +i literatur. mult.! mai nou! cite+te +i carte reli/ioas.& Cnd dansea-. cu o necunoscut.! nu face altce?a dect s.-i studie-e mi+c.rile& Pa+ii lui! att de e3ersa4i! mer/ sin/uri! a+a >nct este liber s.-+i urm.reasc. atent perec,ea& Aectura cur/e pe firul epic& *e4ine toat. po?este cu feti4a! cu tat.l disp.rut f.r. urm.! cu mama rec.s.torit.! cu fata de?enit. mam. +i locuind >n aceea+i cas.& >i place ideea /enera4iilor care se succed +i /ust. coinciden4a cu data >mboln.?irii lui Pans0& >i place s. /,iceasc. le/ea pe care par s. o spun. >ntmpl.rile similare& 'ai mult! apari4ia bunicului cu leacul leacul pe care nu l-a putut aduce fetei! dar >l aduce nepoatei - >i pro?oac. o bucurie real.& 5tia el c. po?estea ?orbe+te despre /enera4ii +i despre +ansele de a >ndrepta ceea ce nu am f.cut sau nu am putut face la timp& Cu /ndul la sec?en4a cu Pans0! cea care recunoa+te prima bunicul >nc,eie dansul +i conduce! cu ele/an4.! Po?estea la loc& Dn rocG Cel de-al cinpilea dansator este cel mai tn.r& %ansul lui preferat este roc2ul& >i +tie toate fi/urile +i de aceea >i plac cele mai di?erse combina4ii& Pasiunea lui nu e cititul >ncruntat! ci 7ocul& Hrice fel $1 de 7oc9 de la remi! la po2er! de la ?olei! la /olf! de la moar.! la lectur.! tot ceea ce presupune re/uli +i impre?i-ibil >l fascinea-.& Cnd dansea-. /ust. orice ini4iati?. a partenerei cu condi4ia s. respecte re/ulile& A ?.-ut Po?estea dansat. de ceilal4i +i crede c.! >mpreun.! ?or face un roc2 e3traordinar& H in?it. deci +i >ncepe dansul& Cite+te +i el ca ceilal4i! dar re4ine! >nc. din a doua fra-.! modul >n care sunt num.ra4i membrii familiei& B)amilia era compus. din No,n Smot,ers! so4ia lui! el >nsu+i! fiica lor mic.! >n ?rst. de cinci ani! +i p.rin4ii ei! deci +ase membri >n cadrul popula4iei ora+ului cnd se f.cea recens.mntul! dar >n realitate trei cu to4iiC& %ansatorul este >ncntat& Nocul a >nceput! e3ist. cel pu4in dou. ?ariante& Cite+te atent! ?ede coinciden4a! se concentrea-. asupra ?enirii b.trnului +i asupra 7ustific.rii absen4ei& >n4ele/e c. ar putea fi ?orba despre o c.l.torie >n timp! dar >l fascinea-. +i ideea unei po?estiri despre fa4a eni/matic. a ?ie4ii& Ca s.-+i ?erifice ipote-a n-o conduce pe Po?este la loc& H 4ine strns de mn. +i re>ncepe! un nou roc2! combinnd fi/urile& Derific. >n ce m.sur. cifrele au sens& (rei sunt membrii primei familii +i te3tul o spune& %e unde >ns. +ase& S. fie +asele cifra total. a celor dou. /enera4ii& 5i atunci cum ar trebui num.ratO No,n Smot,er-tat.l! +i so4ia +i fiica +i No,n Smit, +i fiica de?enit. so4ie +i Pans0 +i No,n Smot,ersbunicul! adic. 7& %intre persona7e dou. apar de dou. ori: o dat.! >n trecut +i! >nc. o dat.! >n pre-entul lui Pans0& %ac. le elimin.m pe amndou. r.mn @ nu $& Asta >nseamn. c. unul din cei doi nu trebuie num.rat de dou. ori! c. unul din cei doi nu +i-a sc,imbat statutul& Care s. fie oareO Probabil No,n Smot,ers& *ecite+te >nceputul cu aten4ie& Pare s. >n4elea/.& >n enumerarea cu BNo,n Smot,ers&&&& el >nsu+iC se afl. c,eia num.r.torii& (at.l +i bunicul sunt unul +i acela+i& %ar dac. cifra pentru recens.mnt nu are rele?an4. pentru >ntrea/a istorie! dac. +asele nu este dect un accent critic pus pe ac4iunile de recens.mnt& %ac. po?estea nu-+i are re/ula >n num.rO En lucru e si/ur& Po?estea merit. dansat.& Aerul ei eni/matic +i +tiin4a de a combina fi/urile o fac o partener. interesant. +i pro?ocatoare& 'elodia se >nc,eie aici +i dansatorul o conduce la mar/inea rin/ului& 2ansul ideal Acum Po?estea se a+ea-. cuminte ln/. un cititor ciudat! care >i seam.n.& Amndoi au aceea+i pri?ire BstranieC +i acela+i mod impre?i-ibil de a se mi+ca& 1l este partenerul perfect!

cel care cunoa+te melodia complicat. pe care trebuie dansat.! cel care-i +tie toate piruetele +i toate eni/mele& 1l +tie ce se ascunde >n spatele anilor >n care nu a ?enit tram?aiul! care este rostul num.r.torii +i care e sensul coinciden4elor&&& dar mai +tie +i de Pans0! copilul capabil s. recunoasc. $" ceea ce nu a cunoscut >nc.! tot a+a cum +tie c. solu4iile apar doar atunci cnd durerile sunt acute& 5i mai +tie >nc. multe altele! pe care nici un cititor nu Ie-a descoperit >nc.& %ansul lor >ncepe& %ar nimeni nu-l poate ?edea! cum nu poate au-i melodia care >l ritmea-.& (. Sensul didactic al ale oriei Ale/oria se opre+te aici& 1a a adus >n scen. un +ir de cititori empirici +i a conturat fi/ura cititorului ?irtual& >n pri?in4a lecturilor reali-ate de cititorii empirici! ele trec! >n ima/ine! principiile teoriilor recept.rii& Primul afirm. c. atta ?reme ct nu este concreti,at printr!o lectur, te@tul rm1ne mesaJ 'irtual% +i un astfel de mesa7 ?irtual ar fi fost frumuse4ea nepus. >n ?aloare a 8ata+ei sau Po'estea stranie, r.mas. nedansat.& Cel de-al doilea principiu sus4ine c. numai cola(orarea acti' a cititorului poate s transforme ansam(lul de indeterminri ale te@tului ntr!un ansam(lu ordonat de semnifica*ii$ %ansul a fost! >n acest scenariu! Bfi/uraC colabor.rii acti?e! colaborare reali-at. diferit! de cititori diferi4i9 e ?orba de tan/ou! de ?alsuri +i roc2& Prin intermediul primului dans! >ns.! prin blues-ul /reoi! scenariul a conturat colaborarea aparent.! lectura ratat.& Di-iunea asupra te3tului literar >n4eles ca Bansamblu de indetermin.riC a informat >ntre/ul demers& Aecturile interpretati?e! dansurile! au urm.rit parcur/erea plinurilor te3tuale +i ?alorificarea diferit. a formelor de indeterminare! /eneratoare de lecturi plurale& 5i aceste indetermin.ri sunt! >n Po'estea stranie, de trei tipuri& 13ist.! >n primul rnd! bIancul din final! sec?en4a absent.! cea care ar fi e3plicat moti?ul absen4ei lui No,n Smot,es& 13ist.! >n al doilea rnd! sec?en4a cu num.r.toarea! unde nedeterminarea se ob4ine prin e3ces de determinare& 'ai e3ist.! +i nu >n ultimul rnd! nedeterminarea le/.turilor dintre semne! absen4a unor linii ferme care s. le uneasc.! B>ntr-un te3t literar stelele sunt fi3eC spune P& Iser9 Bceea ce este ?ariabil sunt liniile care le unesc& Autorul te3tului poate! bine>n4eles! s. e3ercite o influen4. considerabil. asupra cititorului& %ar nici un autor demn de acest nume nu ?a >ncerca niciodat. s. pun. sub oc,ii cititorului s.u tabloul completC6&
6

Iser! PB &Ee #mplied 7eader, Pattems of Communication in Prose Ciction from Bun8an to BecGett, :altimore! No,n Gop2ins E& P&! p& "8"&

63
>n acest punct al discu4iei e drept s. ne >ntreb.m ce rele?an4. poate a?ea acest scenariu pentru demersul didactic& Iar r.spunsul care ?a urma nu ?a mai fi unul ocolit& (e3tul! Bcomparabil cu partitura unei opere mu-icale@C poate fi interpretat! consecuti? de un cititor a?i-at sau! >ntr-o alt. ?ariant.! de cititori cu aptitudini diferite& Iar ele?ii unei clase au! >n /eneral! aptitudini diferite& Condi4ia ca diferitele interpret.ri ale partiturii s. fie au-ite este ca profesorul s. transforme clasa >ntr-o comunitate interpretati?.& Pa+ii unui asemenea parcurs ar putea fi urm.torii: 1& o prim. lectur.! ne?alorificat.! a te3tului9 "& o relectur. orientat. spre constituirea +i formularea sensului /lobal9 >ntrebarea care ?a orienta lectura ar putea fi B%espre ce ?orbe+te te3tulOC iar r.spunsul poate fi dat! pentru >nceput! >n scris9 3& dialo/ul cu clasa ?a porni de la lectura r.spunsurilor scrise +i de la notarea lor pe tabl.9 6& dialo/ul ?a re?eni apoi asupra interpret.rilor! iar profesorul ?a cere ele?ilor s. le 7ustifice9 de la 7ustificarea interpret.rilor se ?a trece apoi la confruntarea lor9 prin confruntare ?or fi puse >n e?iden4. diferen4ele de constituire a sensului +i formele de nedeterminare care le-au /enerat: a -onele nespusului +i completarea di?ers. a informa4iei absente9 b -onele care bruia-. >n4ele/erea prin informa4ie e3cesi?. +i modul >n care au fost clarificate +i 3 liniile di?erse ce pot fi trasate >ntre semnele ; BsteleleC te3tului& A pune lecturile di?erse fa4. >n fa4. este un mod con?in/.tor de a da seama de unul din

ade?.rurile dificile ale literaturii +i anume cel le/at de structura polisemantic. a te3tului& 'ai mult dect att! a pune >n e?iden4. formele de nedeterminare este un mod direct de a ar.ta locurile te3tuale >n;prin care 7ocurile nu sunt f.cute +i e3ist. posibilitate de 7oc creati?& Hrientat. astfel! la >nceput! pe un te3t! apoi pe altul! pri?irea ?a >ncepe s. recunoasc. spa4iile +i re/ulile BdansuluiC cu te3tul literar9 ?a >ncepe s. le recunoasc. +i s. le aud. pro?ocarea9 s. le aud. pro?ocarea +i s-o urme-e& Hri! nu este aceasta o form. rafinat. de pl.cere! specific. lecturii a?i-ateO 8u este aceasta! oare! le/ea lecturii critice >n ?arianta lui Emberto 1co sau le/ea lecturii ,ermeneutice! >n cea a lui *iffatereO Hrientat astfel! cititorul >+i poate >ncepe BdansurileC a?i-ate cu c.r4ile&
@

Iser! P&! +?>cte de lecture, &E1orie de l?effet estE1ti=ue, trad& 1?el0ne S-n0cer! :ru3elles! Pierre 'arda/a! p& 199&

$6

STUDIUL TE9TULUI LITERAR$ MODURILE DE PRE?ENT# ALE CONTE9TULUI

@

%iscu4ia de fa4. >+i propune s. surprind. modurile de pre-en4. ale conte3tului;conte3tuali-.rii >n studiul literaturii romne +i s. (re desc,id. subiectul inte/r.rii +i rela4ion.rii faptelor literare +i al interpret.rii lor& Intero/area aspectelor referitoare la conte3tele literare +i didactice este! >n opinia mea! necesar.! datorit. faptului c.! >n acest moment! pri?irea pe care +coala o restituie asupra literaturii >+i accentuea-. discontinuit.4ile& 5i e suficient s. in?oc accentele ma7ore pe care toate pro/ramele europene le pun pe formarea subiectului cititor +i scriptor! sublinierile referitoare la bucuria lecturii sau a scrisului +i! mai ales! modul >n care aceast. formare se petrece& '. refer la pri?ile/ierea >ntlnirilor insulare cu te3te di?erse +i la diluarea sau! mai mult! la abandonarea studiului sistematic al istoriei literaturilor na4ionale& '. refer la ?oalarea perspecti?ei de deasupra! la clasarea marilor tablouri de epoc. +i a perspecti?elor bio/rafice sau mono/rafice9 toate! renun4.ri petrecute simultan cu supralicitarea dialo/ului indi?idual! subiecti? +i par4ial al ele?ului cu te3tul celuilalt sau cu propriul te3t& Aocuim! f.r. >ndoial.! o epoc. >n care metanara4iunile au fost dele/itimate! >n care paradi/ma indi?idualist. manifest. frec?ent striden4e ,edoniste +i unde atomi-area define+te att e3isten4a sociocultural.! ct +i cea personal.& %ar locuim! >n acela+i timp! o lume >n care! sus4ine Killes Aipo?ets20! aceste dominante >ncep s. se modifice discret sau s. pro?oace mi+c.ri corecti?e: m. refer la maniera ,ipermodem. de a >n4ele/e pre-entul ca un moment ce presupune +i Bre?i-itarea trecutuluiC! la noua construc4ie dinamic. +i intero/ati?. a profilului identitar sau la >ncercarea de a dep.+i fra/mentarismul prin confi/urarea unor unit.4i de sens1& Se poate u+or obser?a c. aceste redimension.ri ale paradi/mei postmodeme nu sunt simple recuper.ri ale unor tipare ?alidate anterior! ci noi
Aipo?ets20! K&! Ae passe re'isite +i #dentites et spiritualit1s, >n +es temps E8permodemes, Paris! Krasset )asSuelle! "##6! pp&1""-133 +i 133-16$&

modalit.4i prin care lumea contemporan. >+i trasea-. liniile de coeren4.& 5i! >n acest conte3t! problemati-area Bconte3telorC fenomenului literar apare ca un /est deopotri?. necesar +i fecund& )ocali-at. astfel! discu4ia se ?a structura >n dou. sec4iuni9 prima ?a >ncerca s. formule-e acele semnifica4ii ale termenului de conte3t care au fost; ar putea fi iposta-iate didactic (conte3tul +colar al lecturii! modalit.4ile de conte3tuali-are a unui te3t sau /rup de te3te 9 cea de-a doua ?a discuta ?ariantele de conte3tuali-are ale fenomenului literar romnesc! a+a cum se conturea-. ele >n urma anali-ei pro/ramelor ap.rute >n perioada 18$6-"##@& 1$ !eprezentri $i urate )i disciplinare ale conte*tului 1timolo/ic! termenul Bconte3tC trimite la o B4es.tura >mpreun.C (con - >mpreun. +i te@tere - a 4ese ! iar repre-ent.rile ?i-uale ale ideii de conte3t al.tur. ,arta (ima/ine a copre-en4ei +i corela4iilor ! cercul >nscris >n alt cerc (ima/ine a inte/r.rii +i cupola sau ?oluta (repre-entare a cuprinderii +i supradetermin.rii & %e aici +i semnifica4iile conte3tuali-.rii -demers deopotri?. corelati? +i inte/rati? - +i formele B>mpreun.-4eseriiC -punere >n le/.tur.! >ncercuire +i cuprindere&

>n spa4iul didacticii literaturii! problema conte3tului; conte3tuali-.rii are dou. concreti-.ri distincte& Prima ?i-ea-. conte3tuali-area unui sin/ur te3t! cea de-a doua conte3tuali-area unor /rupuri de te3te& Prima >+i poate asocia fi/ura re4elei sau a cercurilor concentrice! cea de-a doua! ima/inea ?olutei! a cupolei& 2% Conte*tualizarea unui sin ur te*t Acest tip de conte3tuali-are a fost /ndit! pn. >n pre-ent! >n dou. moduri diferite: unul! circumscris prioritar din perspecti?. psi,o-peda/o/ic.! cel.lalt determinat ?i-ibil de +tiin4ele literaturii& Prima repre-entare este cea a Bconte3tul +colar al recept.riiC! o realitate dimensionat. psi,olo/ic! social +i lin/?istic +i definit. >n cadrul triun/,iului cititor - te3t - conte3t (?e-i fi/ura nr& 1 & Kndit din aceast. perspecti?.! conte3tul include inten4ia de lectur. +i (de-interesul pentru te3t (?ariabila psi,olo/ic. ! inter?en4iile profesorului +i ale cole/ilor (?ariabila social. +i aspecte le/ate de timpul disponibil! de -/omote!

66
lumin.! de calitatea tip.riturii etc& (?ariabila de ordin fi-ic "& Acest model are o real. ?aloare metodolo/ic.9 el permite profesorului s. /ndeasc. acti?it.4ile de lectur. >n func4ie de cele trei ?ariabile +i! la ni?elul componentei care ne interesea-.! s. reduc. din redorile lecturii +colare! apropiind actul recept.rii Bsupra?e/,eateC de firescul lecturii personale&
TE9T CITITOR +----------CONTE9T AL SCRIERII RECEPT#RII )i/ura 1 TE9T CONTE9T ----------CONTE9T AL )i/ura "

A doua repre-entare este informat. ?i-ibil de teoriile lecturii +i abordea-. problema >ntlnirii cu opera din perspecti?ele de7a clasici-ate de teoriile comunic.rii (triada autor - te3t - cititor sau de ,ermeneutic. (triada intentio auctoris ! intentio operis ! inten*io lectoris:$ >n cadrul acestei ?i-iuni (?e-i fi/ura nr& " ! problema conte3tului are o distribu4ie mult mai lar/. +i dimensionea-. att producerea de te3t - conte3tul scrierii -! ct +i receptarea - conte3tul lecturii3& 'odelul este mult mai /eneros din punctul de ?edere al ofertei interpretati?e +i rescrie par4ial problematica transte3tualit.4ii >n c,eie poststructuralist.& >n felul acesta! dialo/ul pe care te3tul >l >ntre4ine cu un Eors!te@t real +i;sau te3tual! ca de altfel +i aspectele le/ate de ar,ite3tualitate pot fi asociate fie actului scrierii (+i >nscrise! >n m.sura >n care sunt asociate con+tiin4ei auctoriale! >n Bconte3tul scrieriiC ! fie actului lecturii (+i a+e-ate! >n m.sura 7n care sunt atribuite inten4iei cititorului! >n Bconte3tul lecturiiC & >ntr-un desen sumar! perspecti?a interpretati?. >nscris. >n conte3tul producerii de te3t ar urma s. ia >n calcul cadrul istoric! cultural +i bio/rafic >n care s-a petrecut procesul crea4iei9 >n mod diferit! cea corelat. conte3tului recept.rii ar putea fi nuan4at. >n func4ie de profilul cititorului contemporan operei +i de cel al cititorului actual (e3cep4ie face! f.r. >ndoial.! parcur/erea te3telor contemporane &
"

(riun/,iul cititor - te3te - conte3t este o fi/ur. recurent. >n didactica recept.rii te3tului literar +i apare la Ir?in! 198$! %esc,enes! 198$! Aan/er! 198$! Kiasson! 199# sau (urcote! 1996& Pentru o abordare detaliat. ?e-i A& Pamfil! 2idactica lim(ii i literaturii rom1ne pentru colile cu predare n lim(ile minoritplor na4ionale! Clu7! 1d& %acia! "###! pp& 68-@$& 3 'odelul a fost formali-at de '0s-or )& +i :a2er N&! >n +i'ing +iterature, I@ploring >d'anced +e'el, Godder Stou/,ton! Aondra! "###&

$7 Se poate u+or obser?a c. cele dou. modele nu se e3clud c,iar dac. apar4in unor puncte de ?edere distincte& >n primul ca-! formali-area conte3tului se reali-ea-. prioritar prin reliefarea componentei psi,o-peda/o/ice a recept.rii +colare! >n cel de-al doilea! ?i-iunea este mult mai ampl. +i mai apropriat. interpret.rii pluriperspecti?ale& >n opinia mea! primul model didactic este propriu demersurilor de ini4iere >n studiul literaturii la primare +i >n /imna-iu! >n ?reme ce ai doilea poate instrumenta di?ers +i plastic studiul literaturii >n liceu& Se poate /ndi! cu si/uran4.! +i o abordare didactic. mai cursi?. a recept.rii te3tului literar: o abordare care s. articule-e formarea competen4ei literare de la primare pn. la liceu! +i care s. constea >n e3tinderea +i nuan4area continu. a unuia +i aceluia+i model& (rase-! cu

acest prile7! doar sc,i4a unui astfel de proiect! urmnd ca detalierea s. se reali-e-e >ntr-un studiu ulterior& >n esen4.! tiparul preia cele dou. repre-ent.ri anterioare +i le pune >n acord cu o serie de considera4ii de natur. teoretic.! bio/rafic. +i beletristic. referitoare la te3t! la scriere +i la receptare: aceste referiri e?iden4ia-. dubla natur. a te3tului - reic. +i spiritual. -+i dubla dimensiune a actelor scrierii +i recept.rii - fi-ic. +i spiritual.& 'odelul preia triun/,iul autor te3t - cititor +i statuea-. necesitatea constituirii compre,ensiunii +i interpret.rii din tripla perspecti?. a te3tului (a mecanismelor lui de a /enera sens ! a conte3tului >n care a fost creat (a factorilor care au l.sat urme >n te3tura lui +i a conte3tului recept.rii (a elementelor care influen4ea-.;impresionea-. procesul producerii de sens! elemente ce apar4in! >n mod cate/oric +i conte3tului +colar >n care se petrece receptarea & >n ultima perioad.! discursul referitor la natura dual. a operei (afirmat. reic +i spiritual ! a producerii +i recept.rii ei (dimensionate fi-ic +i spiritual a >nceput s. prind. din ce >n ce mai mult contur& Pentru e3isten4a reic. a c.r4ii e suficient s. trimitem la reflec4iile lui K& Poulet 9PEenomenologie de la conscience criti=ue : +i K& Aiiceanu 2ans cu o carte": sau la repre-ent.rile! >n limba7 literar sau plastic! asupra c.rora am /losat >n #magini ale cr*ii i lecturiN$ >n ceea ce pri?e+te conte3tul concret! fi-ic! al actului scrierii se pot enumera
6

Poulet! K&! PE1nomenologie de la conscience criti=ue, >n +a conscience criti=ue, Paris, 1d& Nose Corti 1971! pp& "7@-"99& @ Aiiceanu! K&! 2ans cu o carte, >n 2eclara*ie de iu(ire$ :ucure+ti! 1d& Gumanitas! "##1! pp& 1$@-173& Pamfil! A&! #magini ale c1rtii i lecturii, >n A& Pamfil! '& Hno7escu! (coord ! +ectura, 7epere actuale, Clu7! Casa C.r4ii de 5tiin4.! "##@! pp& 3-8&

68
masa de brad a lui '& 1minescu! serile lui D& Alecsandri! nop4ile lui A& *ebreanu! pupitrul re/inei '.ria sau ma+ina de scris a autorului-persona7 din *em-ul lui '& C.rt.rescu& >n o/lind.! conte3tuali-.rii fi-ice a actului scrierii >i corespunde conte3tul fi-ic al actului lecturii! materiali-at! de pild.! >n ima/inile r.sfoirii manuscrisului de -odii din Srmanul 2ionis sau >n primul capitol al romanului despre lectur. al lui I& Cal?ino! teoreti-at de D& Nou?e prin conceptul de BlisantC +i surprins! a+a cum am ?.-ut! >n ?ariabila de ordin fi-ic a conte3tului recept.rii definit de N& Kiasson& >n corela4ie cu acesta din urm. se pot enumera +i refle3e didactice ale fe4elor concrete ale triadei& 1 ?orba: a de e?iden4ierea unor aspecte concrete le/ate de producerea de te3t pre-ente >n memorii +i 7urnale +i! acolo unde este ca-ul! de anali-a sec?en4elor metate3tuale care trimit la cadrul fi-ic >n care are loc actul scrierii (conte3tul producerii de te3t 9 b de considera4ii referitoare la modul >n care te3tul este publicat! editat! ilustrat +i la elementele de parate3t (realitatea obiectual. a c.r4ii 9 c de aten4ia acordat. a+e-.rii >n b.nci! luminii! calit.4ii tip.riturii! de op4iunea pentru lectura solitar. sau >n /rup! pentru lectura silen4ioas. sau cu ?oce tare (conte3tul recept.rii & %incolo de iposta-ierile concrete ale triadei se afl. dimensiunea spiritual. a te3tului +i a actelor de crea4ie +i lectur.& Aa acest ni?el! perspecti?ele teoretice +i didactice sunt mult mai conturate! moti? pentru care m. re-um la enumerarea lor& Astfel desf.+urarea lecturii din perspecti?a conte3tului scrierii ar presupune conturarea unui profil cultural;spiritual al autorului (abordare bio/rafic. ! >n timp ce ?alorificarea conte3tului lecturii ar >nsemna conturarea profilului cititorului contemporan operei +i al profilului ele?ului-cititor! precum +i reflec4ia asupra dialo/ului e3istent >ntre interpret.rile acestor doi prota/oni+ti ai lecturii& >n pri?in4a ?ecin.t.4ilor te3tului! acestea pot fi repre-entate de te3tele aceluia+i autor (abordare mono/rafic. sau de te3tele unor autori diferi4i! dar care se definesc prin aceea+i problematic.! acela+i contur /eneric sau aceea+L formul. estetic. (corela4ii interte3tuale & >n le/.tur. cu transcrierea didactic. a acestor modalit.4i de orientare a lecturii se impun dou. sublinieri& Prima se refer. la faptul c. formele de conte3tuali-are a procesului scrierii sunt mult mai selecti?e! mai punctuale +i! >n acela+i timp! mai ample dect cele cu care neau obi+nuit sec?en4ele bio/rafice ale pro/ramelor noastre interbelice +i comuniste9 +i asta >ntruct noile forme de conte3tuali-are ?i-ea-. deopotri?. fapte ale istoriei +i culturii +i inte/rea-.! deci! faptul literar >n cadre lar/i! ce fac posibile intero/a4ia +i reflec4ia! iat.! de pild.! cte?a din >ntreb.rile su/erate de )& '0s-or 69

+i N& :a2er >n +i'ing +iteratureB BA apar4inut scriitorul unei mi+c.ri literare caracteri-ate printrun anume mod de scriere sau printr-o anume ?i-iune asupra lumiiO A fost perioada >n care sa scris te3tul dominat. de un anume mod de /ndire9 de e3emplu: reli/ios! filosofic! politicO A tr.it scriitorul o e3perien4. care i-a influen4at scrisul9 de e3emplu: pierderea ec,ilibrului psi,ic! con?ertire reli/ioas.! orbire etcO S-a >ntmplat >n lume! >n perioada >n care a scris te3tul! ?reun e?eniment care ar fi putut a?ea o influen4. ma7or.9 de e3emplu: re?olu4ie! industriali-are! r.-boiOC Cea de-a doua subliniere se refer. la necesitatea de a con+tienti-a faptul c. lectura +i interpretarea sunt ancorate >n mentalitatea +i >n ?alorile timpului >n care tr.ie+te cititorul& *e4in cte?a din >ntreb.rile propuse de aceia+i autori cu scopul de a indica modul >n care didactica actual. modific. perspecti?a asupra conte3tuali-.rii lecturii: BCine e+ti tu ca lectorO 1ste interpretarea ta determinat. de apartenen4a la un anume /rup9 de e3emplu: ras.! /en! condi4ie social.O 1ste perioada >n care tr.ie+ti dominat. de un anume mod de /ndireO 1+ti influen4at ca lector de un e?eniment contemporan ma7orOC 'odelul pe care >l propun ar urma deci s. se articule-e! de la >nceput! >n func4ie de cei trei parametri! s. diferen4ie-e +i s. construiasc. /radual cele dou. fe4e ale fiec.rui parametru +i s. nuan4e-e! pe m.sura de-?olt.rii ele?ului! componenta spiritual. a c.r4ii! a scrierii +i lecturii ei&

obiectual. +i spiritual.
realitate (1F( fi-ic +i spiritual ; ; conte3t al scrieriiAE(H* ------fi-ic +i spiritual

A
conte3t al lecturii -------- CI(I(H*

3. Conte*tualizarea unui rup de te*te %iscu4ia anterioar. le/at. de ?ecin.t.4ile te3tului dep.+e+te! >n mod cate/oric! problema studiului unei sin/ure crea4ii +i ?i-ea-. concep4ia curricular. asupra studiului literaturii& Astfel! dincolo de ?ecin.t.4ile repre-entate de operele aceluia+i autor! perspecti?e consacrate de studiul bio/rafic +i mono/rafic (cel din urm. reali-at ca 7# proces confi/urati? sau ca ori-ont tematic ! liniile de for4. ale proiectelor +colare pot corela: a te3te semnate de autori diferi4i! dar purt.toare ale aceluia+i contur estetic +i b te3te semnate de autori diferi4i! dar structurate >n 7urul aceleia+i problematici& *eunirea operelor >n func4ie de criteriul estetic poate pre-enta te3tul >n dou. moduri: fie ca +i concreti-are a unei forme (conte3tul este repre-entat de istoria formelor! a /enurilor ! fie ca e3presie a unei formule estetice (conte3tul este repre-entat de istoria curentelor estetice & Tn cel de-al doilea ca-! cel al confi/ura4iilor tematice! re4ele sunt fie acronice (te3tul este ?.-ut ca reflec4ie asupra unei probleme /eneral umane - moartea! iubirea! dialo/ul cu absolutul etc ! fie cronolo/ice (te3tul este ?.-ut ca re-pre-entare a problematicii sociale! psi,olo/ice! ideolo/ice specifice unei epoci & Pentru ultima form. de ordonare! reunirile se fac! de re/ul.! >n func4ie de momentele semnificati?e ale istoriei na4ionale (e3&: literatura pa+optist.! literatura proletcultist. & Perspecti?a a dominat nu numai pro/ramele interbelice! ci +i pro/ramele comuniste! articulate! >ns.! inconsec?ent prin alternarea epocilor istorice +i a curentelor estetice (e3&: umanism! iluminism! clasicism! romantism&&&& Bliteratura romn. de dup. 1liberareC & Acest tip ,eteroclit de abordare - re-ultat din reflec4ia >nc. insuficient decantat. asupra istoriei literaturii romne -s-a perpetuat +i >n pro/ramele actuale pentru clasele a FI-a +i a FII-a! unde ariile care circumscriu te3tele sunt! poate! mai discontinue +i mai di?erse ca niciodat.: o di?ersitate deconcertant. pe care numai refle3ele ?enite dinspre istoria! rescris.! a literaturii sau dinspre istoria! >nc. nescris.! a mentalit.4ilor +i a ideilor ar putea-o reduce& 'odalit.4ile de conte3tuali-are enumerate anterior au locuit >n mod diferit tiparele curriculare&

*e4in din istoria disciplinei doar perioadele +i ni?elurile de +colaritate >n care una din formule a fost dominant.: istoria /enurilor pentru perioada 198@-1987 +i pentru primele pro/rame postdecembriste de clasa a F-a +i a FI-a9 istoria curentelor estetice pentru pro/ramele de liceu din perioada 1979-198@9 ,.r4ile tematice pentru toate pro/ramele de /imna-iu din perioada 18$6 -199@ +i pentru pro/ramele actuale de clasa a IF-a9 ,.r4ile ideolo/ice pentru pro/ramele comuniste din perioada 19@#-19$$7& %ar istoria disciplinei ofer. +i alte forme de conte3tuali-are dect cele repre-entate de fi/ura ,.r4ii sau a cercului care >nscrie un alt cerc& '. refer la ima/inea cupolei sau! cu alte cu?inte! la
7

Pentru anali-a detaliat. a istoriei modelelor curriculare ?e-i A& Pamfil +i I& (.m.ian! Studiul lim(ii i literaturii rom1ne #n secolul <<B paradigme didactice, Clu7! Casa C.r4ii de 5tiin4.! Clu7! "##@! pp& 9-119&

71 conte3tuali-area fenomenului literar romnesc prin >nscrierea lui >n arii culturale mai ?aste& >ntr-un desen sc,ematic! aceste ?olute pot fi repre-entate de istoria curentelor estetice na4ionale (cupola artelor sau de istoria momentelor repre-entati?e ce compun un domeniu cultural real sau fals inte/rator (cupola unor discursuri culturale dominante & Pentru al doilea tip de inte/rare! cele mai repre-entati?e proiecte +colare sunt: pro/ramele din a doua 7um.tate a secolului al FIF-lea! cnd istoria culturii romne e a+e-at. sub semnul culturii /reco-latine! ridicat. la ran/ de cultur. ideal.9 pro/ramele din primul deceniu al +colii comuniste! cnd istoria culturii romne e a+e-at. sub semnul culturii ruse +i so?ietice! ridicat. la ran/ de cultur. de Bimportan4. mondial.C9 pro/ramele de liceu din perioada 19831999 +i cele >n ?i/oare! cnd istoria culturii romne e a+e-at.! cu o mai mic. sau mai mare consec?en4.! sub semnul culturii europene& (rebuie subliniat faptul c. toate modalit.4ile de conte3tuali-are a /rupurilor de te3te au un impact formati? ma7or: efectele lor sunt ?i-ibile la ni?elul ima/inii despre literatura;cultura romn. pe care disciplina o transmite ele?ilor +i se prelun/esc >n -ona con?in/erilor +i atitudinilor le/ate de faptul cultural >n /eneral& Astfel! a+e-area e3clusi?. a literaturii sub cupola culturii na4ionale poate /enera repre-ent.ri cu accente na4ionaliste (e3&: documentele din 1933-193@ ! op4iunea pentru cadr.ri improprii - cultura rus. +i so?ietic. - /enerea-. ima/ini distorsionate (pro/ramele +i manualele din anii I@# ! >n ?reme ce inte/rarea culturii romne >n cultura european. permite! >n opinia mea! o repre-entare mai desc,is. +i mai ade?.rat.& %in acest punct de ?edere! consider c. rescrierea primelor pro/rame postdecembriste de liceu a fost un act necesar cu att mai mult cu ct op4iunea pentru abordarea fenomenului literar romnesc din perspecti?a istoriei formelor nu a constituit! >n economia pro/ramelor anterioare! o bun. ?ariant. de conte3tuali-are a crea4iilor repre-entati?e8& *a4ionamentul care sus4ine afirma4iile precedente este le/at de direc4iile ma7ore care au orientat +i orientea-. studiul literaturii +i de refle3ele lor la ni?elul confi/ur.rii con4inuturilor disciplinei& Ainiile de fu/. ale studiului literaturii au fost;sunt: a formarea con+tiin4ei na4ionale; formarea profilului identitar! b formarea con+tiin4ei cet.4ene+ti +i;sau c de-?oltarea personal.& 'odalit.4ile cele mai adec?ate primelor dou. cate/orii de finalit.4i sunt repre-entate de formarea unei ima/ini de ansamblu
Consider c. perspecti?a desc,is. de istoria /enurilor este! pentru ele?i! prea selecti?. +i speciali-at. +i c.! atunci cnd este totu+i aleas.! ea nu poate precede +i! cu att mai mult! nu poate e3clude ?i-iunea oferit. de istoria culturii&

7" asupra fenomenului cultural romnesc& Aceast. ima/ine presupune! atunci cnd e ?orba de mi-ele referitoare la formarea profilului identitar - cum este ca-ul pro/ramelor actuale >nscrierea fenomenului literar +i cultural romnesc >n spa4iul culturii europene: un ori-ont c.ruia >l apar4ine de drept +i prin raportare la care s-a confi/urat& 1 de la sine >n4eles c. o asemenea ?olut. nu e3clude +i alte tipuri de conte3tuali-.ri +i corela4ii cum ar fi! de e3emplu! inte/rarea unor fapte literare >n aria culturilor balcanice! >n spa4iul 4.rilor care au cunoscut comunismul etc& 'ai mult! >n opinia mea! /esturile de inte/rare nu pot fi reduse la simple

situ.ri! ci presupun +i e?iden4ierea -onelor de interferen4.! de interrela4ionare! de dialo/ >ntre faptele literare studiate +i conte3tul cultural >n care au fost >nscrise& 'odalit.4ile specifice obiecti?elor referitoare la de-?oltarea personal. nu le e3clud pe primele! ci le complinesc prin demersuri ce postulea-. primatul te3tului& >n felul acesta dialo/ul personal cu operele literare! receptate >n unicitatea +i specificitatea lor! poate fi redimensionat prin conte3tuali-.ri din ce >n ce mai lar/i& D.-ut astfel! actul de construc4ie al pro/ramei presupune o atent. ponderare a pre-en4ei te3tului +i conte3telor care >l e3plic. +i care e3plic. interpretarea;interpret.rile lui& 5i tot astfel! competen4a literar. poate fi conceput. ca un subdomeniu al competen4ei culturale +i definit. att prin componenta te3tual.! ct +i prin cea conte3tual.& %ac. impunerea diferitelor fe4e ale conte3tului >n spa4iul didacticii actuale este o necesitate desprins. din ne?oia de a participa la constituirea profilului identitar al ele?ului! sc,i4area lor pretinde o metodolo/ie adec?at. +colii actuale& >n consecin4.! cunoa+terea epocii sau a ?ie4ii +i operei scriitorilor nu mai suport. pre-ent.ri e3-catedra, ci acti?it.4i de >n?.4are acti?.! iar interpretarea de te3t se cere nu numai reali-at. prin demersuri euristice proprii! ci +i 7ustificat. +i interpretat.& 5i tot >n felul acesta! descoperirea indi?idual. sau >n /rup a conte3telor! inte/rarea lor >n actul lecturii! e3plicarea +i interpretarea actelor de producere +i de receptare de te3t! de?in direc4ii care pot informa o metodolo/ie actuali-at. a studiului literaturii& 73

STUDIUL TE9TULUI LITERAR$ MODURILE DE PRE?ENT# ALE CORELA)IEI

1. n spiritul timpului Spiritul timpului! spun c.r4ile despre postmodernism! se define+te printr-o e?ident. tendin4. de relati?i-are +i de trans/resare a frontierelor sau! +i mai mult! de deteritoriali-are +i detemporali-are& Interferen4ele! dar +i 7u3tapunerile! suprapunerile sau interpol.rile conduc >nspre crearea unei alte /eo/rafii! a unui alt tip de spa4iu! mai mult dinamic dect static! mai mult descentrat dect centrat! mai mult deconstruit dect construit9 un spa4iu al coe3isten4elor! al con?er/en4elor +i di?er/en4elor de tot felul9 un spa4iu! prin e3celen4.! plural! dialo/ic! tensionat! ?iu& 5i e suficient s. ne /ndim la structura ora+ului contemporan! de?enit BenciclopedieC de stiluri9 la sinta3a r.sturnat. a mu-eelor actuale! ce coboar. operele >n /.ri +i pe strad.9 la ar,itectura ,ibrid. a edificiului recent! pul?eri-at. de corpuri str.ine stilistic! la amal/amul rafturilor dintr-un supermar2et sau la spa4iul! prin e3celen4. plural +i desc,is! al unei pa/ini de internet& 'ult cumin4it.! didacti-at.! e drept! tendin4a de +ter/ere a frontierelor se manifest.! totu+i pre/nant! >n ori-ontul disciplinei& 1a este ?i-ibil.! mai >nti! la ni?elul suprafe4elor! al pa/inilor ce compun manualele actuale& >n spa4iul lor coe3ist.: ?alorile culturii romne +i uni?ersale9 te3tul literar +i crea4ia plastic.9 structura narati?. +i cea descripti?.! informati?. +i in7oncti?.9 limba7ul poetic +i limba standard9 date pro?enind din +tiin4ele limbii! ale literaturii! din istorie! istoria artelor! /eo/rafie etc& 'ai mult! >n pa/inile de manual! interte3tualitatea este pus. >n scen. nu numai prin coe3isten4a unor limba7e diferite! ci +i prin copre-en4a unor durate distincte9 te3tele +i;sau ima/inile pro?in! nu o dat.! din epoci dep.rtate pe a3a timpului! iar apropierea;asocierea lor tematic. sau tipolo/ic. are rolul de a restitui ima/inea unui BcmpC cultural >n care frontierele +i-au pierdut stabilitatea +i importan4a& Compo-i4ia aceasta ,eteroclit. creea-. -one dialo/ice multiple +i propune perspecti?e noi asupra fenomenului cultural9 perspecti?e desc,ise +i reticulare! ce deprind oc,iul cu un alt tip de lectur. +i de scriitur.: o lectur. ce presupune parcur/erea unor coduri di?erse! >n direc4ii di?erse9 o scriitur. ce presupune structurarea mesa7elor >n coduri diferite! rela4ionate plural& Coe3isten4a limba7elor +i duratelor r.spunde unui imperati? ma7or al +colii contemporane& 1 ?orba de formarea unei competen4e f.r. nume! >nc.! >n didactica romneasc. - acea literac8 (en/l& sau litt1ratie (fr& -! competen4. definit.! la unul din palierele sale semantice! drept capacitate de!!a decoda +i coda semnifica4ie >n oricare dintre formele pre-ente >n cultur. pentru a repre-enta

semnifica4ieC1& Seriile desc,ise ale acestor forme cuprind limba7ul literaturii! al artelor ?i-uale! al mu-icii +i core/rafiei! te3tul literar +i non-literar! dar +i /raficele! sc,emele! desenul animat etc& Conturarea acestei competen4e are rolul de a pre?eni insecuritatea lectural. +i scriptural. a omului recent! confruntat continuu cu di?ersitatea +i copre-en4a limba7elor! +i de a-i permite s. confi/ure-e sens >n spa4iul plural al comunic.rii actuale& ).r. a fi formulat. e3plicit! aceast. competen4. este ?i-at. de toate pro/ramele noastre: m. refer la pre-en4a! al.turi de literar! a non-literarului! dar +i la inte/rarea unor tipuri de discurs comple3e! precum banda desenat.! reclama sau pa/ina de re?ist.& %e aici +i importan4a structur.rii unor scenarii didactice >n care s. e3iste loc pentru lectura;producerea unor astfel de discursuri sau! de ce nu! +i anali-a atent. a unor pa/ini de manual sau de internet& &%&% Ai2i*n,a in-,4+a-3 Ar,itectura compo-it. define+te nu numai pa/inile! ci +i capitolele c.r4ilor +colare9 e ?orba de acele unit.4i de >n?.4are ce corelea-. domeniile constituti?e ale disciplinei - limba +i literatura& Aa acest ni?el! indica4iile pro/ramei sunt ferme +i ?i-ea-. forme di?erse de articulare& '. refer! >n primul rnd! la una dintre te-ele ce >ntemeia-. pro/rama de /imna-iu +i care define+te ?i-iunea asupra studiului maternei! mai e3act abordarea comunicati?-func4ional.: B>n locul compartiment.rii artificiale a disciplinei >n Ulimb.V +i Uliteratur.V! se propune un nou model! cel comunicati'!func*ional, adec?at nu numai specificului acestui obiect de studiu! ci +i specificului de or/ani-are a competen4ei de comunicare a ele?ilor& In mod concret! acest model presupune de-?oltarea inte/rat. a capacit.4ilor de receptare +i de e3primare oral.! respecti? de e3primare a mesa7ului scris +i de
1

1lliot P& 1isner! OEat 7eall8 Counts in ScEools, >n B1duca4ional Aeaders,ipC! )ebr& 1991! pp& 1#-17&

7@ e3primare scris.& %e altfel! comunicarea se constituie prin fu-iunea celor patru capacit.4i men4ionate anterior&C '. refer! de asemenea! la o serie de recomand.ri referitoare la ancorarea studiului limbii >n studiul de te3t: aceast. orientare este subliniat. ferm >n pro/ramele de /imna-iu (BSe recomand. ca studiul unor aspecte de limb. s. fie corelate cu studiul te3tului literar +i nonliterar! inclusi? din punctul de ?edere al ?alorilor stilistice! e3i/en4. absolut necesar.! mai ales >n ca-ul elementelor de le3icC +i pre-entat.! ca ?ariant. de-irabil.! >n pro/ramele de clasa a IF-a +i a F-a (B&&&inte/rarea modulului de limb. +i comunicare >n manualul de literatur. sau! dimpotri?.! conceperea unui manual diferit pentru aceste con4inuturi ?a fi e3clusi? op4iunea autorilor de manuale& Se recomand.! totu+i! folosirea ca te3te-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul +iteratur ca +i stabilirea unor corela4ii >ntre di?erse discipline a?nd ca obiect folosirea limba7ului: retoric.! stilistic.! pra/matic. etc& C& Ideea corel.rii subdomeniilor disciplinei este subliniat. cu fermitate >n pro/ramele clasei a FI-a +i a FII-a! fapt ce e?iden4ia-. preocuparea autorilor pentru instituirea unui demers didactic inte/rati?: con4inuturile men4ionate >n sec4iunea +im( i comunicare, respecti? Practici discursi'e Bse ?or reali-a >n corela4ie cu te3tele literare parcurseC! Bele Lcon4inuturileJ a?nd un caracter preponderent aplicati?C& Accentul pus pe caracterul Bpreponderent aplicati?C al cuno+tin4elor despre limb. +i despre comunicare informea-. pro/ramele +i! >n consecin4.! +i scenariile didactice! Iat. cte?a e3emple: ancorarea studiului limbii >n te3tul literar! anticiparea sau prelun/irea studiului te3tului literar prin acti?it.4i de comunicare oral.;scris. sau fundamentarea cuno+tin4elor despre comunicare >n anali-a de te3t scris sau oral& &%2% P,+0p,c-i5, -+an0/i0ciplina+, %ocumentele +colare actuale formulea-. nu numai recomand.ri referitoare la abordarea inte/rati?.! ci +i e3i/en4e le/ate de pre-en4a unor desc,ideri transdisciplinare& >n acest sens! pro/rama pentru clasa a IF-a este semnificati?. att prin unitatea +iteratura i celelalte arte, ct +i prin sublinierile referitoare la rele?an4a interferen4elor +i analo/iilor >n interiorul tuturor /rupa7elor ce structurea-. studiul literaturii& %intre solu4iile propuse de autori men4ione-: ?i-ionarea +i anali-a unor ecrani-.ri +i spectacole teatrale! anali-a unor /rupa7e de recit.ri! comentarea unor ilustra4ii de carte! anali-a unor crea4ii plastice +i literare cu aceea+i tem.

etc&

76
%incolo de e?iden4ierea interferen4elor cu celelalte arte! perspecti?a transdisciplinar. >nseamn. +i reliefarea +i comentarea mesa7elor spirituale transmise constant prin te3tul beletristic& >n fa?oarea unor astfel de abord.ri pledea-. orientarea disciplinei >nspre formarea atitudinilor +i a ?alorilor! orientare ce structurea-. inte/ral unele dintre proiectele curriculare actuale& '. refer! mai ales! la pro/ramul educati? semnat de Dito Peronne +i :ena Ralli2" +i structurat din finalit.4i supraordonate mai multor discipline& *e4in! pentru adec?area la studiul limbii +i literaturii! cte?a din obiecti?ele lui fundamentale: 1& a respecta miracolul ?ie4ii - a >n4ele/e ciclurile ?ie4ii +i faptul c. na+terea +i moartea sunt p.r4i ale acestui ciclu9 "& a aprecia esteticul - a >n4ele/e cultura prin intermediul artelor pe care le propa/.9 3& a recunoa+te puterea limba7ului - a >n4ele/e semnifica4ia comunic.rii prin limba7 ?i-ual +i simboiic! precum +i prin formele orale +i scrise9 6& a >n4ele/e /rupurile +i institu4iile - a >n4ele/e re4eaua e3isten4ei sociale9 @& a /,ida ?alorile +i credin4ele - a ne >ntreba asupra inten4iilor +i scopurilor noastre +i a >n4ele/e scopurile celorlal4i& )inalit.4ile pro/ramului sc,i4ea-.! f.r. >ndoial.! paradi/ma unui nou umanism +i impun pre-en4a unor perspecti?e ce >nscriu te3tul literar >n conte3te lar/i: m. refer la istoria ideilor +i mentalit.4ilor care l-au /enerat! dar +i la ideile +i mentalit.4ile ce definesc pre-entul receptorului& Sc,i4e-! >n continuare! cte?a trasee didactice! cu con?in/erea c. orientarea lecturii >nspre un astfel de set de ?alori con4ine o dimensiune formati?. esen4ial.& Structurarea demersului >n ?ederea reali-.rii primului obiecti? +i a ultimelor dou. presupune abordarea literaturii ca mesa7 spiritual! ca form. de cunoa+tere profund. +i comple3. a e3isten4ei +i condi4iei umane&3 %ar mi-a unui astfel de demers nu se reduce la >n4ele/erea mesa7elor spirituale transmise prin opere! ci >nseamn. +i confruntarea lor cu atitudinile +i con?in/erile cititorului +i ale lumii >n care locuie+te& Hrientate >n aceast. direc4ie! discu4iile cu clasa ?or fi focali-ate tematic! >nspre e?iden4ierea +i intero/area modului >n care operele literare re-pre-int. problematica ?ie4ii +i mor4ii! a iubirii +i urii!
"

Peronne! D& +i Ralli2! :&! Generati'e &opics forPmcess Curriculum, >n Costa A&A! *&'& Aeibman! (coord& Supporting tEe Spirit of+eamingB OEen Process is Content, (,ousands Ha2s! CA! Cor?in;Sa/e! 1997! pp& "3-36& 3 De-i >n acest Bdefini4ia filosofic.C a literaturii! >n 'arino! A&! Biografia ideii de literatur, ?oi& DI! Clu7-8apoca! 1ditura %acia! "###&

77 a tre-iei +i ?isului! a ?alorilor +i credin4elor etc& Substan4ialitatea sec?en4elor de reflec4ie este condi4ionat.! >n opinia mea! de pre-en4a unui cadru menit s. permit. compara4ii +i analo/ii& En asemenea cadru poate fi creat prin /rupa7e de te3te;fra/mente de te3te construite >n 7urul aceleia+i topici (e3&: confruntarea scenei mor4ii lui Ion al Klaneta+ului cu scena mor4ii lui Apostol :olo/a +i e?iden4ierea semnifica4iei lor din perspecti?a tiparelor e3isten4iale confi/urate >n cele dou. romane9 anali-a ima/inii cuplului a+a cum o restituie Clin 9Cile din po'este: de 'i,ai 1minescu! istoria Persidei +i a lui 8a4l din )ara lui loan Sla?ici! Cuplu de Ana :landiana! 7omeo i Aulieta de S,a2espeare! precum +i e?iden4ierea modurilor de repre-entare a iubirii >n tipare acronice sau marcate istoric & Aa clasele de liceu! discu4ia asupra ?alorilor poate fi desc,is. +i prin structurarea unor /rupa7e de lecturi critice produse >n mar/inea aceluia+i te3t& Iat. su/estia unui astfel de parcurs: confruntarea interpret.rii )onastirii >rgeului ca Bapolo/ie a crea4iei umaneC! formulat. de 'ircea 1liade >n Comentarii la +egenda )eterului )anole, cu interpretarea le/endei ca Bapolo/ie a crimeiC! pre-ent. >n eseul )edicul i /rJitorul semnat de 'ircea C.rt.rescu& %iscu4ia /enerat. de anali-a celor dou. interpret.ri poate e?iden4ia dou. inten4ii de lectur. diferite (>n4ele/erea te3tului din perspecti?a /ndirii tradi4ionale 's$ >n4ele/erea te3tului din perspecti?a istoriei :alcanilor >n secolul FF +i dou. moduri de lectur. diferite (>n4ele/erea te3tului prin coborrea /ndului >n timpul >n care a fost creat 's$ >n4ele/erea

te3tului prin inte/rarea lui >n pre-entul cititorului & >nspre atin/erea celei de-a doua finalit.4i sunt orientate pro/ramele +i manualele pentru clasa a IF-a9 ele creea-.! a+a cum am ar.tat! spa4ii proprii pentru e?iden4ierea coe3isten4ei +i interferen4elor dintre limba7e artistice diferite& %ar centrarea scenariilor asupra acestui obiecti? presupune selectarea unor crea4ii al c.ror /en pro3im nu mai este tema! ci apartenen4a la aceea+i perioad. cultural.& >n acest sens! solu4ia didactic. cea mai adec?at. >mi pare a fi proiectul centrat asupra unei sin/ure epoci culturale& Hrele de limb. +i literatur. pot ?i-a! de asemenea! +i cel de-al treilea obiecti?& Pro/ramele noastre ofer. +i aici un bun punct de plecare prin inte/rarea problematicii comunic.rii scrise +i orale al.turi de studiul limbii +i al literaturii& Pentru a onora o astfel de finalitate! demersul didactic ar trebui s. conture-e constant situa4iile de comunicare +i s. cree-e sec?en4e de reflec4ie asupra puterii cu?ntului! asupra func4iei lui >n literatur.! mu-ic.! band. desenat. sau reclam.! asupra modului >n care cu?ntul re-pre-int. lumea! creea-. lumi! impune +i determin. comportamente& Suportul acestor 78 reflec4ii ar putea fi nu numai discursul receptat! ci +i cel cnat de ele?i! e3perien4a producerii de te3t fiind o cale direct. spre&>n4ele/erea fenomenului lin/?istic& Considera4iile formulate pn. acum au inten4ionat s. e?iden4ie-e acordul dintre abord.rile inte/rati?e +i transdisciplinare +i spiritul timpului nostru& A?anta7ele formati?e ale celor dou. perspecti?e sunt indiscutabile! +i asta pentru c.! >n desc,iderea lor! poate fi creat. competen4a de lectur. /lobal. +i pot fi formate atitudini +i ?alori& Abordarea inte/rat. +i transdisciplinar. pre-int. a?anta7e educati?e e?idente! consonante nu numai cu spiritul timpului! ci +i cu natura disciplinei& 2. n spiritul disciplinei 'ateria +colar. Blimba +i literatura romn.C este! >n esen4a ei! inte/rati?.! deoarece urm.re+te familiari-area ele?ilor cu dou. domenii distincte: fenomenul lin/?istic +i cel literar& Acest proces presupune asimilarea unor principii! concepte +i strate/ii conturate de +tiin4ele limbii +i de +tiin4ele literaturii! precum +i practicarea lor: m. refer la anali-a lin/?istic. +i la anali-a literar.! dar +i la producerea de te3t non-literar +i literar! Iat. tabloul complet al posibilit.4ilor de structurare a con4inuturilor disciplinei:
CUNO"TIN)E DESPRE LIM!# Ni5,l*l fonic (fonemel e Ni5,l*l 4+ama-ica l (propo-i4iil e +i fra-ele CUNO"TIN)E DESPRE LITERATUR# /, o+/in analitic (no4iuni de teorie literar.9 modele de interpretare Ni5,l*l Ni5,l*l o+-o4+afi l,6ical c (cu?intele (/rafemel e Ni5,l*l -,6-*al (structur a te3telor Ni5,l*l /i0c*+0i5 (aspectele situa4iei de comunicare PRACTICI LIN AISTICE Anali-. de te3t din perspecti?. lin/?istic.! te3tual. +i discursi?. Producere de mesa7e scrise +i orale >n func4ie de situa4ii de comunicare specifice PRACTICI LITERARE Aectur. +i Producere de anali-. de te3t critic +i de te3t literar9 te3t literar ?i-ionare +i interpretare de spectacol

/, o+/in i0-o+ic (autori! curente! e?olu4ia /enurilor! raportul literatur. - istoria ideilor

/, o+/in 0ociolo4ic (sistemul de producere a c.r4ii de literatur.! a/en4ii lumii literare9 aparatul de acreditarea operei literare

79 Con4inuturile disciplinei nu sunt dect >n aparen4. scindate! iar aria repre-entat. de BpracticiC pune >n e?iden4. -onele de confluen4. (anali-. +i producere de mesa7e & Pe aceast. realitate se >ntemeia-. modelul comunicati?& In spa4iul lui! limba apare ca instrument esen4ial >n construc4ia mesa7elor! iar literatura ca tip de mesa7 e3emplar prin comple3itatea problematicii! prin structura sistemic. +i prin poli?alen4a semantic.& %espre comple3itatea problematicii! dimensiune ce permite abordarea transdisciplinar.! ?orbe+te con?in/.tor

*oland :art,es >n +ec*iaB B%ac. prin nu +tiu ce e3ces de socialism sau de barbarie! toate disciplinele ar trebui e3pul-ate din >n?.4.mnt cu o sin/ur. e3cep4ie! de sal?at ar trebui sal?at. disciplina literar. pentru c.! >n monumentul literar! toate +tiin4ele sunt pre-enteC& Krani4ele disciplinei sunt! deci! desc,ise att >n interior! ct +i >n mar/ini9 +i aceast. desc,idere este e3presia le/.turii profunde limb.-literatur.! pe de o parte! +i a specificului literaturii! >n care Btoate +tiin4ele sunt pre-enteC! pe de alt. parte& Acest fapt nu >nseamn.! >ns.! c. mar/ini nu e3ist.! iar repre-entarea anterioar. a con4inuturilor face do?ada diferen4elor dintre studiul literaturii +i al limbii& >n acela+i mod ne putem ima/ina +i frontierele dintre literatur. +i +tiin4e;cuno+tin4e& 3. Contrapunct didactic )rontierele;limitele;mar/inile unui domeniu! spune Kabriel Aiiceanu >n 2espre limit, sunt principii de or/ani-are! de identitate9 +i asta pentru c. strn/ laolalt.! >i con-strn/ substan4a specific.& A le tra?ersa presupune mai >nti a le recunoa+te! a cunoa+te spa4iul din interiorul lor& %e aici +i importan4a demersurilor ce construiesc >n interiorul disciplinei +i al subdomeniilor ei9 de aici +i importan4a asimil.rii e3acte a unor date despre sistemul limbii! despre structurile te3tuale sau despre componentele discursi?e ale mesa7ului9 tot de aici +i importan4a lecturii atente a te3tului literar! importan4a asimil.rii unor no4iuni de teorie literar. +i a unor date de istorie literar.& >n absen4a cuno+tin4elor ri/uroase de limb.! ele?ii nu ?or putea recunoa+te +i interpreta nici punctua4ia! nici ritmul! alitera4iile sau asonantele din +acul lui 'i,ai 1minescu! nici sinta3a r.sturnat. din Grupul lui Ion :arbu! nici modificarea de re/im a ?erbului Ba r.s.riC din B+uier luna +i o rsar.$$$% +i atunci abord.rile inte/rati?e sunt nu numai ineficiente! ci +i derutante& >n absen4a unor lecturi sus4inute +i aprofundate! dublate de perspecti?e istorice! un te3t semnat de 8# len.c,i4. D.c.rescu ?a fi perceput ca desuet! unul semnat de loan Kro+an! ca inabordabil! iar 7ocurile interte3tuale din +e'antul lui 'ircea C.rt.rescu! drept ine3istente& >n absen4a unor concepte teoretice capabile s. dea seama de specificul te3tului literar! corela4iile cu celelalte arte se consum. la ni?elul unor impresii de suprafa4.&&&9 +i atunci desc,iderile transdisciplinare r.mn in?esti/a4ii /ratuite& (ra?ersarea frontierelor este! f.r. >ndoial.! un act formati? esen4ial! iar demersurile didactice nu pot s. >l includ. f.r. a tr.da e3i/en4ele timpului nostru& >n opinia mea! >ns.! tra?ersarea trebuie atent pre/.tit.& 5i aceast. pre/.tire >nseamn. cunoa+terea e3act. a teritoriului din interiorul /rani4elor! cunoa+tere >n func4ie de care trecerea este sau nu este sporitoare& 81

TE9TUL LITERAR SCRIS DE ELEAI$ BUNC)II BORMATIAE

BIn e3ercitarea poe-iei e ce?a care se poate (n?.4a +i ce?a ce nu se poate >n?.4a& Aripa o ai sau nu o ai& Po4i s. -bori sau s. nu -bori cu ea& %epinde de aer! de >n.l4ime! de ali-eu sau de cri?.4& *are p.s.rile -burnd pe ploaie +i >nc. +i mai rare cele care -boar. noaptea& Aripa este forma natural. a ro4ii& Aripa nu poate fi >n?.4at. >ns. roata poate fi >n?.4at.! >n/ereasca o +tii sau n-o +tii& Aumeasca se >n?a4.C& (8ic,ita St.nescu! Ci,iologia poe,iei, >ripa i roata:

1. ,r ument %iscu4ia de fa4. >+i are punctul de plecare >n lectura unei cule/eri de @7 de te3te! scrise de liceeni! sub >ndrumarea profesorului luliu Pr?u +i publicate! >n "##1! de Cole/iul 8a4ional B1mil *aco?i4.C din Clu71& Cule/erea se >nscrie >ntr-o serie de preocup.ri recente! le/ate de producerea de te3t literar >n +coal.! preocup.ri concreti-ate >n cte?a c.r4i +i articole ap.rute >ncepnd cu 199$& '. refer la seria de B7ocuri de-a poe-iaC e3plicate +i e3emplificate prin crea4ii ale ele?ilor! studiu semnat de Ana +i 'ircea Petean"! la roman4ul scris de ele?ii Krupului 5colar B'ircea Dulc.nescuC din :ucure+ti! condu+i de profesoara Aumini4a 'ede+an3! la antolo/ia de compuneri comentate +i cadrate metodolo/ic! publicat. de profesorul K,eor/,e :odro/i6! dar +i la articolele ap.rute >n re?istele BAimb. +i literatur.C +i BPerspecti?eC sub semn.turile Aumini4ei 'ede+an@! 'onic.i Columban$ sau 'onic.i Hno7escu7&
1 Pie*i pripite, st1nJenite, irosite, Cole/iul 8a4ional! Clu7! 1mil *aco?i4.! "##1& " Petean! A& +i '&! 3colul lumii n "; de Jocuri creati'e, Clu7! 1d& %acia!199$&

3 6

+a 2i'an, mul*i se 'isea,0 9roman*:, 1d& Gumanitas! :ucure+ti "###& :odro/i! K,&! Compo,i*ia cu imagini mu,ic i 'oie (un, %e?a! 1ditura Cor?in! "##1& @ 'ede+an! A! ntre e'aluare i un produs cultural e@perimental, >n BAimb. +i literatur. romn.C 3;"###! reluat! >n fra/ment! >n BPerspecti?eC! 1;"##1& $ Columban! '&! 2escoperirea poeticit*ii, >n BPerspecti?eC! 1;"##1& 7 Hno7escu! '&! Proiectul ca ac)ate e@tracurricular$ Liua poe,iei, >n BPerspecti?eC! 1;"##1&

Publica4iile de mai sus ?orbesc despre tendin4ele de sincroni-are ale didacticii limbii romne cu o direc4ie conturat. >n ultimele dou. decenii >n didactica scrierii& Hrientarea este punctat. de studii precum Petite fa(ri=ue de litterature (%uc,esne +i Ae/ua09 1986 8! #n tEe )iddle (At<ell9 198$ 9! Inseigner et apprendre 1 ecrire (*euter9 199$ 1# +i ?i-ea-. formarea competen*ei de producere de te@t literar sau! >n cu?intele lui 8ic,ita St.nescu! deprinderea a ceea ce! din Be3ercitarea literaturiiC! se poate >n?.4a: BroataC! BlumeascaC& )inalitatea acestui tip de demers 4inte+te dincolo de de-?oltarea capacit.4ilor de structurare +i redactare a unor te3te literare inte/rale& Hrientat astfel! actul didactic are drept punct ultim de fu/. interpretarea te3tului literar +i se >ntemeia-. pe principiul interdependen4ei proceselor de lectur. +i scriere& >n ?irtutea acestui principiu crea4ia de te3t literar poate fi considerat. o cale direct. spre lectura competent. a literaturii& ).r. >ndoial.! ini4ierea ele?ilor >n secretele Be3ercit.rii literaturiiC r.mne unul dintre scopurile unor asemenea acti?it.4i care! >n ?ariantele moderate - la care subscriu +i eu - recunosc tacit c. Baripa nu poate fi >n?.4at.C! c. B>n/ereasca o +tii sau n-o +tiiC& Pornind de la aceast. direc4ie metodic.! de la te3tele ele?ilor de liceu publicate anul acesta la Clu7 +i de la m.rturisirile lor! articolul de fa4. >+i propune s. discute: a modul >n care scrierea de te3t literar permite de-?oltarea +i e?aluarea competen4elor de compre,ensiune +i interpretare +i b modul >n care scrierea de literatur. influen4ea-. ?i-iunea ele?ilor asupra fenomenului literar& 2. , n#a -roata. >n +coal.! crea4ia de te3t literar a fost! mult. ?reme! o form. de e3presie rar.! m.rturisit. sfios pe coridoare sau asumat. >n cenacluri cu u+i >nc,ise& Citit. de profesor cu pri?irea condescendent. a adultului pentru ?rsta tuturor >ndr.-nelilor sau cu interesul cu?enit Btinerelor talenteC! te3tul literar scris de ele?i ocolea constant ora de literatur. +i r.mnea semnul unor eforturi solitare! recuperate! uneori! de re?istele +colii&
%uc,esne! A& +i AeSua0! (&! Petite fa(ri=ue de litterature, Paris! 'a/nard! 1986& 9 At<ell! 8B #n tEe )iddleB Oriting, 7eading, and +eaming HitE >dolescents, Portsmout& PG:Geineman! 198$& 1# *euter! Q&! Inseigner et apprendre 1 1crire, Constmire une didacti=ue de l?ecriture, 1S)! Paris! 199$&

83 Acest re/im al crea4iei apar4inea unei institu4ii care le/ifera diferen4e ; distan4e& 1 ?orba de: a distan4a dintre acti?itatea din clas. +i preocup.rile e3tra+colare9 b diferen4a dintre ele?ul BtalentatC +i ele?ul Bobi+nuitC9 c diferen4a dintre c.r4ile adul4ilor +i re?istele ele?ilor! dar +i d distan4a dintre ele?ii de /imna-iu (pentru care 7ocurile limba7ului +i ima/ina4iei erau posibile! >n ora de compunere +i ele?ii de liceu (pentru care scrisul ?i-a! >n e3clusi?itate! interpretarea operelor de patrimoniu sau producerea de te3t non-fic4ional & Ae/itimarea distan4elor era >ntemeiat. de mituri di?erse: +coala -loc institu4ional al obedien4ei +i re?eren4elor9 literatura - sum. a operelor de /eniu9 lectura - un mod de a ?enera te3tele clasici-ate9 scriitorul - un ales9 scrisul - o form. de ,ar& >n spa4iul rupturilor de ni?el +i distan4elor! profesorul! un ini4iat al cultului literaturii! oficia ritualuri ,ermeneutice complicate +i a?ea dreptul de a recunoa+te sau nu pre-en4a talentului! conducnd cenaclul sau re?ista +colar.& Aa ora actual.! +coala tinde s. reduc. distan4ele +i! uneori! >n ?ariantele de a?an/ard.! s. le anule-e& %estr.marea ?i-iunii tradi4ionale! >nceput. discret la noi c,iar >nainte de noile pro/rame! are! >n fundal! noi definiri ale literaturii +i lecturii +i! deci! o alt. >n4ele/ere a finalit.4ilor ei& )undalul desf.+oar.! pe de o parte! spectacolul derutant +i trist al cri-ei ideii de literatur. +i proiectea-.! pe de alt. parte! ima/inea di?ersific.rii +i nuan4.rii continue a func4iilor lecturii +i interpret.rii& >n linii mari! desenul teoretic ce determin. statutul literaturii >n +coal. se caracteri-ea-. prin

renun4area la defini4ia intensi?. a literaturii (totalitatea operelor consacrate! e3emplare! Bmu-ealeC! /en Bbelles lettresC >n fa?oarea unei perspecti?e e3tensi?e (totalitatea scrierilor c.rora! dintr-o ra4iune sau alta! cine?a le atribuie! la un moment dat! ?aloare & )enomenul este caracteri-at de Adrian 'arino astfel: BApusul criteriului estetic +i al implica4iilor sale (de unde cri-a ideii de ?aloare +i a ierar,iei literare! a ideii de Ucrea4ieV +i de UautorV literar este >nso4it de o ?erti/inoas. +i tot mai /enerali-at. ascensiune (uneori se poate ?orbi de o ade?.rat. in?a-ie a criteriilor e3traliterare& 1ste efectul direct al dilat.rii e3treme a UliteraturiiVC&11 Informat de acest fundal teoretic +i confruntat cu imperati?e sociale di?erse! studiul literaturii pretinde! la ora actual.! rescrierea >ntre/ii sale /eo/rafii mitice! confi/urat. >n func4ie de ideea de ?aloare estetic.! de ierar,ie! de crea4ie +i de autor& *escrierea >nseamn.! >n mod e?ident! >nceputul unui proces de demiti-are +i e3tindere a
11

'arino! A&! Biografia ideii de literatur, ?oi& $! 1ditura %acia! Clu7! "###! p& 98

86 frontierelor! proces care! >n ?ariantele e3treme! ar putea duce la demoneti-area complet. a faptului literar! la me-alian4a cu non-literarul& 8u urm.resc s. anali-e- acum modelele confi/urate de +coala contemporan. dect >n m.sura >n care ele interesea-. didactica scrierii! supus.! +i ea! sc,imb.rilor de perspecti?.& Aici semnele sunt e?idente >n c,iar apari4ia +i e3tinderea acti?it.4ilor de producere de te3t literar >n clas. +i >n Batelierele de scriereC& Cele din urm. sunt ?ariante de curriculum la deci-ia +colii +i secondea-. sau! uneori! preiau +i modific. func4iile cenaclului& 8oua orientare di-ol?.! cel pu4in la prima ?edere! aura intim. +i ma/ic. a scrisului! fapt e?ident pn. +i >n termenii pe care >i consacr.9 sinta/mele Bproducere de te3tC +i Batelier de scriereC tind s. >nlocuiasc. termenii de Bcrea4ieC +i BcenacluC +i induc ideea de me+te+u/ >n?.4at +i practicat >ntr-o comunitate& >n +coala modern. BlumeascaC se >n?a4. prin Bacti?it.4i de scriereC +i! uneori! >n?.4area se face >n /rup! >n BateliereC& 2%&% A -, a1,2a /, c,alal-3 pa+-, a c3+:ii >n acest punct al discu4iei se conturea-. dou. >ntreb.ri! +i anume: 1& B>n ce m.sur. acti?it.4ile de scriere de te3t literar >+i >ndeplinesc promisiunea de a crea +i de-?olta capacit.4i de interpretareOC9 "& B>n ce m.sur. reali-area lor poate e?ita riscul demoneti-.rii actului de crea4ieOC& *.spunsurile pe care le propun ?in din anali-a unor te3te scrise de ele?i +i din lectura unor m.rturisiri ob4inute printr-un c,estionar informai& Dolumul /ie*i pripite, 'ie*i st1nJenite, 'ie*i irosite cuprinde pro-. scurt. semnat. de ele?ii claselor a IF-a A +i a F-a A (anul +colar "###-"##1 de la Cole/iul 8a4ional B1mil *aco?i4.C din Clu7& (e3tele au fost scrise ca tem. de cas. (timp de redactare: dou. luni9 perioada: semestrul al ll-lea ! iar cititorul real s-a dorit a fi altul dect profesorul& (ematica /eneric. (aceea+i cu titlul cule/erii a fost aleas. >n consens cu dominantele studiului literaturii >n primele dou. clase de liceu! +i anume: +iteratura i 'ia*a, respecti? Pro,a$ Ineditul c.r4ii const.! >n primul rnd! >n faptul c. include crea4iile tuturor ele?ilor +i! deci! nu apelea-. la selec4ia specific. acestui tip de publica4ie& 'ai mult dect att! profesorul nu a inter?enit >n te3te! >n nici un fel! a+a >nct pro-ele ofer. >ntrea/a m.sur. a competen4elor de redactare ale ele?ilor& >n al doilea rnd! cartea se distin/e prin orientarea te3telor >nspre cititori afla4i >n afara +colii9 ele >nsumea-. deci responsabilitatea +i efortul pe care /estul public.rii le presupune9 e ?orba de a scrie un 8@ te3t care s. te repre-inte! cu care s. po4i ie+i >n lume! dar +i de a c.uta sponsori +i;sau de a4i dona aloca4ia& >n totalitatea lui! ?olumul ofer. cititorilor interesa4i de crea4iile ele?ilor! +i nu numai! posibilitatea unei lecturi capti?ante +i uimitoare& 'oti?a4ia lecturii inte/rale este sus4inut. de di?ersitatea subiectelor! de claritatea ?i-iunii +i de calitatea discursului literar! numitori comuni ce demonstrea-. con?in/.tor capacitatea real. a liceenilor de a compune te3t literar& Comentariul nostru nu ?a ?i-a >ns. ?aloarea literar. a pro-elor! ci modul >n care ele reflect.

+i modulea-. ?i-iunea +i cuno+tin4ele BautorilorC despre literatur.! capacitatea lor de a o citi cu aten4ie +i competen4.& Astfel! discu4ia ?a urm.ri s. circumscrie: 1& modul >n care tema a fost specificat. +i interpretat.! "& modul >n care a fost trecut. >n discurs +i 3& ?i-iunea despre fic4iune pe care o restituie te3tele& Conclu-iile reflec4iilor mele ?or fi contrapunctate sau completate de e3plica4iile date de ele?i >n cadrul unui dialo/ scris +i structurat dup. cum urmea-.: 1& %escrie4i >n cte?a rnduri e3perien4a pe care a4i a?ut-o scriind aceste te3te& Pute4i folosi drept suport >ntreb.rile urm.toare: Cum ?-a4i raportat la subiectO A4i a?ut o strate/ie de lucruO >n ce mod au fost pre-ente cuno+tin4ele ?oastre despre literatur.O Ce ?i s-a p.rut dificil ; incomod ; interesant >n procesul elabor.riiO "& Ce a4i aflat despre procesul de crea4ie compunnd pro-.O >n ce m.sur. scrisul a modificat rela4ia ?oastr. cu literaturaO %ar cu ?oi >n+i?.O 3& Ct de important. ?. pare a fi aceast. acti?itate >n studiul literaturiiO Poate fi ea notat.O Nustifica4iT Aectura r.spunsurilor date de ele?i este! pentru discu4ia de fat.! la fel de rele?ant. ca +i lectura pro-elor& Scrise cu aceea+i responsabilitate +i prospe4ime ca +i te3tele! comentariile ?orbesc cu mul4umire despre e3perien4a inedit. de Ba te a+e-a de cealalt. parte a c.r4iiII& 'ai mult dect att! ele confirm. ?aliditatea teoriilor actuale ale redact.rii +i spulber. temerile pe care le-am putea a?ea >n le/.tur. cu acest tip de acti?itate! iat.! de pild.! dou. dintre conclu-iile ele?ilor le/ate de rostul de a >n?.4a BroataC: BActi?itatea a fost important. deoarece ne-a pus pe noi de cealalt. parte a c.r4ii! am putut ?edea +i noi cum este s. fii scriitorC +i B>nainte de a scrie aceast. nu?el.! procesul de crea4ie mi se p.rea simplu! acum mi-am dat seama c. este un lucru cu ade?.rat comple3& >n ce pri?e+te rela4ia cu literatura! am de?enit mai preocupat. de modul >n care e scris. o lucrare dect de ac4iunea propriu-is.& Caut ce se ascunde dincolo de prima impresie&C 8$ 2%2% A-:i a/*c, -,ma ap+oap, Parcurse din perspecti?. tematic.! pro-ele ofer. o suit. de ima/ini de o uluitoare di?ersitate& 13plica4ia se afl.! >n primul rnd! >n desc,iderea e3trem. a temei (B?ie4i pripite! stn7enite! irositeC ce face Loc! deopotri?.! iubirii +i bolii! mor4ii +i in7usti4iei! ?iciului +i sin/ur.t.4ii etc& >n al doilea rnd! di?ersitatea pro?ine din e3perien4ele de ?ia4. +i lectur. diferite ale fiec.rui ele? >n parte (re-ol?area sarcinii de lucru presupunea - a+a cum sublinia-. cu?ntul introducti? al profesorului - identificarea ; ima/inarea unui fapt de ?ia4. +i transfi/urarea lui literar. & %incolo de aceast. di?ersitate se proiectea-. >ns. conturul unei ?i-iuni unitare ale c.rei dominante se pot obser?a >n traseul destinelor +i >n Bfi/urileC ne>mplinirii& Att de diferite ca subiect! te3tele ritmea-.! aproape toate! acela+i tip de repre-entare a e3isten4ei! caracteri-at. prin desenele rectilinii ale ?ie4ilor! prin puritatea preceptelor morale! prin /ra?itatea +i insolubilitatea problemelor e3isten4ei& Pro-ele e3alt.! >n marea lor ma7oritate! ?alorile prieteniei! onestit.4ii +i credin4ei! acu-. ura +i in7usti4ia! re4in +i intero/,ea-. nefastul accidentelor! bolii +i mor4ii& En etos romantic! specific ?rstei de liceu! aduce >n prim-plan acute +i polarit.4i ce amintesc frumuse4ea unor alte epoci literare& (e3tele po?estesc despre Bsuflete p.r.siteC! B?ise furateC! Blacrimi de cire+C +i Bde sn/eC! despre Bmari speran4eC +i Bsc.ri care urc. la cerC& >n pa/inile adolescen4ilor topoii /ra?i ai secolelor 18 +i 19 retr.iesc fie >n ori-onturi ?a/i! nemarcate temporal fie! mai rar! >n cotidianul decolorat al timpului nostru& 13ist.! f.r. >ndoial.! +i e3cep4ii9 ele aduc >n discu4ie Ba/en4iiC actuali ai irosirii (tele?i-orul! 7ocurile electronice! dro/ul ! iar >n spatele lor se afl.! nu o dat.! m.rturisiri le/ate de inten4ia de Ba nu scrie scenarii de teleno?el.C! de Bfrica de lacrimo/enC& %ialo/ul cu tema nu a constat doar >n >ncercarea de a o aduce >n aproapele ?rstei sau >n aproapele problemelor contemporane& Interpretarea +i rescrierea ei au >nsemnat +i implicare subiecti?.& 1?ident. >n unele sec?en4e (>n tonul autentic al monolo/urilor interioare sau al filelor de 7urnal ! dar +i >n >ntre/uri (>n prospe4imea +i culoarea multor nara4iuni ! participarea emo4ional. a BautorilorC este m.rturisit. frec?ent! uneori cu uimire sau c,iar cu iritare: B8u?ela repre-int. inte/ral sentimentele +i tr.irile mele& %e aceea am +i ales persoana IC9 BAm >ncercat s. trate- subiectul dintr-o perspecti?. ct mai obiecti?.& Scrisul >ns. m-a

implicat! f.r. s. ?reau! emo4ionalC9 'i-am dat seama c.! >n tot ceea ce scriu! se ?ede amprenta personal. +i c. de fapt m. 87 autocaracteri-e-! >ntr-o oarecare m.sur.! printr-o astfel de lucrareC9 B)ascinant. +i interesant. deopotri?. mi s-a p.rut implicarea personal. a autorului >n te3t& Eneori el se confund. cu persona7ele&&& e un pic incomod& Mi-e fric. s. nu-4i tr.de-i prea mult personalitatea! s. nu afle cititorii! despre tine! lucruri pe care nu ?rei s. le afleC& Indiferent de modul >n care s-a conturat subiectul (ca >ntmplare tr.it.! ca istorie au-it. sau ima/inat. ! ele?ii au >n?.4at! prin e3perien4a scrisului! despre unul din ade?.rurile dificile ale operei literare9 e ?orba de faptul c.! >n palimpsest! ea ascunde c,ipul autorului& Sensul afirma4iei B'i-am dat seama c. >n tot ceea ce scriu se ?ede amprenta personal. +i c. de fapt m. autocaracteri-e-! >ntr-o oarecare m.sur.&&&C este acela+i cu sensul unei parabole bor/esiene! unde un carto/raf sfr+e+te prin a-+i desena! >n liniile ,.r4ii! autoportretul& 'ai mult dect att! unele comentarii ?orbesc despre sentimentul de proprietate pe care in?esti4ia afecti?. +i intelectual. >l /enerea-.: BScriind am aflat cum e s. cree-i ce?a! ce?a care! c,iar dac. nu are o ?aloare literar. deosebit.! este al t.u! +i asta contea-.C& 2%'% A c+,a /in m,+0, 0c+iin/ 1i +,0c+iin/ %e cele mai multe ori! procesul de crea4ie este descris prin serii de ciorne +i corecturi succesi?e: B8u am a?ut o strate/ie de lucru& Am l.sat po?estirea s. cur/.! iar dac. ce?a nu mi se p.rea potri?it sau ?eridic re?eneam +i >nlocuiam pasa7ul respecti?C! BAm creat din mers! scriind +i rescriindC! +i B8u am a?ut un plan& Am scris prima ?ersiune! apoi >nc. una! pn. am fost deplin mul4umitC& %ac. marea ma7oritate a ele?ilor ?orbesc despre absen4a unui plan preliminar! cei care o afirm.! sublinia-. transform.rile care au sur?enit >n timpul redact.rii: BAm a?ut o strate/ie! dar multe lucruri au ?enit pe parcursC! sau B'i-am f.cut un plan! dar! pe parcurs! l-am modificat! l-am >mbun.t.4itC& *e-ultatele acestor structur.ri +i restructur.ri din mers sunt uluitoare9 ele pledea-. >n mod e?ident pentru Bscrierea liber.C 9free!Hriting: +i contra-ic >ntrea/a metodolo/ie tradi4ional. a compunerii libere! cu planurile ei indi?iduale sau! mai /ra?! comune&1" Citite din perspecti?a structurii! cele @7 de pro-e ofer. un +ir de solu4ii ?iabile +i nu o dat. ino?ati?e& *e4in! >n primul rnd! confi/urarea frec?ent. >n capitole (11 te3te & Nocurile parate3tuale
Aceste planuri coerciti?e au fost >nlocuite! >n ultima ?reme! cu modele mai suple! compuse din sec?en4e de scriere liber. +i ciorne succesi?e De-i >n acest sens 8anc0 At<ell! op$ cit$ +i! 2idactica lim(ii i literaturii rom1ne, 1d& %acia! Clu7! "###&

88 sunt >n aceste ca-uri di?erse9 ele includ capitole numerotate! capitole specificate prin titlu +i subtitlu! precedate uneori de prolo/ sau urmate de epilo/ sau de Bsfr+itC& >n mar/ini! mai ales! dar +i >n titluri! e3ist. uneori semnele unui dialo/ contradictoriu cu structurile canoni-ate& A+a sunt de pild. Pseudoprologul +i IpilogulN, din te3tul Sil?iei 5uteu sau Capitolul scurt, subintitulat Cu'1ntul dup, din finalul po?estirii lui (udor 'ar4ian Cre4& (ot prin abateri de la tiparele consacrate se articulea-. +i te3tul lui :o/dan 5anta9 aici! capitolele rescriu cu striden4e modelul clasic 9#ntroducere, Capitolul # ! &recutul, Capitolul ## ! Pre,entul, Capitolul ### ! /iitorul, Ipilog: +i se continu.! fiecare! printr-o sec?en4. numit. Conclu,ia capitolului 15 ## 5 ###% >n aceste sec4iuni! nara4iunea este secondat. de reflec4ii asupra e?enimentelor& %esenul confi/urati? al te3telor are! uneori! +i o mi-. transte3tual. important.& '. refer la pro-ele desc,ise prin moto! dar mai a7es la /ie*i risipite de %ana Mucra& >n acest ca-! denumirile unor capitole 9nceputul, 7fuiala, 7,(unarea +i Sf1ritul: trimit e3plicit la *ebreanu! pro-ator cu care ele?a din clasa a F-a >ntre4ine un dialo/ cordial +i profesionist! iat.! de pild.! incipitul +i finalul acestei pro-e construite sincopat! din scene semnificati?e: B(renul alear/. tot mai repede! l.snd >n urm. Clu7ul cu tot ce apar4ine lumii or.+ene+ti sofisticate! intelectuale! cu tot ce >nseamn. a/lomera4ie! poluare! cu tot ce define+te lumea

de aici! lumea >n care tr.im& (renul e plin& Studen4i! ele?i&&&C +i B A trecut +i Pastele& Pe peronul /.rii din %e7 a+teapt. oameni >n/r.m.di4i trenul spre Clu7& (renul sose+te! porne+te! str.bate dealuri +i ?.i! l.snd >n urm. lumea satului +i >ndreptndu-se spre o alt. lume! unde faptele m.runte ale ?ie4ii r.mn confiden4iale&&&C& Nocul cu te3tele consacrate este pre-ent +i >n intarsiile unor istorii precum cea semnat. de Sonia '.r/inean& In Suflet spul(erat de '1nt epocile rememorate;?isate! inscrip4ionate pe frun-e! debutea-. prin deconstruirea formulei de >nceput a basmelor: BA fost odat. ca niciodat. o fat.! dar nu de >mp.rat ca-n alte po?e+ti! ci obi+nuit.! cum au fost dintotdeauna! cum ?or fi de-acum >ncoloC9 BA fost odat. ca-ntotdeauna o adolescent. stin/,erit.&&&C& Aspectele le/ate de transte3tualitate! dar +i cele le/ate de parate3t +i de ar,itectura e3terioar. aduc >n discu4ie problema dialo/ului pe care crea4iile ele?ilor >l >ntre4in cu modelele literare& %ac. la ni?elul formei ?i-ibile modalit.4ile de preluare +i rescriere a tiparelor sunt e?idente +i limitate! la ni?elul confi/ura4iei interne raportul cu literatura este mult mai comple3 +i mai /reu de definit& %in multitudinea aspectelor ce caracteri-ea-. acest dialo/ nu ?oi re4ine dect o serie de constante le/ate de confi/ura4ia discursului! de perspecti?a narati?. +i de problematica persona7ului& 89 2%(% A /ialo4a c* li-,+a-*+a >nainte de a trata succint aspectele enun4ate mai sus! >mi propun s. trec >n re?ist. m.rturisirile le/ate de modul >n care cuno+tin4ele de literatur. au informat procesul de crea4ie& %intre ele?ii care au abordat problema! doar patru au trimis direct la autori! mai precis la Ai?iu *ebreanu! Camil Petrescu! N& %& Salin/er +i la c4i?a clasici ai literaturii pentru copii& Al4i patru au ne/at apelul la cuno+tin4ele de literatur.! definind scrisul numai prin C-borul ima/ina4ieiC: B%up. ce am ales subiectul mi-am l.sat ima/ina4ia s. -boareC! &&&&&am scris ce am sim4itC! B&&&am l.sat scrisul s. cur/.CB&&&am cntat dup. urec,eC& (o4i ceilal4i au subliniat pre-en4a cuno+tin4elor despre literatur.! o pre-en4. manifestat. >ns. >n dou. moduri distincte& Enul a constat >n e?ocarea modelelor >n ?ederea re-ol?.rii unor probleme de redactare (e3&: pre-entarea ac4iunii! reali-area unui cadru ?eridic sau construc4ia persona7elor & Cel.lalt a constat >n pre-en4a continu.! dar discret.! a te,nicilor >n?.4ate: BAm folosit desi/ur te,nici narati?e de+i >ntr-un mod oarecum incon+tientC! B1u cred c. fiecare dintre noi! in?oluntar +i incon+tient! am aplicat cuno+tin4ele noastreC +i BAu fost pre-ente cuno+tin4ele despre literatur.! dar! mai ales! a fost interesant. aceast. combina4ie >ntre teorie +i libertatea de a scrieC& *eflec4iile asupra actului scrierii con4in adeseori +i afirma4ii ce su/erea-. sau e3prim. direct dorin4a de ori/inalitate: BAm >ncercat s. folosesc te,nicile narati?e studiate! dar total desprinse de e3emplific.rile anterioareC! BSe poate spune c. am folosit unele te,nici narati?e (e3& Ai?iu *ebreanu! #on:, dar am >ncercat! pe ct posibil! s. >mi impun propria mea te,nic.C! dar +i B Cuno+tin4ele de literatur. m-au in,ibat! mi-au indus o minuscul. psi,o-. a ori/inalit.4ii! frica de a nu scrie ce au mai scris al4iiC& >n urma acestui dialo/ cu literatura! >n care amintirea modelelor a fost >ndep.rtar.! pre-ent. ca suport +i;sau ca pro?ocare! s-au conturat pro-e di?erse! >n relieful c.rora se pot >ns. distin/e tiparele confi/urati?e pe care +coala le pune >n e?iden4.& Aectura pro-elor ofer. >n primul rnd ima/inea rescrierilor cumin4i ale modelului clasic! definit prin nara4iune la persoana a III-a! punctat. de descrieri +i ; sau de dialo/& Aa marea ma7oritate a ele?ilor din clasa a IF-a +i la mul4i dintre ele?ii clasei a F-a re/ula o repre-int. relatarea e?enimentelor >n ?arianta re-um.rii +i desf.+urarea ac4iunii >n ordine cronolo/ic.& 13ist. f.r. >ndoial. +i e3cep4ii: ele se definesc prin apari4ia scenei +i prin 7ocurile cu timpul istoriei& *emarc drept o

90
tr.s.tur. comun. tuturor pro-elor care con4in scene! percutanta surprin-.toare a acestor sec?en4e de discurs& *e4inem fa >ntmplare! pentru calitatea scenelor! te3tele semnate de lulia Gurduca+! *aluca '.ria (urc! '.d.lina '.ria Dere+ +i C.lina Wa,aria& *emarc! de

asemenea! rele?an4a descrierilor +i fine4ea inte/r.rii lor >n nara4iune! iat.! de pild.! desc,iderea nu?elei semnate de *o3ana-Aui-a :or,idi: BAm -.rit ceasul doar >n treac.t& Enspre-ece noaptea& (r-iu& %in camere r.-b.teau -/omote! discu4ii >n +oapt.& Am b.nuit pe unde?a! prin camere! miros de parfum! ,aine lu3oase! sclipitoare! pantofi dureros de ?iu colora4i! cu tocuri >nalte! c.ci fetele ?eniser. de la discotec.& Se surprinse /ndind +i ea&&&C& %ac. >n te3tele ele?ilor de clasa a IF-a nara4iunea la persoana I este mai rar.! la liceenii cu un an mai mari ea apare mai frec?ent! iar operele studiate >n acest an au! f.r. >ndoial.! un cu?nt de spus& 'ai mult dect att! >n pro-ele lor apar adeseori +i interesante 7ocuri de perspecti?e +i ele ar putea fi puse tot pe seama di?ersific.rii modelelor literare +i nuan4.rii discursului interpretati?& 8u cred >ns. c. performan4ele >n redactare sunt simple efecte ale studiului literaturii >n +coal.9 +i asta pentru c. lectura particular.! e3erci4iul scrisului +i pre-en4a BaripiiC nu pot fi i/norate& Acesta este moti?ul pentru care opresc aici considera4iile le/ate de diferen4ele dintre crea4iile celor dou. clase! anticipnd una din conclu-iile acestei discu4ii: producerea de te3t literar este o modalitate de e?aluare /lobal. a competen4ei literare9 ea d. seam.! >n mod e?ident! +i de teritoriile situate dincolo de ac,i-i4iile +colare9 +i m. refer! mai ales! la calitatea +i di?ersitatea lecturilor +i la obi+nuin4a de a e3prima +i nota /nduri +i tr.iri& >n spri7inul acestor afirma4ii stau o serie de te3te a c.ror comple3itate nu poate fi e3plicat. numai prin desc,iderea pro/ramei +i calitatea manualului& A+a sunt de pild. pro-ele! destul de numeroase! cu te3tur. compo-it.! cu discursuri intarsiate& '. refer la nara4iunile ce inte/rea-. buc.4i de poeme sau poeme inte/rale (1?elina Andreea Porumb! Anca 'arian! Aucian Mira ! pa/ini de 7urnal (Camelia 'ardan! Aucian Mira ! scrisori ((iberia Pop sau fra/mente de ru/.ciune ((udor Salomie! %ana Mucra & Nocul combinatoriu al tipurilor de te3t este asociat adeseori cu 7ocul perspecti?elor narati?e& 1 ?orba nu numai de alternan4a nara4iunii ia persoana a III-a cu cea la persoana I! reali-at. prin te,nicile enumerate mai sus! ci +i de alternan4ele de perspecti?e +i ?oci pe care le presupune coe3isten4a monolo/ului! dialo/ului +i nara4iunii! iat.! de pild.! un fra/ment de pro-. autentic.! unde punctul de ?edere +i tipul de discurs sunt modificate continuu! pro-. semnat. de (udor Salomie: 91 BUHfT iar. s-a stricat liftul .staT Copiii .+tia nenoroci4i toat. -iua >l stric.&&& nimic nu las. >ntre/& Gai s. urc +i sc.rile astea&&& Hare o fi ?enit copila de la SibiuO %oamne d. s. se fi >mp.cat cu b.rbat-so& S. mai dau ni+te slu7be la biseric. s. nu di?or4e-e a doua oar.&L&&&J&Hi muri >ntr-o -i urcnd&V - (ulio! dra/.! de unde ?ii! de la pia4.O 8u te a7ut. copiii .+tia m.car cu attaO - A! tu erai&&& s.n.tate ?ecino! apoi +i copiii .+tia au alte treburi de f.cut& Ileana nici nu-i acas.! c.-i la Sibiu&&& trebuie s. fi a7uns de7a acas.&&& - 5i b.iatuIO Asear. l-am ?.-ut&&& - Apoi el are mai tot timpul ce?a de lucru& - %aI el cu ce -iceai c. se ocup.O >i ce?a artist! nuO - %a! >i foarte talentat! lui i-a pl.cut >ntotdeauna ar,itectura& - Gai c. nu te mai 4in! ?.d c. 4i-i /reu cu plasa aia >n mn. +i mai ai de urcat&&& U:./.cioas. mai >i&&& tot timpul ?rea s. te tra/. de limb.& C. parc. copiii ei >s mai reali-a4iT Adic. b.iatul ei nici n-o terminat liceul +i nici c.snicia aia cu at4ia copii nu-i bun.& M-rr! t-rr& Sun. telefonul la cine?a&&& unde o fi oareO %e la 'a/da se aude - o sun. +i pe ea cine?a& 5i-o fi adus copiii aminte de ea& L&&&J Eite c. am a7uns la Kelu& %e aici nu mai am dect cte?a sc.ri pn. la mine& H! +i ce frumos era cnd eram mic.&&& 4in minte ce frumos era aici acuI 6# de ani& 1ra %an L&&&JV& Apartamentul >n care intr. (ulia era unul ?ec,i! cum sunt destule >n centrul ora+ului& 1ra prost aerisit +i iluminat&&&C A+a cum se poate /,ici din pu4inele e3emple oferite pe parcursul discu4iei! modalit.4ile de construc4ie a persona7elor sunt +i ele foarte di?erse +i! nu o dat.! foarte bine conduse& Ceea ce surprinde >n ca-ul acestei cate/orii - pre-entat. adeseori! >n m.rturisiri! ca o problem. dificil. - este frec?en4a mare a modalit.4ilor indirecte: dintre ele re4in! pentru rele?an4. +i frec?en4.! caracteri-area eroilor prin ceea ce scriu: prin scrisori! poeme sau prin pa/ini de

7urnal& Portretele! de altfel rare! se abat +i ele! adeseori! de la canon ca >n ca-ul celui semnat de lulia Gurduca+: BCa s. nu ?. >nc,ipui4i lucruri ce nu sunt! am s. ?. spun de la >nceput: Paul nu este prietenul meu sau ce?a asem.n.tor! e doar prietenul meu cel mai bun& >l cunosc de cnd m. +tiu! probabil c. +i la maternitate a?eam p.tu4urile >n?ecinate Q$$$R$ 5ti4i ?oi! e /enul de persoan. ln/. care nu po4i s. te plictise+ti +i care spune lucrul potri?it ia momentul potri?it& A+a e Paul& >mi amintesc odat.! pe cnd eram mici!

92
prin clasa a doua! +i >n?.4.toarea ne-a dus la mu-eu! una din ?i-itele acelea lun/i care se sfr+esc cu un film documentar >ntr-o camer. cu ta?anul foarte interesant - pentru c. asta faci >n astfel de situa4ii! pri?e+ti ta?anul - cum Paul m-a scos afar. f.r. ca >n?.4.toarea s. ?ad.& 8e-am plimbat atunci cam patru-eci de minute prin mu-eu! +i Paul >mi tot spunea tot felul de lucruri interesante despre tot ce ?edeam& A?eai impresia c. fusese pre-ent atunci cnd e/iptenii i-au >mb.ls.mat pe faraoni sau cnd tr.iau dacii +i se luptau cu romanii&C Hpresc aici e3emplific.rile modului >n care pro-ele se raportea-. la modele +i con?en4ii& Cuminte! de cele mai multe ori! dar +i >ndr.-ne4! destul de des! dialo/ul cu literatura e3prim.! >n toate ca-urile! o bun. cunoa+tere a te,nicilor pro-ei +i deci o real. competen4. >n interpretarea acestui tip de te3t& 'ai mult dect att! calitatea unor pa/ini pune >n e?iden4.! indirect! capacitatea multor ele?i de a /usta rafinamentul marii literaturi& 8u pot >ns. s. nu m.rturisesc un sentiment de frustrare! pre-ent pe tot parcursul lecturii! sentiment /enerat de absen4a! aproape total.! a parodiei +i parabolei& Cu o sin/ur. e3cep4ie! cea a )icului ndrumtor de irosire a 'ie*ii, un te3t foarte bine scris de '.d.lina Daleria Dere+! parodicul nu mai apare dect ?a/ +i >n sec?en4e! iar parabolicul lipse+te complet& Se poate spune! f.r. >ndoial.! c. aceste tipuri de repre-entare sunt rare +i c. accesul la ele >l au numai marii mae+tri& Ceea ce poate >ns. nelini+ti este faptul c. nu e3ist. nici o >ncercare +i! deci! faptul c. epicul pare a fi ec,i?alat! de ele?i! cu mimesis!u /ra?& *eplica este posibil. +i acum: se poate spune c. a+a arat. epoca de /lorie a pro-ei sau se poate da ?ina pe tema propus.! +i asemenea puncte de ?edere sunt! >ntr-o oarecare m.sur.! 7ustificate& Cred >ns. c. o anali-. atent. a tipurilor de te3te pre-ente >n pro/rame +i manuale merit. f.cut. +i >n acest sens& 5i asta pentru c. o lectur. a ?olumului din perspecti?a ?i-iunii despre literatur.! a+a cum o restituie te3tele! este lini+titoare pn. >n acest punct& 1le?ii m.rturisesc +i demonstrea-. prin scris pre-en4a unei dimensiuni afecti?e& 1i m.rturisesc +i demonstrea-. prin scris pre-en4a unor aspecte le/ate de form. +i a unui dialo/ cu con?en4iile +i modelele consacrate& %ar! >n acela+i timp! te3tele lor par s. identifice pro-a cu mimesis!u$ S. fie oare suficientO Aas aceast. >ntrebare desc,is. +i sper ca >n/ri7orarea s. fie ne7ustificat.& *e?in! pentru conclu-ii! la re/istrul tonic al m.rturisirilor BautorilorC! referitoare la ceea ce a >nsemnat e3perien4a scrisului pentru ei& 93 2%C% A c=1-i4a 8nc+,/,+, 8n fo+:,l, p+op+ii Aa >ntrebarea BCe a4i aflat despre procesul de crea4ie! compunnd pro-.OC! marea ma7oritate a r.spunsurilor >ncep prin a caracteri-a Bacti?itateaC drept fascinant.! interesant.! capti?ant.! e3traordinar.& Ct despre efectul a?ut asupra dialo/ului cu ei >n+i+i! opiniile sunt di?erse! dar con?er/ente& 1le conduc >nspre ideea unui c+ti/ real >n ceea ce pri?e+te >ncrederea >n puterile proprii& 13cep4ie fac doar ele?ii care afirm. c. scrisul este! pentru ei! o preocupare constant.& *e4in din m.rturisirile Bno?icilorC doar cte?a! semnificati?e pentru modul >n care nuan4ea-. sentimentele de >ncredere! de mndrie +i de putere: BAceast. acti?itate te scap. de unele in,ibi4ii pe care le-ai putea a?ea +i >4i d. mai mult. >ncredere >n tineC9 BActi?itatea m-a f.cut s. mai >ncerc s. scriu nu?ele! poate c,iar poe-ii9 BScrisul m-a f.cut s. m. cunosc mai bine pe mine >ns.mi +i mi-a dat >ncredere >n mineC +i BAm reu+it s. /ndesc ma7 profund& 1ste e3traordinar s. sim4i c. tu po4i fi cel care creea-.C9 B>n ciuda faptului c. nu am >nclina4ii spre literatur.! m. simt mndru c. am reali-at aceast. lucrareC sau BAm aflat un lucru: s. cree-i este e3traordinar& Ai puterea unui demiur/C&

2%6% A 5,/,a, /, foa+-, ap+oap,, /,pa+-,l, 5alo+ii ,0-,-ic, Citite din perspecti?a modului >n care acest tip de acti?itate poate modifica rela4ia cu literatura! comentariile ele?ilor par s. rescrie discursul didactic actual9 ele ?orbesc despre de-?oltarea ima/ina4iei! aprofundarea cuno+tin4elor de literatur. +i maturi-area /ndirii literare! dar o fac >ntr-un limba7 mai proasp.t +i mai con?in/.tor: BScriind mi-am de-?oltat spiritul de crea4ieC9 Acti?itatea aceasta este foarte important. deoarece am fost pus. >n postura de scriitor! fapt ce poate duce la maturi-are literar.C9 BActi?itatea aceasta nu este important. pentru studiul literaturii! ci pentru aprofundarea ei& Parc. am >n?.4at s. percep mai bine opera literar.! s. citesc printre rnduri! s. /.sesc sensul ascuns al cu?intelor! s. >ncerc s. simt starea sufleteasc. a autoruluiC& Aa fel de concludente sunt +i /ndurile le/ate de B>mprietenireaC cu literatura +i de Bfrec?entareaC ei: Scriind Bam de?enit mai apropiat de literatur.C sau Bmi-am f.cut din literatur. un prieten +i am >nceput s. >n4ele/ mai bine operele literareC9 BScriind aceast. nu?el. mi-am dat

94 seama c. nu am citit destul +i acum abia a+tept s. am mai mult timp s. pot pune mna pe o carteC! dar +i BScrisul este o acti?itate la fel de important. ca +i cititul operelor altor autoriC& S-ar putea crede c. a+e-area ele?ilor de cealalt. parte a c.r4ii poate reduce din aura crea4iei! poate diminua admira4ia fa4. de marea literatur.& 5i! pn. la un punct! afirma4iile ele?ilor par s. confirme o asemenea temere! cel pu4in >n ceea ce pri?e+te Bfi/uraC transindi?idual. a inspira4iei& %oar patru sunt ?ocile care fac referin4. la pre-en4a ei misterioas.! fie acu-nd dificultatea de a o a?ea >n prea7m.! fie descriind actul de ima/ina4ie ca Bun filmC la care participi >n calitatea dubl. de creator +i spectator& (o4i ceilal4i ?orbesc despre procesul de crea4ie >n termeni laici! subliniind >ns. ap.sat efortul pe care >l presupune& Hr! tocmai recunoa+terea dificult.4ii procesului de crea4ie este un indiciu al faptului c.! din interiorul actului scrierii! ele?ii >+i pot reconsidera ideea de ?aloare estetic.& >n spri7inul acestei afirma4ii stau m.rturie multe din reflec4iile celor cinci-eci +i +apte de BautoriC: BScriind aceast. nu?el. mi-am dat seama ct este de dificil s. compui literatur.C& BScriind te3tul am aflat c. procesul de crea4ie poate fi unul ane?oios dac. nu e+ti pre/.tit s.-4i desc,i-i sufletul >n fa4a foii de ,rtie& (rebuie s. ai r.bdare! s. te cuno+ti! s. ?rei s. continui! s. mer/i mai departeC9 B'i-am dat seama c. a pune pe ,rtie idei este dificil deoarece ele nu coincid tot timpul cu sentimentele& Poate >4i trebuie +i un dar s. po4i scrie ce?a de ?aloareC! +i B Cnd eram mic a?eam impresia c. nu e /reu s. scrii&&& Acum! cnd compar o oper. a lui Sado?eanu! Crean/. etc& cu ce am scris eu obser? c. respectul pentru to4i ace+ti autori este pe deplin meritat! poate nu >ndea7uns de mareC& Pri?ite din interiorul procesului de crea4ie! ?alorile estetice consacrate dobndesc relief +i inspir. re?eren4e ade?.rate& 5i! >n aceast. sc,imbare de atitudine! re-id.! dup. p.rerea mea! importan4a ma7or. a acestui tip de acti?itate& ).r. >ndoial. aceasta este numai fa4a medaliei& *e?ersul ?i-ea-. re/imul demersurilor interpretati?e care! comparate cu crea4ia! par mult mai u+or de reali-at& %ar nu este oare aceasta ierar,ia fireasc.O BComentariile sunt mai u+or de scris dect crea4iileC +i B1ste destul de u+or s. UdiseciV lucr.rile altora! ce te,nici narati?e au folosit! ce fi/uri de stil etc! dar e mult mai /reu s. reali-e-i tu ce?a& %e aceea aceast. e3perien4. ar trebui s. o e3perimente-e ct mai mul4i ele?iC& 95
3. /#aluarea te*tului literar scris de ele#i %iscu4ia despre e?aluare o reduc la afirma4iile ele?ilor! +i asta nu pentru a m. esc,i?a! ci

pentru c. ei spun tot ce mi se pare important >n le/.tur. cu sentimentul& 1& BCred c. Lscrierea de te3t literarJ este cea mai bun. metod. de a te con?in/e c. ele?ul a >n4eles caracteristicile speciilor literare >n?.4ateC +i asta pentru c. Bpune ele?ul >n situa4ia de a sinteti-a cuno+tin4ele acumulateC& "& BConsider c. aceast. acti?itate este foarte important. >n studiul literaturii! dar nu +tiu dac. ar putea fi notat. (Bcriteriile de notare sunt /reu de /.sitC +i! Bnu po4i fi obiecti?C 9 3& B%ac. se notea-. trebuie 4inut cont mai mult de inten4ie dect de reu+it.! pentru c. nu oricine are un e3erci4iu literar foarte bunC& Minnd cont de inten4ie! dar +i de calitatea te3telor +i de pertinen4a reflec4iilor care le-au >nso4it! cei @7 de autori merit.! f.r. >ndoial.! nota ma3im.& %ar nota este +i a >ntre/ii acti?it.4i! pe care to4i ele?ii au considerat-o pro?ocatoare +i important. +i despre care cine?a scrie: B(rebuie s.-i mul4umim domnului profesor c. ne-a l.r/it perspecti?ele asupra literaturiiC&

96

PRO!LEMATICA PERSONADULUI$ O TRANSPUNERE DIDACTIC#

)iin4e +i obiecte din cu?inte! semne te3tuale! roluri narati?e! m.+ti9 fantasme >ntre-.rite de autor sau de cititor9 >ntrup.ri ale unor idei! proiec4ii ale unor modele9 o/lindiri! fidele sau nu! ale unor oameni! animale sau obiecte9 o/lindiri ale unor astfel de o/lindiri sau c,iar o/lin-i: de ar/int sau strmbe! pentru scriitor +i pentru lector - persona7ele tra?ersea-. te3tele& Enele ?in din real! altele apar >n fic4iune +i r.mn! de cele mai multe ori! capti?e >n interiorul ei9 uneori! >ns.! ne c,eam. +i c,iar ne duc >n )antasia! alteori coboar. >n realul ,amleti-.rilor! donSui7otismelor! bo?ari-.rilor sau miticismelor noastre! pentru a le (re numi +i (re modela& Care sunt re/istrele lor ontolo/iceO >n ce moduri pot fi pri?iteO Care sunt laten4ele lor formati?e +i care modalit.4ile proprii de a le anali-a +i interpretaO Iat. cte?a dintre >ntreb.rile ce pot informa sc,i4a unei didactici a persona7ului! un domeniu pe care inten4ione- s. >l circumscriu >n aceste pa/ini& %iscu4ia ?a contura succint ariile mari >n care s-a ancorat reflec4ia asupra persona7ului - teoria lumilor fic4ionale! teoriile imanentiste +i abord.rile pra/matice - le ?a intero/a din perspecti?a unui sin/ur te3t -#n 'reme de r,(oi de I& A& Cara/iale - +i ?a construi! >n func4ie de r.spunsuri! un scenariu didactic ce ar putea intermedia! /radual +i plastic! >ntlnirea ele?ilor cu eroii literari& ).r. >ndoial.! scenariul pe care >l ?oi propune nu ?a fi dect unul dintre multele posibile& Calitatea lui nu const. dect >n >ncercarea de a ?alori-a specificul lecturii inocente! de a articula ct mai coerent demersurile analitice +i de a desc,ide anali-a spre interpretare +i spre interpretarea interpret.rii&

1.'ntolo ii con0uncte
&%&% Incompl,-i-*/ini A+e-at! a+a cum afirm. R& Stierle! >ntre un B>nc. nuC +i un Bnu maiC al cu?intelor care >l instituie +i confi/urat din plinuri +i /oluri! din spa4ii ale spusului +i nespusului! te3tul fic4ional se define+te funciar prin incompletitudine& Aumea spus. >n cu?inte! lumea pe care o citim! nu este dect o repre-entare par4ial. a lumii fic4ionale postulate de te3t: B(e3tele reale - re-um. (oma Pa?el >n studiul consacrat +umilor fic*ionale ! nu sunt dect repre-ent.ri fra/mentare ale propriilor lor )agna 3pera. 13ist.;pot e3ista! deci! dou. entit.4i distincte: pe de o parte! uni?ersul fictional! acel )agnus 3pus, +i! pe de alt. parte! te3tul care >l ?i-ibili-ea-. >ntr-o manier.! ine?itabil! incomplet.& %e aici re?eria care prelun/e+te adeseori lectura inocent. +i tot de aici >ntreb.rile ce o conturea-. +i care! ?alorificate didactic! ar putea reliefa incompletitudinea constituti?. a lumii repre-entate& 1 ?orba de >ntreb.rile care trec dincolo de mar/inile relat.rii! dincolo de B>nc. nuC +i de Bnu maiC
Care a fost copil.ria petrecut. de Iancu +i Sta?rac,e +i care rela4ia lor cu mama& Care au fost raporturile dintre cei doi >nainte de prinderea Bcetei de tl,ariCO Ce a de?enit Iancu dup. >ntlnirea >n care fratele s.u a >nnebunitO Cum au fost -ilele lui Sta?rac,e bolna?O S-au mai >ntlnit ?reodat. cei doi fra4iO&&&!

dar +i de >ntreb.rile prin care se ?i-ea-. -onele de indeterminare a+e-ate >n interiorul

te3tului: acele minusuri de informa4ie +i plusuri de semnifica4ie despre care ?orbe+te P& Iser:
Ce ?rst. a?eau Sta?rac,e +i Iancu >n perioada >n care se petrec e?enimentele narateO Cum ar.ta fratele mai mareO Care a fost con4inutul dialo/ului despre care naratorul afirm.: Bce +i-au ?orbit cei doi fra4i nu se poate spune att de-ncet +i de discret +i-au +optitCO %ar cel al sc,imbului de replici dintre Iancu +i camaradul s.u! cel despre care ni se spune c. a fost att de >ncet! >nct ,an/iul nu a putut >n4ele/e nici un cu?nt! ba c,iar i s-a p.rut Bc. fusese o p.rereCO Cum s-a /ndit Iancu la Sta?rac,e >n perioada >n care toate /ndurile ,an/iului se >ndreptau obsesi? spre fratele s.uO %ar ia mama sa cu care a locuit! pe care a trimis-o >n tr/ >n seara >n care Blau c.lcat ,o4iiC +i care a murit Bde inim. reaC etcO

Eni?ersul fictional nu este >ns. dect o fantasm. /enerat. de te3t! in?ocat. de narator (pentru a da po?estirii for4a referen4ialit.4ii +i preluat. de cititor (din ne?oia fireasc. de a con?erti absen4ele >n pre-en4e! de a reduce! ct mai mult posibil! incompletitudinea! de a da unitate +i substan4. ori-ontului creat prin cu?inte & &%2% R,p+,2,n-3+i compl,-,, 0a-*+a-, >n consecin4.! incompletitudinea apare ca dimensiune intrinsec. a te3tului numai prin raportarea lui la acel Sinterland >nspre care cu?intele par s. trimit.! pe care naratorul pare s. >l spun. +i pe
Pa?el! (&! +umi fic*ionale$ :ucure+ti! 1d& 'iner?a! 199"! p& 177&

98 care c.ut.m! ca lectori! s. >l recompunem >n >ntre/ul s.u& Hdat. >ndep.rtat. ilu-ia pre-en4ei acestui fundal! te3tul de?ine o construc4ie f.r. absen4e! un spa4iu! complet! inte/ral! analo/ cu enun4urile care >l compun& 8u e3ist. nimic >n afara cu?intelor te3tului! nici trecut +i nici ?iitor ima/inabil: BGamlet nu este dect ceea ce S,a2espeare ne spune c. este +i ceea ce >n4ele/em noi pornind de la te3tul s.u +i nimic mai mut.9t$n$:T D.-ut. dintr-o astfel de perspecti?.! te3tualist.! fi/ura lui Iancu nu este altce?a dect un +ir de ima/ini:
- un preot tn.r c.l.rind un Bcal ,aiducescC (cum >l ?ede un notar de sat ! - un tn.r disperat! Bpln/nd cu ,o,ot +i b.tndu-se cu pumnii >n capC (cum >l pre-int. naratorul >n seara >n care se m.rturise+te fratelui s.u ! - Bun tn.r foarte ?oinic! frumos +i curat! ras proasp.t! cu o >nf.4i+are demn. +i se?er.C! (cum >l pre-int. naratorul pe Iancu Keor/escu! cel adus de Sta?rac,e >naintea noilor s.i camara-i de arme ! - un B?itea- soldatC care! de+i Bfoarte slab de atta durere +i pierdere de sn/eC! a murit senin! cntnd pope+te (cum >l pre-int. a doua scrisoare ?enit. de pe front ! - un ocna+ e?adat! Bstins de oboseal.! bolna?! cu fa4a ,ira?. +i oc,ii-n fundul capului ca >n clipa mor4iiC! >mbr.cat B>n ,aina ?.r/at. de la ocn.C! +i un c.pitan ce comand. o ceat. de militari (cum >i apare lui Sta?rac,e >n timpul ,alucina4iilor ! - un drume4 B>mbroboditC! culcat cu fa4a la perete! ridicat brusc >n picioare! r-nd +i! apoi! cernd disperat a7utor b.nesc! uluit de reac4iile fratelui s.u! atacat +i prins >n confruntare! +i! >n cele din urm. a+e-at pe pat! B-drobit de lupt. +i de /nduriC (cum >l pre-int. naratorul >n ultima sec?en4. a te3tului &

D.-ut >n aceea+i manier.! destinul lui Iancu nu trece dincolo de +irul ac4iunilor pe care le s.?r+e+te sau pe care le proiectea-. mintea >mboln.?it. a fratelui s.u:
- conduce ceata de tl,ari9 se c.ie+te pentru r.ul s.?r+it +i cere a7utor fratelui mai mare9 este a7utat de ,an/iu +i pleac. >n r.-boi f.r. s. se mai uite >n urm.9 trimite o prim. scrisoare prin care se interesea-. de s.n.tatea fratelui +i mamei +i >+i anun4. faptele de ?ite7ie9 trimite o a doua scrisoare! semnat. de doi camara-i de arme! o fars. sinistr.! care >i anun4. moartea +i relatea-. ultimele clipe9 re?ine >mpreun. cu un camarad! nu se las. recunoscut de la >nceput! se culc. cu fa4a la perete! iar apoi >+i surprinde fratele r-nd +i e3plicnd c. ultima scrisoare a fost o /lum.9 cere ,an/iului a7utor b.nesc! ca poman.! >i e3plic. disperat c.! dac. nu >napoia-. banii re/imentului! Btrebuie s. se >mpu+teC! se lupt. crncen cu fratele care ?rea s.-l su/rume! >l imobili-ea-. +i spune resemnat B8-am norocC9 - apare >n co+marurile;,alucina4iile ,an/iului >n dou. iposta-e: 1& de ocna+ (cere poman.! cade 7os Bca o crp.C! se Bac.4.C! se B>nclea+t.C de /tul +i de bra4ul fratelui! >l Bbiruie cu /reutatea-i de mort.ciuneC! >i pune /enunc,iul pe piept! Brde ca un nebunC +i! Bscr+nind din din4iC! >i spune BKndeai c-am murit! neic.OC! apoi >l fi3ea-. >ndelun/ +i! cnd Sta?rac,e ?rea s. se apere! " Kenette! K&! (ed& ! IstEeti=ue etpoeti=ue, Paris! Points Seuil! 199"! p& ""1&

99
sare ca un mototol pentru a disp.rea >n >ntunericul nop4ii 9 "& de c.pitan (comand. oprirea /rupului de militari! ba/. sabia >n teac.! se >ndreapt. spre Sta?rac,e! for4ea-. u+a >nc,is. de ,an/iu! rde cu ,o,ot! stri/. BKndeai c-am murit! neic.OC! >l urm.re+te +i! cnd acesta! nemaiputnd r.bda pri/onirea! >l apuc. de /t! pare s. cede-e9 dar! cu ct minile fratelui >l strn/ mai tare! c,ipul i se luminea-.! rde iar +i >ntreab. BKndeai c-am murit! neic.OC9 apoi >+i fi3ea-. fratele! >i face un semn poruncitor pentru a ie+i pe prisp.! d. comanda +i pleac. >nso4it de

militari +i de ob+tea satului &

Aceast. ?i-iune imanentist.! ce postulea-. e3isten4a persona7ului drept o realitate confi/urat. din cu?intele te3tului! nu e3clude deloc /estul interpretati?! dar >l ancorea-. permanent >n concretul te3tului& >n spa4iul ei! se >nscriu! deopotri?.! perspecti?ele structuraliste +i cele semiotice;semiolo/ice& >n ca-ul celor dinti! mefien4a fa4. de psi,olo/ism +i interesul pentru le/ile confi/urati?e au condus spre o ?edere reducti?.! conform c.reia persona7ul nu este dect: a& Bun fir de le/.tur. >ntre moti?eC +i o Bmoti?a4ie personificat. a le/.turii dintre moti?eC sau b& un BactantC >n cadrul ac4iunii! al fabulei (>ndeplinind o Bfunc4ieC apar4innd unui +ir limitat de func4ii & >n pri?in4a abord.rii semiolo/ice! aceasta redefine+te statutul persona7ului din perspecti?. diferen4ial.9 statuarea ac4iunii ca sistem diferen4ial (+i nu actan4ial permite re-pre-entarea persona7ului din perspecti?a /rupului de tr.s.turi care >l indi?iduali-ea-. prin raportare la celelalte fi/uri conturate de te3t& Perspecti?a conform c.reia persona7ul nu este dect un liant >ntre diferitele episoade ale ac4iunii sau un suport al acesteia s-a conturat >nc. din anii I9"# prin lucr.rile formali+tilor ru+i (D& 52lo?s2i3! (oma+e?s2i6! D& Propp@ +i a cunoscut relu.ri +i sistemati-.ri importante prin studiile lui A&-N& Kreimas$ +i (-& (odoro?7& Astfel! cele trei-eci +i una de func4ii ale persona7ului de basm definite >n )orfologia (asmului ?oi fi reduse de Kreimas mai >nti la "# +i apoi reconfi/urate >n sc,ema actan4ial. din Semantica structural$ 'atricea con4ine $ actan4i (destinator! obiect! destinatar! ad7u?ant! subiect! opo-ant !
3

C,2lo?s20! D&! Surla tEeorie de la prose, Aausanne! AIX/e dI,omme! 1973 (publicat pentru prima dat. >n 19"9 & (omac,e?s2i! :&! &E1mati=ue, >n (& (odoro?! &Eeorie de la litt1rature, te@tes des formalistes russes, reunis, presents et traduits par (& (odoro?! Paris! Seuil! 19$@ (publicat pentru prima dat. >n 19"@ & Propp! D&! )orfologia (asmului, :ucure+ti! 1d Eni?ers! 197# (publicat pentru prima dat. >n 19"8 & $ Kreimas! A&N&! S1manti=ue structurale, Aarousse! 19$$9 2u sens$ Paris! Seuil! 197#! 2u sens ##, Paris! Seuil! 1983& 7 (odoro?! (B +es cat1gories du rcit litt1raire, >n >nal8se structurale du recit, Paris! Seuil! 1981&

100 defini4i >n func4ie de trei a3e semantice (comunicarea! dorin4a +i proba & 'odelul lui (-& (odoro? ?i-ea-.! cu predilec4ie! rela4iile dintre persona7e! pre-idate de trei predicate de ba-. (dorin4a! comunicarea +i participarea ! >n func4ie de care pot fi definite toate celelalte raporturi9 e ?orba de cele dou. re/uli de deri?are! anume re/ula opo-i4iei (iubire -ur.! >ncredere - tr.dare a >ncrederii! a a7uta - a se opune a7utorului +i de re/ula pasi?ului (a dori - a fi dorit! a se m.rturisi - a fi confident! a oferi a7utor - a fi a7utat & %e-?oltat. constant >n direc4ia formali-.rii unei Blo/ici a po?estiriiC! abordarea te3tualist. a cunoscut +i redimension.ri de tip antropolo/ic! >n sensul stabilirii unei coresponden4e >ntre ac4iunile persona7elor +i structurile comportamentale umane pe care le o/lindesc (CI& :remont 8& Ancorate >n ?i-iunea aristotelic. asupra persona7ului (ce postulea-. primatul ac4iunii asupra caracterelor9 ! dar selecti?e! te,niciste +i >n/uste prin compara4ie cu aria /eneroas. desc,is. de Poetica sta/iritului! teoriile structuraliste ale ac4iunii +i persona7elor nu sunt lipsite de interes didactic& %e altfel! ele nu au r.mas f.r. ecou la ni?elul /rilelor de anali-. formali-ate >n +coala de la sfr+itul secolului trecut& >nainte de a intero/a aceste modele +i refle3ele lor didactice! consider necesar. parcur/erea succint. a semiolo/iei persona7ului! a+a cum a fost ea formali-at. de P,& Gamon& *e4in! >n acest sens! cele patru postulate care >i >ntemeia-. ?i-iunea: persona7ul nu este nici e3clusi? literar! nici obli/atoriu antropomorf! nici corelat cu un sistem semiotic unic! nici produs inte/ral de te3t! >ntruct e construit! >n parte! de cititor& Prin ultima te-.! studiul se desc,ide spre pra/matica persona7ului! sc,imbare de paradi/m. informat. de teoriile recept.rii +i formulat. coerent de D& Nou?e >n teoria Befectului-persona7C& %incolo de aceast. desc,idere! te-ele lui P,& Gamon mai aduc >n spa4iul ?i-iunii

despre persona7 concep4ia conform c.reia persona7ele se definesc prin raportare unele la altele! precum +i instrumentele care pot contribui la anali-a corela4iilor +i diferen4ierilor& '. refer ia Bcalificarea diferen4ial.C (prin care eroului i se atribuie predicate pe care celelalte persona7e nu le primesc sau le primesc la
:remont! CI&! +ogi=ue du t1cit, Paris! Seuil! 1973& 9 'ontalbetti C&! (Ae personnage, fi! )lamarion! "##3 face urm.toarele considera4ii referitoare la ?i-iunea lui Aristotel asupra persona7ului: BAa Aristotel! Upersona7ulV nu este e3primat prin intermediul unui substanti? propriu& (e3tul folose+te fie pronumele ne,ot.rt tis Ucare?aV! fie participiul pre-ent prattontes al ?erbului prattein Ua faceV +i care poate s. fie tradus literal prin Ucei care facV;Ucei f.cndV L&&&J& Etili-area acestui termen! pe care traducerile >l transpun prin Upersonna/eV! eludnd astfel natura participiului +i semnifica4ia particular. a ?erbului la care a recurs Aristotel! arat. cum la Aristotel conceptul de persona7 se articulea-. pe cel de ac4iune&C (p& 67 &

1#1 un ni?el mai sc.-ut ! la Bdistribu4ia diferen4ial.C (ce se refer. la faptul c. eroul apare frec?ent +i >n momente importante ale po?estirii! >n ?reme ce alte persona7e apar episodic +i >n momente mai pu4in marcate ! la Bautonomia diferen4ial.C (ce trimite la faptul c. eroul apare sin/ur sau cu oricare alt persona7! >ntr-un /en de Blatitudine asociati?.C de care sunt lipsite celelalte persona7e ! la Bfunc4ionalitatea diferen4ial.C (ce ?i-ea-. rolurile a?ute de erou >n ac4iune! reu+itele +i e+ecurile lui ! la Bpredesemnarea con?en4ional.C (prin care /enul >+i pune codul;marca asupra persona7ului +i la Bcomentariul e3plicitC (prin care te3tul indic.! >n mod ?i-ibil! capacit.4ile +i posturile care indi?iduali-ea-. persona7ul & Coordonatele trasate de perspecti?ele imanentiste au informat constant didactica literaturii +i! implicit! acti?it.4ile de caracteri-are& *e4in! >n acest sens! modelele formali-ate de Q& *euter1# sau de %& Aabouret +i A& 'eunier11 +i remodelate >n didactica publicat. >n "###1"& %at. fiind focali-area /rilelor asupra substan4ei te3tuale a persona7elor! tiparele de7a e3istente >+i men4in pertinen4a& >n acela+i timp! >ns.! consider necesar. redimensionarea lor prin statuarea unor principii situate la un ni?el supraordonat& A& Persona7ul nu poate fi discutat >n afara sistemului de persona7e creat de te3t9 prin urmare! circumscrierea sistemului de persona7e este un /est preliminar esen4ial! ce pre/.te+te +i informea-. corect caracteri-area& (e-a poate fi sus4inut. de considera4iile formulate de Anne Ebersfeld >n +ire le tEe1tre (autoarea consider. c. anali-a sistemului de persona7e este c,iar mai important. dect anali-a persona7elor centrale sau de studiul lui P,& Gamon ce ofer.! a+a cum s-a ?.-ut! +i parametrii unei astfel de anali-e&
>n ca-ul nu?elei alese! circumscrierea sistemul de persona7e e?iden4ia-. a+e-area central. a celor doi fra4i! raporturile diferite pe care le au cu mama! /olul familial >n care sunt a+e-a4i (so4ia lui Iancu a murit! iar >n prea7ma lui Sta?rac,e apare o sin/ur. dat. o femeie care este trimis. s. se culce ! modul diferit >n care se raportea-. la ceilal4i (pentru ,an/iu nu e3ist. dect mu+terii! primar! a?ocat +i preot! iar pentru Iancu! numai camara-i & *epre-entarea sistemului de persona7e poate fi prelun/it. printr-o anali-. focali-at. asupra urm.torilor parametri! a& calificarea diferen4ial. (numele preotului are sobrietate +i distinc4ie +i este identic cu porecla scriitorului! >n ?reme ce ,an/iul se a+a-.! prin nume! >n seria mediocrilor cara/ialieni! al.turi de Aac,e! 'ac,e! %andanac,e&&&9 preotul are c,ip +i ?e+minte! ,an/iului nu i le ?edem 9 b& distribu4ia diferen4ial. (fra4ii apar! >n marea ma7oritate a timpului *euter! QB #ntroduction 1 l?anal8se du roman, Paris! :ordas! 1991& 11 Aabouret! %&! 'eunier! A&! +es m1tEodes du frangais au l8cee, Paris! :ordas! 1996! p& 1$#& " Pamfil! A&! +im(a i literatura rom1n n gimna,iu, Structuri didactice descEise, Pite+ti! 1d& Paralela 6@! "###! p& 11@&

1#"
narat! >mpreun.! cu specificarea c. ,an/iul este >ncrncenat sau >nfrnt! iar Iancu! disperat +i cu mna >ntins.! dar +i >n?in/.tor +i deta+at 9 c& autonomia diferen4ial. (atunci cnd sunt surprin+i indi?idual! preotul este >mpreun. cu mama sau >ncon7urat de camara-i! iar ,an/iul este sin/ur 9 d func4ionalitatea diferen4ial. (preotul s.?r+e+te o serie de ac4iuni concrete! ie+ite din comun! >n ?reme ce ,an/iul are o e3isten4. monoton.! mediocr.! >n care numai /ndurile BclipescC! BsfrieC sau Bse rotescC lar/! >n ?edenii9 >n spa4iul acestor /nduri! e3ist. spaime - o ?eni! n-o ?eniO -! acu-e - Btl,arule! ai f.cut neamul de ru+ineC - +i >ncercarea reiterat. de a-+i su/ruma fratele9 e

comentariul e3plicit (naratorul preia! >n mare m.sur.! ?i-iunea lui Sta?rac,e asupra situa4iilor! astfel >nct preotul este numit! dup. plecarea pe front! Br.spopif! Btl,arC sau BnenorocitC! iar ,an/iului i se spune constant Bd& Sta?rac,eC sau Bmo+tenitorC& Sin/urul parametru nerele?ant >n anali-a acestui te3t este cel referitor la Bpredesemnarea con?en4ional.C (indicator ?i-ibil numai >n ca-ul speciilor purt.toare de coduri mai ferme! precum basmul sau romanul poli4ist &

*e-pre-entarea sistemului de persona7e poate fi corelat. +i cu preci-.ri referitoare la tipolo/ie! aspect abordat! de altfel! implicit! >n discu4ia referitoare la distribu4ia diferen4ial.& %ar criteriul importan4ei eroilor >n ac4iune nu este sin/urul >n func4ie de care poate fi carto/rafiat. lumea persona7elor >n +coal.& 1l este! f.r. >ndoial.! cel care trebuie s. desc,id. anali-a >n clasele /imna-iale! dar care! >n timp! poate fi asociat cu alte puncte de ?edere& Selecte-! deci! pentru opera4ionalitate! urm.toarele perspecti?e cate/oriale: raportul cu referentul! eficient >n ca-ul nu?elei +i romanului istoric (persona7e reale! c?asi-reale +i fic4ionale 9 >n?estitura ?aloric.! func4ional. numai >n basm sau fabul. (persona7e po-iti?e +i ne/ati?e 9 substan4ialitatea profilului! rele?ant. mai ales pentru apartenen4a la /en sau epoc. (plate +i rotunde! pre-ente +i absente ! raportul cu perspecti?a narati?. (simple! martori! naratori & :& En al doilea principiu se refer. la faptul c. persona7ul nu poate fi separat de faptele pe care le s.?r+e+te! iar acestea e bine s. fie citite >n func4ie de a3ele de coeren4. trasate de Bpredicatele transformateC& %in seria modelelor de anali-. formali-ate de teoriile te3tualiste! selecte-! pentru pre-en4a unor astfel de a3e! tiparele structurate de A&-N& Kreimas sau de (& (odoro?& Primul a f.cut carier. >n didactica literaturii france-e! iar spiritul amndurora informea-. semnificati? discu4ia referitoare la liniile de coeren4. ale ac4iunii& Astfel! >n capitolul consacrat de N&-'& Adam nara4iunii din +es te@tesB t8pes et protot8pes, una dintre ideile centrale ?i-ea-. pre-en4a! la >nceputul +i la sfr+itul ac4iunii! a unor predicate de acela+i tip! mai e3act de tipul Ba fiC! Ba a?eaC sau Ba faceC13& Identificarea unei asemenea linii de for4. +i construc4ia sensului >n direc4ia ei repre-int.!
Adam! N&-'&! Ae protot8pe de la s1=uence narrati'e, >n +es te@tes, t8pes et protot8pes, Paris! 8art,an! "##1! p& 67-68&

1#3

>n opinia mea! un fapt esen4ial >n actul lecturii +i interpret.rii! un fapt a c.rui eludare duce la deri?e +i e+u.ri&
Pri?it din perspecti?a ac4iunii! te3tul lui Cara/iale pre-int. o structur. narati?. atipic.! re-ultat.: a& din pre-en4a a doi prota/oni+ti a c.ror confruntare este asimetric. (a/resi?itatea >l define+te numai pe Sta?rac,e! >n situa4ia >n care farsa nu este +i ea o form. de a/resi?itate 9 b& din ambi/uitatea intri/ii +i c& din modul de construc4ie al ac4iunii& Cau-a care declan+ea-. e?enimentele nu este e3primat. cu claritate9 dac. >n plan concret e?enimentul declan+ator poate fi ec,i?alat cu plecarea lui Iancu pe front! >n planul /ndurilor +i tr.irilor lui Sta?rac,e! cau-a care declan+ea-. +irul e?enimentelor poate fi identificat. diferit: >n dorin4a ,an/iului de a intra >n posesia a?erii fratelui s.u! >n dorin4a fratelui mai mare +i mediocru de a-l ucide pe cel iubit de mam. +i ales de soart. sau >n pre-en4a unui destin minat de absurd (unde fratele ?iu las. s. se cread. c. a murit pentru a reap.rea brusc dup. cinci ani +i unde coresponden4ele +i coinciden4ele bruia-. frontierele dintre realitate +i ?is & Atipic este +i modul de construc4ie al ac4iunii& 1a se desf.+oar. alternati? sau simultan 1& >n planul faptelor (prinderea bandei de tl,ari +i pericolul ca preotul s. fie prins! solu4ia /.sit. de Sta?rac,e +i plecarea lui Iancu pe front! cele dou. scrisori trimise de pe cmpul de b.t.lie! re?enirea lui Iancu pentru a cere a7utor b.nesc! cri-a de nebunie tr.it. de ,an/iu! lupta dintre fra4i! imobili-area lui Sta?rac,e +i resemnarea lui Iancu 9 "& >n planul /ndurilor +i st.rilor lui Sta?rac,e (spaima de a fi c.lcat de ,o4i! re?olta care >l cuprinde cnd aude m.rturisirea BnenorocituluiC! Bmarea inspira4ieC a /.sirii solu4iei! nepl.cerea cu care cite+te B?e+tile despre succesul de bra?ur. al r.spopituluiC! Binteresanta cl.dire de ipote-eC referitoare la >ntoarcerea fratelui! u+urarea cu care prime+te ?estea mor4ii +i /raba cu care se interesea-. de mo+tenire! tensiunea cu care tr.ie+te >nfrunt.rile cu fantasma Bnenorocitului fu/arC din care iese >ntotdeauna >nfrnt! disperarea care >l cuprinde la ade?.rata >ntlnire cu fratele pe care I-a dorit mort! a >ncercat s. >l omoare >n ?is! iar acum dore+te s. >l ucid. +i >n realitate +i 3& >n planul st.rilor lui Iancu (disperarea cu care descrie pericolul >n care se afl. +i cu care cer a7utor! bucuria cu care pleac. pe front! ?ite7ia cu care lupt.! umorul ne/ru cu care >+i anun4. moartea +i cu care reapare! brusc! >n fa4a ,an/iului! umilin4a cu care cere a7utorul! durerea cu care >+i contempl. BnenoroculC & >n consecin4.! a3ele de coeren4. ale te3tului pot fi trasate >n mod diferit& (e3tul poate fi citit ca istorie >n care predicatul transformat este de tipul Ba a?eaC (dorin4a de a intra >n posesia a?erii fratelui s.u ! ca o rescriere a mitului lui Cain +i Abel (dorin4a fratelui mediocru de a-l ucide pe cel ales ! sau ca o istorie a unei de?eniri absurde (>n care /luma sinistr. +i coinciden4ele +ter/ frontierele dintre e3istent +i aparent 9 >n ultimele dou. ca-uri predicatul transformat este de tipul Ba fiC&

C& Caracteri-area propriu--is. a persona7ului presupune simultan e?iden4ierea

aspectelor semnalate de te3t +i a perspecti?elor +i modalit.4ilor prin care naratorul sau eroii construiesc profilul eroilor& In acest sens! /rila pe care am propus-o pornind de la tiparul formali-at de %& Aabouret +i A& 'eunier >+i men4ine ?alabilitatea& >n 1#6 interiorul aceluia+i tipar didactic e3ist. inserat. +i o >ntrebare ce ?i-ea-. receptarea ima/inii construite de te3t (Cum m. raporte- la persona7O ! prin care am urm.rit desc,iderea abord.rii imanentiste >nspre teoriile lecturii& l%'%R,fi4*+3+i pl*+al, Centrate asupra func4ion.rii persona7ului >n interiorul te3tului! perspecti?ele te3tualiste! oricare ar fi ele! eludea-. dimensiunea pra/matic. a construc4iei persona7ului! o dimensiune re-ultat. >n urma procesului dialo/ic! e3istent >n actul lecturii! >ntre te3t +i cititor& >n spa4iul reflec4iei teoretice asupra persona7ului! componenta pra/matic. a fost anticipat. de P,& Gamon prin conceptul de Befect-persona7C! preluat +i de-?oltat de D& Nou?e >n cadrul teoriei sale referitoare la Bima/inea-persona7C& Di-iunea este consonant. cu cea a lui E& 1co (persona7ul este obiectul unei construc4ii duale ce an/a7ea-.! pe de o parte! un num.r de propriet.4i descrise >n te3t +i! pe de alt. parte! acti?area +i complinirea lor >n ima/ina4ia lectorului 9 pentru D& Nou?e! persona7ul din te3t apare ca o Bfi/ur. structural incomplet.C! completat. de cititor prin elaborarea unei Bima/ini mentaleC pentru care Bprescrip4iile te3tualeC nu sunt dect BstimuliC& Prin urmare! rolul cititorului este acela de Ba transforma datele te3tuale >n repre-ent.riC! un proces ce presupune pre-en4a unei competen4e manifestate >n dou. re/istre fundamentale: e3trate3tual +i interte3tual& Componenta e3trate3tual. a actului de confi/urare a persona7ului implic. accesarea unor informa4ii pe care lectorul Ie-a dobndit prin e3perien4a sa de ?ia4.! >n ?reme ce dimensiunea interte3tual. trimite la e3perien4e li?re+ti! dar +i la fi/uri ficti?e non-li?re+ti sau la fi/uri reale pe care acesta Ie-a cunoscut >n ?ariante mediate discursi?: BIma/inea-persona7 L!&&J se do?ede+te a fi prins. >ntre referen4ial (trimite la o e3terioritate +i discursi? (este construit. de discurs C& 'ai mult dect att! aceast. ima/ine se construie+te /radual! >n procesul lecturii! prin intermediul unor Bsinte-e succesi?e efectuate de lectorC9 sinte-e care corelea-. datele te3tului +i elementele unor e3perien4e di?erse1@& >n primul rnd! pra/matica persona7ului aduce >n spa4iul didacticii o >ntemeiere a ima/inilor plurale pe care ele?ii cititori le pot a?ea despre unul +i acela+i persona79 o >ntemeiere ce e3plic. diferen4ele nu numai prin pre-en4a! >n te3t! a unei Bfi/uri structural incompleteC! ci +i prin maniera >n care cititorii re-ol?. sau >ncearc. s.
16 1@

1co! E&! +ector in fa(ula$ :ucure+ti! 1d& Eni?ers! 1991& Nou?e! D&! +?Iffet!personnage dans le roman, PE)! 199"! pp& @#-@1&

105 re-ol?e aceast. incompletitudine: e ?orba de accesarea unor e3perien4e personale +i discursi?e e3trem de di?erse& >n al doilea rnd! noua orientare con4ine su/estia unor redimensionari metodolo/ice care ar putea precede sau urma anali-a atent. a elementelor prin care te3tul orientea-. procesul de confi/urare al ima/inii persona7ului! Iat. un +ir de >ntreb.ri dificile! care ar permite con+tienti-area sau! mai mult! e3plicitarea;specificarea acestui proces:
>n ce mod am construit ima/inea persona7uluiO Care au fost etapele acestei construc4iiO 13ist.! >n afar. de datele te3tului! fi/uri reale sau ficti?e! li?re+ti sau non-li?re+ti care au influen4at modul >n care mi-am repre-entat persona7ulO Care sunt eleO

Ariile teoretice conturate aici nu epui-ea-. >ns. problematica persona7ului! >ntruct nu discut. importan4a formati?. a unor astfel de >ntlniri& >ntr-un c,estionar adresat

unor ele?i de clasa a DII-a! a DII-a +i a IF-a! unde se cerea numirea acelor eroi care au contat pentru ei +i 7ustificarea op4iunii! r.spunsurile au indicat cu prioritate urm.toarele cate/orii: eroii care le seam.n.! cei cu care ar dori s. semene +i eroii care! >ntr-o form. sau alta! le-au pro?ocat curio-itatea! le-au permis s. afle lucruri noi& >nnoit. >ntlnire cu sine sau capti?ante >ntlniri cu cel.lalt +i cu lumea! iat. ra4iunile pentru care c.r4ile cu persona7e pot fi importante pentru ele?i& Cu certitudine! cele apro3imati? "## de r.spunsuri nu permit anali-e le/ate de modul >n care adolescen4ii pri?esc persona7ele& %e altfel! asemenea >ncerc.ri ar +i fi de prisos! din moment ce r.spunsurile +colarilor >ntlnesc! de pild.! conclu-iile lui E& 1co din %e ce ne prelungesc cr*ile <afa!$1e& Ceea ce nu ar fi >ns. de prisos ar fi crearea! >n durata consacrat. Bcaracteri-.riiC! a unei sec?en4e >n care dialo/ul lor personal +i subiecti? cu eroii s. se fac. au-it& 2. &n scenariu didactic %iscu4ia anterioar. poate permite confi/urarea unui scenariu didactic complet! >n spa4iul c.ruia s. se >nscrie nu numai abordarea de tip te3tualist! ci +i desc,iderile reali-ate de teoria fic4iunii +i de teoriile lecturii& Preiau! cu acest scop! modelul didactic al lui *& Sc,oles +i a+e-! >n spa4iul lui! un demers ce inte/rea-. lectura +i relectura& (iparul structurat >n &e@tual PoHer se desf.+oar. >n trei trepte9 ele corespund unor acte de lectur. ce constau >n: Ba produce
1co! E&! 2e ce ne prelungesc crtile 'ia*a, >n Plicule*ul )iner'ei, :ucure+ti! Gumanitas! "##6! pp& "1"-"1@&

&06
te3t din interiorul te3tuluiC (lectura inocent. ! Ba produce te3t despre te3tC (lectura analitic. +i interpretati?. +i Ba produce te3t mpotri'a te3tuluiC (lectura critic. 17& Specificul primei lecturi const. >n construc4ia unui uni?ers fic4ional modelat +i remodelat de cititor pe m.sura parcur/erii te3tului& %e aici +i primele repre-ent.ri BtridimensionaleC ale persona7elor +i rela4ia de tip afecti? pe care cititorul o are! adeseori! cu eroii& Suportul capabil s. ?alori-e-e didactic o asemenea e3perien4. >l ofer. 7urnalul de lectur. +i con?ersa4ia orientat. de >ntreb.ri ce ?i-ea-. dialo/ul cititorului cu te3tul >n termeni de reac4ii emo4ionale +i amintiri resuscitate18& Hdat. conturate urmele lecturii inocente +i! dac. se poate! reluat. lectura! profesorul poate desc,ide anali-a! un demers condi4ionat de pre-en4a pri?irii de deasupra! a pri?irii distan4ate fa4. de te3t& Aa acest ni?el! pot fi aplicate /rilele de lectur. informate de teoriile imanentiste cu specificarea c. introducerea lor ar trebui precedat. de o anali-. a sistemului de persona7e +i de o foarte atent. reparcur/ere a etapelor ac4iunii& Ca te,nici necanonice! men4ioneB,arta persona7elorC +i Banali-a pe roluriC& >n cadrul celui de-al doilea tip de acti?itate! BrolurileC ?or fi compuse >n func4ie de parametrii /rilei de anali-. (>ntreb.ri ce ?i-ea-. desemnarea! calificarea +i repre-entarea persona7ului sau >ntreb.ri ce corespund parametrilor fi3a4i de P,& Gamon 9 la clasele mari! reperele analitice ar trebui completate prin cerin4e ce ?i-ea-. identificarea tiparului /eneric sau estetic al persona7ului& Abordarea analitic. a te3tului o ?.d continuat.! cu necesitate! printr-o sec?en4. interpretati?.! menit. s. formule-e problematica pus. >n scen. de persona7& %iscu4ia sau eseul prin care s-ar concreti-a interpretarea ar trebui s. con4in. o te-. pri?ind semnifica4ia /lobal. atribuit. de ele? ac4iunii sau destinului persona7ului +i ar/umentarea acestei te-e& (ot >n aceast. sec?en4.! pot fi ?alorificate desc,iderile oferite de pra/matica persona7ului& >n acest sens! ar/umentarea ar ?i-a nu numai 7ustificarea te-ei referitoare la lumea! problema e3isten4ial.! tipul de destin etc& pe care eroul le re-pre-int.! ci +i sublinieri referitoare la e3perien4ele de ?ia4. +i de lectur. care au condus la preci-area te-ei9 un demers preten4ios! ce merit. >ns. >ncercat deoarece permite mai mult dect 7ustificarea interpret.rii: permite interpretarea interpret.rii&
S,oles! *&! &e@tual PoHer, +iterar8 &Eeor8and &eacEing of InglisE, 8e< Ga?en and Aondon! Qale Eni?ersit0 Press! 198@& pp& "1-"9& 18 De-i! >n acest sens! Pamfil! A&! 3p$ cit, pp& 11@-117&

1#7

A treia etap. a scenariului este proiectat. de *& S,oles ca rescriere a te3tului >n spiritul unei /estici corecti?e sau parodice& ).r. a in?alida o asemenea >ntreprindere! consider c. se poate propune +i o alt. form. de a a+e-are >n prelun/irea operei: o form. >n care lectura nu mai conduce spre confi/urarea unui te3t secund (fra/ment de te3t construit >mpotri?a te3tului prim! ci spre construc4ia unui te3t secund construit prin;>n completarea te3tului prim& >n felul acesta! incompletitudinea funciar. a te3tului subliniat. de (& Pa?el! de R& Sierle sau de P& Iser poate fi ?i-ibili-at. +i redus.! iar le/.tura dintre lectur. +i scriere ar putea fi! >nc. o dat. +i >n alt fel! ?alorificat. formati?& 108

LITERARUL "I NON-LITERARUL$ ?ONE DE CONBLUENT#

Studiul >+i propune s. aborde-e problema raportului dintre literar +i non-literar din perspecti?a -onelor de confluen4.! a /enului lor pro3im& 1 ?orba de conceptul de te3t +i! mai e3act! de structurile te3tuale prototipice! cate/orii supraordonate! deopotri?.! literarului +i non-literarului& Prin conturarea unei cate/orii supraordonate! discu4ia inten4ionea-. s. dep.+easc. repre-entarea di,otomic. a celor dou. domenii - literar +i non-literar - +i s. propun. o perspecti?. inte/ratoare! necesar. +i func4ional. >n acti?it.4ile de anali-. +i de producere de te3t& Sc,imbarea de perspecti?. nu inten4ionea-. s. anule-e specificul celor dou. domenii! ci s. conture-e un desen mai amplu! care s. fac. ?i-ibile att -onele de intersec4ie! ct +i diferen4ele: diferen4e esen4iale! manifeste >n /radul de comple3itate lin/?istic.! structural. +i discursi?. +i >n intensitatea efectelor de sens& >ntrea/a discu4ie r.spunde unui imperati? ma7or al pro/ramelor actuale! +i anume inte/r.rii te3tului non-literar >n seria con4inuturilor >n?.4.rii& Pre-en4a masi?.! al.turi de literar! a non-literarului pretinde! >n opinia mea! conturarea unei didactici a te3tului: o didactic. orientat. >nspre confi/urarea unor parcursuri /raduale (menite s. le/e sec?en4ele consacrate celor dou. cate/orii de te3te +i >nspre formularea unor /rile de lectur. +i de redactare contrasti?e (capabile s. dea seama de raportul de concordan4.-discordan4. dintre cele dou. domenii & ).r. >ndoial.! pre-entarea de fa4. nu poate ?i-a reali-area unui proiect att de amplu +i se ?a limita fa o >ncercare de le/itimare& %e aici +i con4inutul primelor dou. sec?en4e! orientate >nspre trasarea unor repere conceptuale +i prelun/irea lor printrun parcurs refle3i?! finali-at >n /rile de lectur.& Pentru coeren4.! concreti-.rile ?or a?ea drept suport structura te3tual. descripti?.! pre-ent. >n una din iposta-ele sale: descrierea de ac4iuni&
1. Literarul )i non1literarul2 domenii antinomice Problematica raportului literar - non-literar a fost abordat. constant cu scopul de a defini specificul te3tului literar& Aceast. definire s-a reali-at prin opo-i4ie cu non-literarul! fundal ne/ati?! pe care putea fi proiectat. literaritatea >n >n4elesul ei de calitate distincti?. sau de sum. de calit.4i distincti?e ale literaturii& Construite prin intermediul acestor proiec4ii >n ne/ati?! teoriile literarit.4ii au abordat specificitatea fie din perspecti?a limba7ului artistic (diferit! >n mod semnificati?! de cel nonartistic ! fie din perspecti?a confi/ura4iei operei (diferit. funciar de structura +i de mi-ele discursurilor istorice sau cotidiene ! fie din punctul de ?edere al raportului cu realul (raport e3primat! de re/ul.! >n termenii posibilului & 'area ma7oritate a teoriilor centrate asupra specificit.4ii limba7ului artistic au identificat literatura cu poe-ia! considerat. forma ei cea mai intens. +i mai pur.& %in seria acestor teorii

re4in! pentru completitudine! paradi/mele conturate de N& Co,en >n Structure du langage po1ti=ue (19$$ ! studiu ce opune! prin antinomie func4ional.! poe-ia non-poe-iei&
POEZIE Finalitate expresiv !n!i a exprima a'e%ti o)#%!ritate inten#itate STRATEGIE POETICA React !ea"# $e%$&' () % *+),e -e! a%te M#)e.te %te%$ tatea VS. Opoziii prezente la ni el!l &pateti%& VS. NON-POEZIE Finalitate "!ali#$ #e$anti% informativ &noeti%& %on%ept!al %laritate ne!tralitate FRAZ GRAMATICAL Ne&t)a' "ea"# $e%$&' (atet c / , %&ea"# %te%$ tatea

a informa

#( #( #( #( #(

*e4in! de asemenea! dis7unc4ia limba7 poetic - limba7 +tiin4ific! conturat. de Solomon 'arcus prin opo-i4ii precum: sinonimie absent. 's$ sinonimie infinit.9 inefabil 's$ e3primabil! refle3i? 's$ tran-iti?! conotati? 's$ denotati?! func4ie su/esti?. 's$ func4ie no4ional.& >ntemeiat. pe ec,i?alen4ele (simplicatoare! >n esen4. >ntre literatur.! poe-ie +i limba7 poetic! abordarea Blin/?istic.C a literarit.4ii a cunoscut! o lun/. perioad. de /lorie! sus4inut. de discursuri care au 7ustificat-o +i nuan4at-o! dar +i de ?oci care i-au e?iden4iat limitele9 *& Na2obson >nsu+i sublinia c. Balitera4iile +i alte procedee eufonice sunt &&0 utili-ate >n limba7ul cotidian ?orbitC! c. >n tram?ai putem au-i B/lume fondate pe acelea+i fi/uri ca poe-ia liric. cea mai subtil.C sau c. Bbrfele sunt adeseori compuse dup. le/ile care /u?ernea-. construc4ia nu?elelorC& Kesturile corecti?e nu au sfr+it >ns. prin a in?alida abordarea lin/?istic. a literarit.4ii! men4inut.! al.turi de celelalte defini4ii! >n -ona >ncerc.rilor de a identifica aspectele fundamentale ale fenomenului literar9 toate! >ncerc.ri al c.ror sens final este acela de a orienta! teoretic +i metodolo/ic! studiul literaturii&1 Conturarea literarit.4ii a ?i-at nu numai dimensiunea lin/?istic. a operei! ci +i specificul ei structural& Aa acest ni?el s-au cristali-at teoriile referitoare la des.?r+irea +i >nc,iderea ei formal.! perspecti?e informate de ideea c. obiectul estetic nu este aser?it unor finalit.4i utilitare +i are ?aloare >n sine9 posed.! cu alte cu?inte! ceea ce Immanuel Rant numea! >n Critica facult*ii de Judecat, Bfinalitate f.r. scopC& %ac. >n ca-ul precedent! fundalul ne/ati? pe care se proiecta literaritatea era repre-entat de limba7ul cotidian sau +tiin4ific! acum proiec4ia operei literare se face pe un ecran populat de discursurile cotidiene! istorice! practice ale lumii ancorate >n real& A+e-at. >n aceast. lumin.! crea4ia >+i e?iden4ia-. statutul de tot coerent +i or/anic! re-ultat prin interdependen4a +i unificarea structurilor lin/?istice! retorice +i /enerice care o compun9 astfel! >n ordinea crea4iei nimic nu este nesemnificati?! totul face sens >ntruct particip. la o compo-i4ie de ansamblu! >n care efectele formale produc >ntotdeauna efecte semantice +i tematice de mare intensitate& 'ai mult! perspecti?a remodelea-. sau >+i asocia-. te-e le/ate de modurile de pre-en4. ale sensului& '. /ndesc! >n primul rnd! la teoriile referitoare la multitudinea ni?elurilor de manifestare a sensului +i la pre-en4a unor re/istre /reu ?i-ibile! considerate esen4iale >n decriptarea operei (abordare cu istorie lun/.! ce lea/. antic,itatea de BancEetul lui %ante Ali/,ieri +i pe %ante de S;W-ul lui *oland :art,es & '. /ndesc! de asemenea! la perspecti?ele mai recente! referitoare la polisemantismul funciar al operei literare9 polisemantism locali-at de data aceasta nu >n plinurile te3tului! ci >n bIancuri +i >n -one de indeterminare& Aceste te-e apar4in teoriilor lecturii +i sunt informate de ideea conform c.reia sensul este constituit de cititor! prin interac4iunea cu te3tul! >n procesul lecturii (abordare orientat. di?ers >nspre semiotica recept.rii: E& 1co9 fenomenolo/ia recept.rii: P& Iser9
1

Pentru sinte-e ample +i nuan4ate ?e-i N& Culler! +a litterarite, >n An/enot! N& et alii$ (coord ! &Eeories litteraires, Pro(lemes et perspecti'es, Paris! PE)& 1989! pp& 31-63 +i 'arino! A&! Biografia ideii de literatur, ?oi& $! Clu7! %acia! "###&

111 sociolo/ia recept.rii: *& 1scarpit9 teoria /enurilor: K&S& 'orson etc & A+a cum se poate u+or obser?a! aceast. a doua direc4ie transfer. conceptul de literaritate din -ona calit.4ilor intrinseci operei >n -ona lecturii9 iar rea+e-area se face prin statuarea specificit.4ii! fie la ni?elul strate/iilor te3tului +i ale lectorului! fie! e3clusi?! >n spa4iul lecturii& Ca +i >n ca-ul orient.rilor teoretice precedente! ce abordau literaritatea din perspecti?a limba7ului! teoriile referitore la specificul te3tului +i;sau al recept.rii lui au fost! deopotri?.! le/itimate +i sanc4ionate pentru par4ialitatea lor (te3tul nu poate fi i-olat de conte3tele practice +i istorice ale producerii sale! tot a+a cum nu poate fi /ndit doar ca proiect de lectur. sau ca repre-entare a cititorului & Acela+i tratament l-au a?ut +i te-ele referitoare la specificul ontolo/ic al lumilor (re pre-entate& >n ca-ul lor! fundal ne/ati? necesar definirii literarit.4ii nu l-a constituit nici limba7ul non-poetic (+tiin4ific sau cotidian +i nici discursurile nonliterare (cotidiene! istorice! practice ! ci realul >nsu+i& >ntemeiat. de Aristotel +i continuat. de 1& Auerbac,! R& Gambur/er sau :&G& Smit,! abordarea referen4ial. a cadrat specificul literaturii din perspecti?a raportului particular pe care operele >l >ntre4in cu realul9 a+a a fost postulat. e3isten4a unor lumi nonreale! dar posibile! sau! mai mult a unor acte de limba7 non-reale! care Bimit.C discursul BnaturalC& >n spa4iul abord.rilor referen4iale pot fi >nscrise! al.turi de perspecti?ele ce raportea-. te3tul la real! +i punctele de ?edere care >l definesc prin raportare la alte te3te& Conform acestei ?i-iuni crea4ia literar. se >nscrie >ntr-o re4ea de te3te! o re4ea Btranste3tual.C! populat. de con?en4ii pe care le actuali-ea-.! le imit.! le transform. sau le nea/.9 te3te +i con?en4ii a c.ror cunoa+tere este esen4ial. >n perceperea efectelor de sens (K& Kenette! N& Rriste?a & Sc,i4a sumar. a defini4iilor literarit.4ii - perspecti?e par4iale +i complementare >n acela+i timp - e?iden4ia-. comple3itatea faptului literar9 comple3itate manifestat. plural! la ni?elul re/imului ontic al lumii (re pre-entate! la cel al or/ani-.rii operei +i al materiei sale lin/?istice! intens semnificante! intens /eneratoare de sens& A+a cum afirm. N& Culler! importan4a acestor defini4ii nu re-id. >n capacitatea lor de a func4iona drept criterii de identificare a operelor care apar4in;ar putea apar4ine literaturii! ci >n calitatea de Binstrumente de orientare teoretic. +i metodolo/ic.! capabile s. pun. >n lumin. aspectele fundamentale ale literaturii +i s. oriente-e! >n final! studiile literareC&" 5i e suficient s. ne /ndim la faptul c. parcursurile noastre
"

Culler! N&! >rt$ cit$, pp& 3"-33&

11" analitice focali-ea-. consec?ent re/imul ima/inar al te3tului +i aspectele de ordin lin/?istic +i structural! pre-ente! toate! >n pro/ramele +colare actuale& Pornind de la aceste considera4ii! putem afirma c.! dac. didactica te3tului literar este orientat. de teoriile literarit.4ii! o didactic. a te3tului >n /eneral se cere structurat. de cate/orii supraordonate literarului +i non-literaruiui9 +i aceste cate/orii pot fi identificate! >n opinia mea! +i >n structurile te3tuale prototipice& 2% Literarul )i non1literarul2 domenii con$luente ).r. >ndoial.! o didactic. a te3tului literar +i non-literar nu se poate face prin eludarea statutul ontolo/ic al (re pre-ent.rii! tot a+a cum nu poate pune >n parante-. aspectele le/ate de dimensiunile lin/?istic. +i structural. sau de problematica recept.rii& >n acela+i timp! >ns.! constituirea unui astfel de domeniu pretinde +i o abordare diferit.9 +i aceast. diferen4. o ?.d concreti-at. >n altitudinea perspecti?ei din care se spune po?estea te3tului: o po?este intermediat. de o ?edere de deasupra! capabil. s. inte/re-e +i s. dep.+easc. diferen4ele dintre literar +i non-literar& Aceast. po?este a te3tului se poate 4ese pornind de la e3isten4a unei inten4ii de a construi sens;sensuri sau! cu alte cu?inte! de a crea sau a >n4ele/e un te3t9 un te3t a c.rui materie este limba7ul! deci cu?nt or/ani-at >n propo-i4ii +i fra-e structurate! ia rndul lor! sec?en4ial! dup. tipare narati?e! descripti?e! ar/umentati?e etc& %in totalitatea elementelor comune prin care aceast. po?este reune+te literarul +i nonliterarul! aten4ia mea se ?a >ndrepta asupra tiparelor te3tuale sau a Bsc,emele te3tuale

prototipiceC& Sinta/mele numesc repre-ent.ri elaborate pro/resi? de subiec4i! pe parcursul de-?olt.rii lor! propriet.4i superstructurale ale te3telor canonice pe care cultura lor le recunoa+te +i pe care! adeseori! le nume+teC3& %efini4ia formulat. de %&K& :rassart pune >n e?iden4. dou. aspecte: primul este le/at de elaborarea indi?idual. pro/resi?. a acestor tipare structurale! iar cel de-al doilea de pree3istenta lor cultural.& Consider c.! pentru o didactic. a te3tului ambele preci-.ri sunt esen4ialele! >ntruct ?orbesc despre >n?.4area lor /radual. +i despre importan4a cultural. a acestei cunoa+teri& >n le/.tur. cu cel de-al doilea aspect
3

:rassart! %& K&! I@plicatif, argumentatif, descriptif, nanatif et =uel=ues autres$ Motes de tra'ail, >n B*ec,erc,esC nr& 13! Aille! 199#! citat de N&-'& Adam! +es te@tes, t8pes et protot8pes, edi4ia a ID-a! Paris! 8at,an! "##1! p& 7&

&&'

re4in! din multitudinea cercet.rilor! obser?a4iile lui S& 1rlic, care e3plic. Bdiferen4ele dintre cititorii len4i +i cititorii rapi-i nu numai prin capacit.4ile ine/ale de descifrare +i;sau de st.pnire a temei abordate >n te3tul citit! ci +i prin diferen4ele sensibile de construc4ie -sub controlul sc,emelor te3tuale prototipice -! a unor repre-ent.ri or/ani-ate +i ierar,i-ate ale con4inutului semantic al te3tuluiC6& *e4in! de asemenea! re-ultatele unor cercet.ri conduse de C& :ereitier +i '& Scardamadia! pe de o parte! +i de %&K& :rassart@! pe de alta! cercet.ri ce e?iden4ia-. efectele ne/ati?e - de cola7 sau de >n/r.m.dire - produse! de necunoa+terea structurilor te3tuale! la ni?elul ar,itecturii te3telor& 1sen4iale! deci! >n procesele compre,ensiunii +i producerii de te3t sau! cu alte cu?inte! >n formarea competen4ei lecturale +i scripturale! structurile te3tuale au f.cut obiectul unor studii di?erse! centrate asupra multitudinii +i specificului lor& (oate >ncerc.rile de tipolo/i-are au re4inut! ca fundamentale! structurile narati?.! descripti?. +i ar/umentati?.9 >n func4ie de autor! +irul a fost completat cu tiparele e3po-iti? +i prescripti? (Perlic, ! cu cel optati? (Kara?elli sau cu e3plicati?ul +i dialo/alul (Adam & Simpla enumerare a tiparelor te3tuale - narati?ul! descripti?ul! ar/umentati?ul! dialo/alul! e3po-iti?ul +i proceduralul$ - poate da seama de modul >n care abordarea lor atent. r.spunde imperati?elor pro/ramei: o pro/ram. ce ?i-ea-. constant! timp de opt ani! compre,ensiunea +i producerea de te3te cu dominant. ar/umentati?.! narati?. +i descripti?. +i care include! deopotri?.! discursul mono/irat;monolo/al +i discursul poli/irat;dialo/al: o pro/ram. ce reune+te nara4iunea literar. +i non-literar.! descrierea poetic. +i +tiin4ific.! prospectul +i arta poetic.& %e aici +i ne?oia de a construi scenarii didactice coerente +i /rile de lectur. precise! capabile s. forme-e +i s. ci-ele-e competen4a de comunicare a ele?ilor +i! mai precis! dimensiunea ei te3tual.& >nainte de a e3emplifica modul >n care se desenea-.! din perspecti?a structurilor te3tuale! -onele de confluen4. dintre literar +i non-literar! consider necesare dou. preci-.ri& Prima se refer. la locul pe care cunoa+terea tiparelor >l ocup. >n aria competen4ei de comunicare! +i cea de-a doua ia modul >n care aceste tipare se manifest. >n te3tele particulare&
6

1,rlic,! S&! &Eematisation, compr1Eension et 'itesse de lecture par #es enfants, >n BHrientation scolaire et professionelleC! nr& 6! FID! Paris! 198@& :ereiter! C +i Scardamalia '&! &Ee Ps8cEologie of Oritten Composition, Gillsdale! Aa<rence 1ribaum Ass&! 1987& $ Pentru descrierea structurilor te3tuale enumerate mai sus ?e-i N&-'& Adam! 3p$ cit$, pp& 1@-3"&

116
>n structura competen4ei de comunicare! a+a cum a fost ea conturat. de C& Simard! componenta ?erbal. se specific. >n trei dimensiuni! dintre care cea de-a doua acoper. problematica structurilor te3tuale: a dimensiunea lin/?istic. (cunoa+terea +i utili-area corect. a aspectelor de ordin fonetic! le3ical +i a celor de sinta3. a propo-i4iei +i fra-ei 9 dimensiunea te3tual. (cunoa+terea +i utili-area corect. a re/ulilor +i procedeelor care

asi/ur. or/ani-area /eneral. a unui te3t (le/.tura >ntre fra-e! coeren4a >ntre p.r4i! structura te3tual. narati?.! ar/umentati?.! descripti?. etc 9 c dimensiunea discursi?. (cunoa+terea +i utili-area re/ulilor +i procedeelor care determin. folosirea limbii >n conte3t: cunoa+terea parametrilor situa4iei de comunicare! utili-area re/istrelor limbii! a normelor de interac4iune ?erbal. etc& 7& >n pri?in4a modalit.4ilor de manifestare a structurilor te3tuale! sublinierile care se impun ?i-ea-. natura politipolo/ic. a te3telor particulare (>n special a celor literare +i modalit.4ile de coe3isten4. a modelelor& >n le/.tur. cu cel din urm. aspect! e3ist. +i >ncerc.ri ce urm.resc diferen4ierea ni?elurilor la care se manifest. tiparele te3tuale >n cadrul unuia +i aceluia+i te3t9 m. refer la diferen4ierile reali-ate de *& Wafiu >n le/.tur. cu narati?ul (sc,ema /lobal. de or/ani-are a te3tului +i strate/iile par4iale 8 sau cele consacrate de Q& *euter descripti?ului (structurile dominante +i cele dominate 9& Pentru discu4ia aplicati?. desf.+urat. >n urm.toarea sec?en4. re4in! ca esen4ial.! sublinierea le/at. de specificul politipolo/ic al te3tului literar! urmnd ca aspectele referitoare la coe3isten4a lor s. fac. obiectul unor alte abord.ri& Anticipe-! de asemenea! pre-en4a! >n te3tul literar! a abaterilor de la modelul structurai canonic! abateri ce definesc actul creator +i! deci! crea4ia estetic. la toate ni?elurile ei! inclusi? cel structurai&
7

Simard! C! Ilements de didacti=ue du frangais langue premi1re, 'ontreal! %e :oec2 et Aancier! 1997! pp& 717"& 8 *e4in! pentru completitudinea perspecti?ei asupra ni?elurilor de manifestare ale narati?it.4ii! perspecti?a propus. de *& Wafiu >n Mara*iune i poe,ie, :ucure+ti! "###! p& @1:&&&& propunem ca ba-. pentru in?esti/area modului de manifestare te3tual. a narati?it.4ii o ierar,ie cu trei ni?eluri: a al func4iei discursi?e /lobale9 b al sc,emei /lobale de or/ani-are a te3tului9 c al strate/iilor locale& Aa primul ni?el putem ?orbi de discurs narati? (nara4iune! po?estire etc ! la cel de-al doilea de structur. narati?.! iar cel de-al treilea de elemente narati?e periferice& En te3t poate pre-enta /rade diferite de narati?itate la toate ni?elurile - ca >n ca-ul unui roman tradi4ional -! sau doar la ni?elurile inferioare: astfel! poate a?ea o structur. narati?. +i elemente periferice narati?e9 un discurs descripti? poate >n/loba uneori doar elemente periferice narati?e etcC& 9 *euter! Q&! +a description, 2es tE1ories 1 l?enseignement!appretissage$ Paris! 1S) editeur! "###! p& "7&

11@ 3. Structura te*tual procedural )i $ormele ei de prezen n literar )i non1literar %emersul pe care >l propun ?a fi contrasti? +i ?a aborda problematica prin intermediul unor te3te in7oncti?e! te3te ce pot fi inte/rate >n -ona repre-entat. de descrierea de aci4iuni& %at fiind faptul c. finalit.4ile acestui studiu nu ?i-ea-. tipolo/iile te3tuale! preiau conclu-iile lui Q& *euter +i citesc te3tele de mai 7os ca descrieri procedurale: o cate/orie >n care aspectuali-area specific. descrierii apare prin conturarea momentelor ac4iunii +i a caracteristicilor lor&
DESCRIEREA NON-LITERAR# DESCRIERE LITERAR#

Crearea ramelor aurite E&& Pentru ca aspectul aurit s. fie ct mai atr./.tor! aplica4i foi4a aurit. peste un strat de ba-. colorat&&&C "& %up. aplicarea stratului de ba-.! aplica4i un strat de clei peste aria care ?a fi aurit. prima&&& 3& A.sa4i cleiul s. se usuce pn. cnd este ?scos la atin/ere L&&&J& Aplica4i o bucat. de foi4. pe ram.! dup. ce >ndep.rta4i ,rtia care o acoper.& 6& Cu a7utorul unei pensule mici! ap.sa4i cu blnde4e pe suprafa4a ramei %atorit. ?sco-it.4ii cleiului foi4a metalic. se ?a lipi de ram. L&&&J& @& >ndep.rta4i e3cesul de foi4. +i aplica4i-l pe alte arii& $& %up. aurirea >ntre/ii rame! s-ar putea s. obser?a4i mici buc.4i de foi4. care trebuie aran7ate cu o perie uscat.! prin ap.sare& 7& >n final! >nmuia4i o crp. >n lut ro+iatic +i freca4i cu ea suprafa4a ramei introducnd culoare >n ariile complicate ale mula7elor ramei& Astfel ?e4i ob4ine un aspect antic! >n?ec,it& (8& Sprin/man! N& C,apman! &eEnica designului interior:

Lecia despre cub CSe ia o bucat. de piatr.! se ciople+te cu o dalt. de sn/e! se lustruie+te cu oc,iul lui Gomer! se r.-uie+te cu ra-e pn. cubul iese perfect& %up. aceea se s.rut. de nenum.rate ori cubul Cu /ura ta! cu /ura altora 5i mai ales cu /ura infantei& %up. aceea se ia un ciocan 5i brusc se f.rm. un col4 de-al cubului& (o4i! dar absolut to4i -ice-?or& - Ce cub perfect ar fi fost acesta %e n-ar fi a?ut un col4 sf.rmatTC FNic;i-a Stanescu7

A+a cum se poate u+or obser?a! asem.n.rile structurale dintre cele dou. te3te sunt semnificati?e +i se refer. la modelul confi/urati? descripti?! compus dintr-o ac4iune (crearea ramelor aurite; crearea formei perfecte ! specificat. prin momentele ce o compun +i prin &&6 caracteristicile lor& 13ist. >ns. +i diferen4e! +i ele pri?esc puritatea tipolo/ic. a te3tului nonliterar +i dimensiunea politipolo/ic. a celui literar& (iparul descrierii procedurale este pre-ent! >n mod e?ident! >n +ec*ia despre cu( +i poate fi interpretat ca B/rad -eroC al artei poetice& (e3tul lui 8ic,ita Stanescu nu se limitea-. >ns. la acest tipar +i >l include >ntr-un desen mai lar/! de tip narati?& Crearea cubului este urmat. de actul sf.rm.rii col4ului +i de notarea reac4iei celor care pri?esc opera f.r. a cunoa+te procesul cre.rii ei& Aceste ultime sec?en4e remodelea-. semnifica4ia crea4iei artistice de dou. ori: o dat. din perspecti?a /estului creator! ce atin/e des.?r+irea pentru a renun4a apoi la ea (/est ce incumb. sensuri culturale di?erse! precum frica de a nu si para -eii sau neputin4a de a r.mne >n des.?r+ire +i! >nc. o dat.! din perspecti?a unei recept.ri uman-preaumane (pri?ire ce interpretea-. imperfec4iunea crea4iei ca semn al incapacit.4ii autorului de a o dep.+i & %ar diferen4ele nu se opresc doar la ni?elul structural& Cele dou. te3te au re/im referen4ial diferit (primul ?i-ea-. ac4iuni concrete! iar cel de-al doilea ac4iuni simbolice ! au instan4e cu statut diferit (rostirea primului este asumat. de autori >n ?reme ce! >n al doilea ca- e ?orba de o ?oce poetic. impersonal. +i se definesc prin moduri distincte de raportare la limba7: ele opun denotati?ul conotati?ului +i neutralitatea intensit.4ii semantice& Pentru e?iden4ierea aspectelor stilistice e suficient s. confrunt.m limba7ul frust al te3tului non-literar! subsumat imperati?elor preci-iei +i eficien4ei! cu 4es.tura subtil. a artei poetice st.nesciene9 ea trece seriile ,eterotopice ale momentelor ac4iunii (cioplitul! r.-uitul! lustruitul +i s.rutatul +i ale instrumentelor (Cdalta de sn/eC! Coc,iul lui GomerC! ra-ele! C/ura taC! C/ura altoraC +i C/ura infanteiC prin filtrele metaforelor substanti?ale sau ?erbale: toate! e3presii ale unei crea4ii ce presupune sn/erare! supra-pri?ire! lumin. +i iubire de inocent.& Pre-en4a acestor diferen4e de re/im referen4ial +i de re/istru stilistic se e3plic. prin tipul de ac4iune descris. +i prin mi-ele acestor descrieri: o mi-. informati?.! >n primul ca- (ramele aurite ! alta e3presi?-simbolic.! >n cel de-al doilea (cubul - form. des.?r+it. 's$ nedes.?r+it. & Conclu-iile ce se impun >n urma acestor succinte lecturi contrasti?e se refer. la pre-en4a! >n

ambele te3te! a modelului descrierii procedurale (ac4iunea +i momentele ei ! precum +i la o serie de aspectele distincti?e& 1le ?i-ea-. dimensiunea te3tual. a descrierilor (modalit.4ile de anun4are a temei! sinta3a +i stilistica e3presiei ! parametrii lor discursi?i (instan4a te3tual.! perspecti?a 117 scriptural.! func4iile descrierii +i 7udec.4ile e?aluati?e +i;sau la abord.rile ,ermeneutice pe care te3tele le permit& Pornind de la aceste considera4ii! se pot sc,i4a scenarii didactice >n o/lind. ce parcur/ treptele esen4iale ale anali-ei te3telor literare +i non-literare cu dominant. procedural.& Aceste scenarii ar trebui /ndite >n consonan4. cu modalit.4ile de abordare a celorlalte tipuri de te3te (narati?! ar/umentati? +i ar presupune! >n consecin4.! urm.toarele trepte: a identificarea structurii te3tuale +i! deci! a elementelor ei specifice (>n ca-ul nostru cele dou. ac4iuni +i momentele ce le compun 9 b anali-a modului >n care structura te3tual. este trecut. >n te3t +i c anali-a modului >n care structura este pus. >n discurs& Importan4a didactic. a unui astfel de parcurs re-id. >n ima/inea pe care o restituie9 o ima/ine coerent. +i unitar. asupra proceselor de construc4ie +i de receptare a te3tului descripti?! >n particular! +i a te3tului! >n /eneral& %iscu4ia a urm.rit s. e?iden4ie-e e3isten4a unor -one de confluen4. ale literarului +i nonliterarului! -one repre-entate de structurile te3tuale prototipice& Pornind de la aceste interferen4e se poate >ntemeia o didactic. a te3tului literar +i non-literar! capabil. s. dea seama nu numai de elementele comune! ci +i de diferen4e& Aceste diferen4e ?orbesc! >nc. o dat.! despre comple3itatea confi/urati?. +i semantic. a te3tului literar! te3t ce rescrie! pentru a redimeniona +i poten4a! orice tipare! fie ele lin/?istice! structurale +i;sau discursi?e& %e aici +i un principiu fundamental al didacticii te3tului: copre-en4a! >n actul didactic! a literarului +i non-literarului +i pri?ile/ierea literarului >n ?irtutea calit.4ii sale de -on. predilect. a crea4iei de sens& 5i! tot de aici! un traseu de >n?.4are al c.rui punct de plecare ar trebui situat >n nonliterar! unde 7ocurile cu normele sunt rare sau absente&

118

DESCRIEREA LITERAR# "I NON-LITERAR#$ CONTUR TEORETIC "I DIDACTIC

1. Consideraii preliminare Perspecti?a didactic. asupra descrierii s-a caracteri-at! ?reme >ndelun/at.! prin incompletitudine +i preconcep4ii determinate! nu o dat.! de limitele discursului teoretic de referin4.& A+e-at. >n mar/inea -onelor de interes ale cercet.rii! abordat. e3clusi? ca practic. literar. +i definit. prin opo-i4ie cu nara4iunea! descrierea a fost! >n mod constant! acu-at. de absen4a structurii ordonatoare! catalo/at. drept loc pri?ile/iat al ornamentelor stilistice +i situat. restricti? fie sub inciden4a formulei estetice realiste! fie sub semnul romantismului& (ratamentul didactic al te3tului;fra/mentului descripti? nu a f.cut altce?a dect s. accentue-e +i mai mult impreci-iile ?i-iunii teoretice& '. refer la selectarea e3emplelor din -ona literaturii cu relief calofil! la cadrarea lor prin raportare la narati? +i la e?aluarea lor >n func4ie de puterea de a re-crea realul ct mai fidel (re/istru realist sau ct mai ori/inal (re/istru romantic & '. refer! de asemenea! la utili-area te3tului descripti? ca suport de de-?oltare a le3icului +i de anali-. a fi/urilor de stil& Acestor utili-.ri amendabile li sau al.turat +i monotonele e3erci4ii de redactare ce presupuneau obser?area atent. a unui obiect real +i transcrierea obser?a4iilor >ntr-un te3t caracteri-at prin di?ersitate le3ical.! comple3itate;complica4ie sintactic. +i densitate stilistic.& 8oile teorii ale descrierii +i prelun/irile lor curriculare au impus! >n ultimii -ece ani! modific.ri importante ale perspecti?ei didactice& *estructur.rile teoretice au constat >n re/ndirea statutului! >n intero/area +i recompunerea parametrilor descrierii +i! nu >n ultimul rnd! >n deconstruc4ia pre7udec.4ilor& *efle3ele ?i-iunii actuale s-au

concreti-at >n includerea descrierii non-literare >n seria con4inuturilor selectate de pro/rame +i >n structurarea unor demersuri metodolo/ice mai comple3e +i mai suple! centrate! fie pe formarea no4iunii de descriere! fie pe compre,ensiunea +i interpretarea te3tului descripti?&
S-a-*-*l 1i na-*+a /,0c+i,+ii Intero/a4ia teoretic. a ?i-at! >n primul rnd! statutul descrierii! e3tins dincolo de conturul unei practici literare! la ni?el de Bpractic. social.! co/niti?. +i lin/?istic.! frec?ent. +i important.C1& Ar/umentele au e?iden4iat pre-en4a masi?. a descrierii >n -ona discursului non-literar (catalo/ul de produse! /,idul! portretul de pres.! fi+a te,nic.! fi+a postului! anun4ul! fra/mente din manualele de /eo/rafie! fi-ic. sau c,imie! sec?en4ele de comentariu literar ce descriu compo-i4ia unei opere etc& +i >n cea a discursului oral (descriem! >n comunicarea cotidian.! o persoan. pe care am >ntlnit-o! o cas. pe care am ?.-ut-o! un loc pe care l-am ?i-itat! atmosfera unei con?ersa4ii etc & *ee?alu.rile au adus >n discu4ie +i formele non?erbale ale descrierii precum foto/rafia! plan+a anatomic.! repre-entarea /rafic. a structurii unei fra-e! tabloul-peisa7 sau -portret! natura moart. sau ima/inile de film documentar& Inser4ia! >n seria e3emplelor! a ima/inilor iconice a redesc,is problema naturii descrierii ?erbale! pe de o parte! +i a e?iden4iat! pe de alt. parte! pre-en4a unei structuri descripti?e supraordonate att repre-ent.rii ?erbale! ct +i repre-ent.rii non-?erbale& 8atura descrierii ?erbale standard - repre-entare! B>nf.4i+areC a unor aspecte copre-ente - a fost abordat.! >n mod constant! prin referire la literatur. +i identificat. cu >ncercarea de a dep.+i limitele acestei Barte temporaleC prin e3celen4.& %in acest punct de ?edere! formula cea mai clarificatoare >mi pare a fi cea semnat. de K& 1& Aessin/ >n +aocoon ! sau despre limitele picturii i ale poe,iei$ >n pa/inile studiului! esteticianul stabile+te! >n func4ie de criteriul mi7loacelor de reali-are! distinc4ia dintre literatur. +i pictur. +i a+a-. literatura! al.turi de mu-ic.! >n seria artelor succesi?e (opuse artelor simultane: ar,itectura! desenul! pictura! sculptura & *e4in! din demonstra4ia lui Aessin/! acele 7udec.4i care au trasat diferen4ele dintre cele dou. domenii artistice:
BNudec a+a: dac. e ade?.rat c. pentru a imita! pictura +i poe-ia >ntrebuin4ea-. mi7loace cu totul diferite! +i anume prima se ser?e+te de fi/uri +i de culori >n spa4iu! pe cnd cea de-a doua >ntrebuin4ea-. sunete care se articulea-. >n timp9 dac. e incontestabil c. >ntre un semn +i ceea ce el >nseamn. trebuie s. fie o le/.tur. u+or de descoperit! atunci ni+te semne 1 Apot,eo-! %&!TUl6ments pour une logi=ue de la description et du raisonnement spa*ial, >n C%e/resC! nr& 3@-3$; 1983 +i *euter! Q&! +a description, 2es tE1ories l?enseignement apprentissage, Paris! 1S) editeur! "###! pp& 11-16&

&20
ornduite unul ln/. altul nu pot s. e3prime dect obiecte care! ele >nsele coe3ist. >n spa4iu! dup. cum ni+te semne care se succed >n timp nu pot s. e3prime dect ni+te obiecte care! ele >nsele sau p.r4ile lor! se urmea-. unele dup. altele >n timp& Hbiectele care inte/ral sau par4ial! coe3ist. >n spa4iu se numesc corpuri& Prin urmare corpurile cu >nsu+irile lor ?i-ibile sunt obiectele specifice ale picturii& Hbiectele care! inte/ral sau par4ial! se succed >n timp se numesc >ndeob+te ac4iuni& Prin urmare ac4iunile sunt obiectele specifice ale poe-iei&C"

)ormulat. pentru prima dat. >n +aocoon, ideea e3isten4ei unei inad?erten4e >ntre caracterul linear! temporal aT te3tului literar +i repre-entarea unor entit.4i coe3istente >n spa4iu constituie! +i ast.-i! una din constantele teoriei descrierii& Astfel! de pild.! P,ilippe Gamon ec,i?alea-. esen4a descripti?ului cu Befortul de a opune re-isten4. linearit.4ii constrn/.toare a te3tului! acelui post Eoc ergo propterEoc al al/oritmulor narati?i Lde a opune re-isten4.J dinamismului orientat al oric.rui te3t scris care! prin simplul fapt c. acumulea-. termeni diferi4i! introduce diferen4e! ?ectoriali-are! transform.ri de con4inuturiC&3 (ot astfel! Q?es *euter sublinia-. tensiunea e3istent. >ntre pro/resia te3tual. +i copre-en4a aspectelor repre-entate! precum +i tensiunea manifestat. >ntre fra/mentul descripti? +i conte3tele e3plicati?e! narati?e sau ar/umentati?e >n care este! adeseori! >nscris& Inte/rat. >n spa4iul unor asemenea

ansambluri te3tuale! sec?en4a cu dominant. descripti?. poate ap.rea cititorului! ca Bo oprire a mi+c.rii! ca o frnare a interesuluiC! fapt ce e3plic. tendin4a ele?ilor de a o Bs.riC! de a o pune >ntre parante-e >n actul lecturii&6 5i e suficient s. ne amintim modul >n care citirea unei descrieri de peisa7 >ncetine+te sau c,iar opre+te urm.rirea scenariului epic& Putem! de asemenea! e?oca sen-a4ia de discordan4. creat. de lectura unei ima/ini statice sau a unui tablou: dou. unit.4i te3tuale >n care aspectele coe3istente sau ac4iunile concomitente +i! deci! perceptibile simultan >n ordinea ?i-ualului sunt repre-entate liniar +i percepute! >n consecin4.! succesi?! >n ordinea discursului! iat.! de pild.! modul >n care te3tul cur/e >n timp ce ima/inea st. pe loc >n descrierea cmpiei pe care se tre-e+te c.lu/.rul %an sau >n scena ce red. interiorul cafenelei unde s-a ad.postit %ionis@:
"

Aessin/! K& 1&! +aocoon 9fragmente:, >n %e ;a >polo la Caust, 2ialog #ntre ci'ili,a*ii, dialog ntre generapi, :ucure+ti! 1d& 'eridiane! 1978! p& 11@& 3 Gamon! P,&! #ntroduction 1 l?anal8se du descriptif, Paris! Gac,ette! 1981! p& @& 6 *euter! Q&! 3p, cit$, pp& 63-66& @ Aproape toate fra/mentele oferite spre e3emplificare (e3ist. dou. e3cep4ii au fost selectate din nu?ela Srmanul 2ionis$ 'oti?ele acestei op4iuni re-id. >n di?ersitatea +i

1"1
B1l era lun/it pe o cmpie cosit.! fnul cl.dit mirosea! cerul de >nserare era deasupra-i albastru! limpede! adnc! nouri de 7.ratic +i aur umpleau cu o+tirile lor cerul! dealurile erau >nc.rcate cu sarcini de purpur.! paserile-n aer! o/lin-ile rurilor rumene! tremur.torul /las al clopotului >mplea sar.! c,emnd la ?ecernie! +i elO&&&C(p& 1## 5i BPe ici pe colo! pe la mese se -.reau /rupe de 7uc.tori de c.r4i! oameni cu p.rul >n de-ordine! 4innd c.r4ile >ntr-o mn. ce tremura! plesnind din de/ete cu cealalt.! >nainte de-a bate! mi+cndu-+i bu-ele f.r. a -ice o ?orb. +i tr./nd din cnd >n cnd cu sorbituri -/omotoase cte-o /ur. din cafeaua +i berea ce li sta dinainte - semn de triumfT %incolo unul scria cu crid. pe posta?ul ?erde al biliardului9 unul cu p.l.ria nalt. pe ceaf. +i cu minile unite la spate! c-o 4i/ar. lun/. >n /ur. a c.rei independen4. era m.r/init. numai de bu-ele indi?idului! se uita - dracu +tie cu ce interes sau a+a numai la un portret a lui %abici-Wabal2ans2i atrnat >n afumatul perete&C (p& 93

)aptul c. esen4a descripti?ului re-id. >n >ncercarea de a ne/a natura >ns.+i a te3tualit.4ii - opunnd temporalit.4ii +i ori-ontalit.4ii lui constituti?e! ?erticalitatea percep4iei simultane - a fost pus >n e?iden4. +i de cercet.rile ce ?i-ea-. tipolo/ia te3tului& Acestea postulea-.! >n ca-ul descrierii! ca de altfel +i >n ca-ul celorlalte tipuri de te3t (narati?! ar/umentati?! e3plicati? etc ! pre-en4a unei structuri descripti?e supraordonate literarului +i non-literarului& *ele?ant. pentru discu4ia le/at. de specificitatea descrierii este >ns. diferen4a dintre tiparul confi/urati? al descrierii +i celelalte structuri tipolo/ice9 +i aceast. diferen4. re-id. >n dimensiunea ?ertical. +i ierar,ic. a acestui tip de te3t! sin/urul ce iese din seria modelelor prototipice! definite prin ori-ontalitate +i! deci! consonante cu dimensiunea linear. ; temporal. a te3tualit.4ii& 2. Modelul structural al descrierii2 operaiile de construcie Structura descrierii sau sc,ema ei prototipic. a fost conturat. de N&-'& Adam +i se situea-. >n prelun/irea unor studii semnate de P,& Gamon! %& Apot,eo-! N& *icardou sau K&K& Kran/er& %emersul a fost /enerat de dorin4a de a face ?i-ibil tiparul ordonator al descrierii literare! form. te3tual. considerat. anar,ic.! >ntruct lipsit. de ordine +i limite! de ra4iune +i de /ust estetic&$
calitatea descrierilor pre-ente >n te3tul eminescian +i >n dorin4a de a ?alida >ntrea/a discu4ie prin consultarea unui sin/ur te3t& Citatele sunt reproduse dup. ?olumul '& 1minescu! 3pere, /##, Pro,a literar, 1di4ie critic. >ntemeiat. de Perpessicius! :ucure+ti! 1ditura Academiei! 1977! la care fac trimitere pa/inile dintre parante-e& $ Adam! N&-'&! +es te@tes, t8pes etprotot8pes, 6e edition! Paris! 8at,an! "##1&

122
EMA-TITLU

R,la:iona+,

Loc 1i Timp

Compa+a:ii 1i m,-afo+,

!>ncorare Aspectuali-are P.r4i Propriet.4i !7eformutare Subtemati-.ri posibile (aspectuali-are +i rela4ionare a p.r4ilor! propriet.4ilor! momentelor! elementelor spa4iale etc& !>fectare

'odelul pre-int. descrierea drept o structur. ?ertical. +i arborescent.! ce stabile+te un raport de ec,i?alen4a >ntre o Btem.-titluC +i Be3pansiuneaC! de-?oltarea ei& In >ntre/ul s.u! formali-area const. >n repre-entarea macro-opera4iilor de construc4ie a descrierii! mai e3act a procedurilor de ancorare! de aspectuali-are! de rela4ionare +i de BmontareC prin subtemati-are& Procedurile de ancorare ?i-ea-. pre-entarea Btemei-titluC (obiectul descris ! considerat. de teoretician drept primul factor al ordinii descripti?e& Semnali-area temei poate a?ea loc la >nceputul sec?en4ei (ancorarea propriu--is. ! la sfr+it (afectare ! sau poate fi reluat. +i! e?entual! modificat. pe parcursul de-?olt.rii descrierii (reformulare & Hpera4iile de aspectuali-are repre-int.! al.turi de cele de rela4ionare! modalit.4ile de e3pansiune ale temei-titlu +i constau >n BdecupareaC obiectului >n p.r4i +i >n e?iden4ierea propriet.4ilor;calit.4ilor obiectului +i;sau p.r4ilor lui& *ela4ionarea poate fi reali-at. prin punere >n situa4ie spa4ial. (obiectul descris este corelat spa4ial cu alte obiecte - metonimie de contact propriu--is. sau temporal. (metaleps. +i prin asimilare (compara4ie sau metafor. & %ar e3pansiunea temei-titlu se poate reali-a +i prin ac4iuni de subtemati-are9 ele constau >n montarea! >n >ncastrarea encEassemenf:, >n sec?en4a descripti?. ma7or.! a unei alte descrieri re-ultate! de cele mai multe ori! din detalierea unei p.r4i selec4ionate prin aspectuali-are&7
7

Pentru situa4iile rare de subtemati-are prin asimilare comparati?. sau metaforic. ?e-i Adam! N&-'&! 3p$ cit$ p& 93&

1"3
Aceasta de?ine tema-titlu a unei descrieri de ran/ul al ll-lea ce poate con4ine! la rndul s.u! aspecte susceptibile de a fi subtemati-ate ulterior& %e+i decelate prin anali-a unor te3te literare! opera4iile descrise de N&-'& Adam se refer. la descriere >n ansamblul ei +i! deci! +i la descrierea non-literar.& 'ai mult dect att! ele sunt mai u+or ?i-ibile >n -ona te3tului nonliterar! moti? pentru care discutarea modelului ?a a?ea ca punct de plecare un astfel de te3t&
DESCRIEREA IN TE9TUL NON-LITERAR Paloa+,a Prin paloa+, se >n4ele/e culoarea mai desc,is. a te/umentelor +i mucoaselor datorat. scderii cantit*ii de o@iEemoglo(in din s1nge (e3& anemii sau reducerii circula*iei superiiciale 9'asoconstric*ie, iscEemie:$ %in punct de ?edere semiolo/ic paloarea poate s. fie 4,n,+ali2a-3 sau locali2a-3% Paloa+,a 4,n,+ali2a-3 este >ntlnit. >n anemii +i >n st.ri de ?asoconstric4ie periferic.& >n ambele situa4ii -onele >n care fenomenul este mai u+or e?iden4iabil sunt fa4a! un/,iile +i mucoasele: labial. sau con7uncti?al.& Paloarea /enerali-at. este semnul optic al tuturor anemiilor L&&&J& 8uan4a palorii su/erea-. pn. la un punct cau-a anemiei: a paloarea intens.! pur. (Bca ?arulC sau Bca cearaC se instalea-. dup. ,emora/ii mari (anemie post,emora/ic. acut. 9 b paloarea ?er-uie este caracteristic. cloro-ei (anemia feripri?. a tinerelor fete 9 c paloarea cu tent. /.lbuie! ca Bpaiul de /ru coptC sau Bca l.miaC ! de fapt un amestec de paloare cu icter discret su/erea-. anemiile ,emolotice sau anemia :iermer netratat.9 d paloarea cu nuan4. /ri p.mntie&&&9 e paloarea cu nuan4a cafelei cu lapte&&& Paloa+,a locali2a-3%%% (G& %& :olo+iu! Semiologie medical: (ema-titlu Ancorare *ela4ionare (de tip cau-al Aspectuali-are Subtemati-are Ancorare *ela4ionare (de tip conte3tual

Aspectuali-are (forme! propriet.4i *ela4ionare Subtemati-are Ancorare&&&

A+a cum se poate u+or obser?a! repre-entarea ?ertical. +i ierar,ic. a descrierii! precum +i tipolo/ia opera4iilor de construc4ie e?iden4iate >n &e@tes, t8pes et protot8pes sunt! >n mod indiscutabil! ?alide& >n ceea ce pri?e+te ordinea opera4iilor +i modalit.4ile de rela4ionare! ele depind! f.r. >ndoial.! de finalit.4ile +i de al/oritmii disciplinei >n spa4iul c.reia este plasat. descrierea& Astfel! de e3emplu! >n domeniul /eo/rafiei! rela4ionarea ?a fi predominant spa4ial.! >n domeniul istoriei! temporal. +i cau-al.! >n cel al biolo/iei comparati?.! analo/ic. +i cau-al. etc& 1"6

Spre deosebire de te3tura descrierii non-literare ce fi3ea-.! de la >nceput! obiectul +i ritmea-. e/al procedeele de construc4ie! structura descrierii literare se caracteri-ea-. prin libertatea cu care autorii rescriu +irul opera4iilor +i desc,id seria rela4ion.rilor& Iat. un astfel de e3emplu:
DESCRIEREA IN TE9TUL LITERAR &&&& pn-ele de paian7in str.luceau ?ioi >n lun. +i deasupra c.r4ilor dorminde >n col4 se i?ea o ngereasc um(r de om$ 1ra aninat >ntr-un cui (ustul n mrime natural al unui copil ca de ?reo optspre-ece ani! cu pr ne/ru +i lun/! cu (u,ele sub4iri +i ro-e! cu fa*a fin. +i alb. ca t.iat.-n marmur.! +i cu ni+te ocEi alba+tri! mari sub sprncene +i /ene lun/i ne/re& 3cEii cei alb.strii ai copilului erau a+a de str.luci4i! de un colorit att de limpede +i senin! >nct p.rea c. pri?esc cu inocen4a! cu dulcea4a lor mai femeiasc. asupra spectatorului& Cu toate c. acel portret >nf.4i+a un cEip m(rcat (r(tete, >ns. minile cele dulci! mici! albe! tr.s.turile fe4ei de o paloare delicat.! umed.! str.lucit.! moale! oc,ii de o adncime nespus.! fruntea uscat. +i femeie+te mic.! p.rul undoind cam pre lun/ te-ar fi f.cut a crede c. e cEipul unei femei tra'estite., (p& 9@-9$9 s&n& ('inai 1minescu! Srmanul 2ionis: *ela4ionare (de tip spa4ial Ancorare (prin metafor. Ancorare e3plicit. Aspectuali-are (p.r4i +i propriet.4i *ela4ionare (de tip comparati?: fa4a +i oc,ii Afectare H nou. aspectuali-are *ela4ionare (de tip comparati?! a >ntre/ului portret

%ar compre,ensiunea +i interpretarea descrierii nu presupun doar identificarea temei! identificarea opera4iilor de construc4ie a obiectului +i e?iden4ierea modului >n care procesele sunt >nseriate& Compre,ensiunea +i interpretarea pretind +i abordarea te,nicilor de te3tuali-are +i discursi?i-are! aspecte pe care modelul tipolo/ic nu le discut. dect tan/en4ial9 m. refer la formele de ancorare a temei-titlu +i de rela4ionare a obiectului prin compara4ie sau metafor.! forme ce fac referire la punerea >n te3t a procedurilor descripti?e fundamentale! >n pofida acestor e3cep4ii! modelul tipolo/ic r.mne centrat asupra macro-opera4iilor de construc4ie! fapt ce a alimentat ma7oritatea criticilor referitoare la caren4ele lui analitice +i didactice& In opinia mea! tiparul descrierii nu poate fi pri?it altfel dect ca un ar,etip teoretic! conturat cu scopul de a permite >n4ele/erea mecanismelor descrierii& *olul lui este asem.n.tor celui 7ucat de tiparul nara4iunii sau ar/umenta4iei! construc4ii care aduc! >n spa4iul concret al neordinii +i di?ersit.4ii te3telor! desenul /enului pro3im& 5i! tot ca >n ca-ul nara4iunii sau ar/umenta4iei! >n4ele/erea +i anali-a nu pot fi reduse la identificarea componentelor - momente ale ac4iunii! premise +i 1"@
conclu-ii! p.r4i! propriet.4i +i tipuri de rela4ionare -! ci pretind discutarea modului >n care acestea sunt trecute >n te3t +i discurs& %e aici +i necesitatea confi/ur.rii unei /rile de anali-. complete! capabile s. inte/re-e +i s. dep.+easc. >n acela+i timp discu4iile referitoare la modelul tipolo/ic& 1 ?orba de o /ril. consonant. cu modelul de abordare al celorlalte tipuri de te3te +i desf.+urat.! >n consecin4.! >n trei trepte: a identificarea obiectului (a temei-titlu +i a opera4iilor prin care obiectul este repre-entat! recreat sau creat9 b anali-a modului >n care structura tipolo/ic. este pus. >n te3t! +i c anali-a modului >n care structura tipolo/ic. este pus. >n discurs& Importan4a didactic. a unui astfel de parcurs re-id. >n ima/inea pe care o restituie9 o ima/ine coerent. +i unitar. asupra proceselor de construc4ie +i de receptare a te3tului descripti?! >n particular! +i a te3tului! >n /eneral& 3. 4atura )i modelul structural al descrierii2 contrapunct

>nainte de a aborda modalit.4ile de te3tuali-are +i discursi?i-are! consider necesar. relurea discu4iei le/ate de natura descrierii +i! implicit! de modelul s.u confi/urati?& %iscutat. pn. acum >n termenii copre-en4ei aspectelor repre-entate +i! deci! >n termenii imobilit.4ii obiectului! problematica se cere nuan4at. prin abordarea unei cate/orii aparte! ce contra-ice 7udec.4ile referitoare la statismul inerent repre-ent.rii descripti?e& Sec?en4ele ce apar4in acestei cate/orii >ncalc. re/ula coe3isten4ei sau concomitentei +i au! ca /en pro3im! mi+carea! dinamica! ac4iunea& 'odurile de pre-en4. ale mi+c.rii sunt dou.: e ?orba! mai >nti! de o dinamic. real.! caracteristic. obiectului >nsu+i +i! >n al doilea rnd! de o dinamic. re/i-at.! ob4inut. prin te,nici scripturale capabile s. temporali-e-e ima/inea spa4ial.& (e,nicile de dinami-are a ima/inii au f.cut! obiectul admira4iei lui Aessin/ +i sunt a+e-ate! ast.-i! f.r. /esturi e?aluati?e! >n aria conceptual. a descrierii de ac4iuni& 8ucleul ariei >l constituie >ns.! cum e de altfel +i firesc! repre-ent.rile descripti?e ale unor realit.4i dinamice >n sine& >ntr-o ?ariant. reducti?.! impus. de mi-a sintetic. +i didactic. a acestui articol! cmpul di?ers al descrierilor de ac4iuni poate fi structurat >n func4ie de trei iposta-e ale mi+c.rii! de trei procese fundamentale: formarea! transformarea +i tra?ersarea& Sub semnul form.rii se a+a-. mi+carea ob4inut. prin con?ersia >ntinderii spa4iale >n succesiune temporal. sau! >n termenii autorului lui +aocoon, mi+carea ob4inut. prin Btransformarea picturii fastidioase a &26 unui obiect >n tabloul plin de ?ia4. al unei ac4iuniC& >n acest ca-! actul descripti? cuprinde obiectul! fenomenul sau peisa7ul >n procesul cre.rii; facerii; constituirii lui& (e,nica presupune desfacerea nerostit. a >ntre/ului >n p.r4i +i ?erbali-area procesului de formare! iat. cte?a din e3emplele oferite de Aessin/: B%ac. Gomer ?rea s. ne fac. s. ?edem carul Nunonei! atunci Gebe >l ?a >n7/,eba pies. cu pies.C9 BDrea Gomer s. ne arate cum era >mbr.cat A/amemnonO *e/ele >+i ?a pune atunci sub oc,ii no+tri toate ?e+minteleOC sau BGomer -u/r.?e+te scutul lui A,ile nu ca pe un scut terminat! ci ca pe unul care atunci se faceC! Iat. +i e3emplul pe care l-am selectat din Srmanul 2ionis, anume descrierea paradisului selenar! sec?en4. >nceput. prin pre-entarea actelor creatoare ale lui %an:
B5i ce frumos f.cuse el >n lun.T >n-estrat cu o >nc,ipuire urie+easc.! el a pus doi sori +i trei luni >n albastra adncime a cerului +i dintr-un +ir de mun4i au -idit domenicul s.u palat&C(P- 1#$

Sub semnul transform.rii se a+a-. dinamica re-ultat. prin repre-entarea obiectului! fenomenului! peisa7ului sau st.rii >n c,iar procesul de prefacere! de metamorfo-.& %ac. >n ca-ul anterior descrierea presupunea redarea unui +ir relati? lun/ de momente ce conduc la constituirea >ntre/ului! acum num.rul momentelor se reduce semnificati? +i ele fi3ea-. un B>nainteC - e?entual un BapoiC -! +i un Bdup.C transformare& >n ceea ce pri?e+te te,nica descripti?.! ea const. >n transcrierea trecerii obiectului de la o iposta-. la alta! e?itndu-se astfel repre-entarea discontinu. a unor ima/ini statice consecuti?e! iat.! de pild.! scena metamorfo-ei lui *uben +i a casei sale! precum +i tabloul mun4ilor >n nori! >n >nserare:
B&&&casa se pref.cu >ntr-o pe+ter. cu pere4ii ne/ri ca cerneala! lumnarea de cear. >ntr-un c.rbune plutitor >n aer! c.r4ile >n be+ici mari de stecl.! la /ur. le/ate cu per/ament! >n mi7locul c.rora tremurau >ntr-un fluid luminos draci mici spn-ura4i de coarne! care -up.iau din picioru+e& *uben >nsu+i se -brci! barba-i de?eni l.4oas. +i-n furculi4e ca dou. b.rbi de 4ap! oc,ii >i luceau ca 7eratic&&&C (p& 1#" 5i B%eparte! mun4ii cu fruntea >ncununat. de codri! cu poalele pierdute >n ?.i cu i-?oare albe& 8ouri mari! rotun-i +i plini pare-c. de ?i7elie! treceau pe cerul adnc albastru9 prin ei mun4ii ridicau adncuri +i coaste-n risip.! stranuri ne/re +i trunc,iete despicau pe ici pe colo ne/urile +i un brad se >n.l4a sin/ur +i detunat pe un ?rf de munte >n fa4a soarelui ce apunea& Cnd soarele intr. >n nouri! ei p.rur. ro+ii +i ?ine4i! ti?i4i cu aur ce lumina dinapoia lor& L&&&J Apoi! >ncet! se risipir. >n cre4i ?ine4i! soarele c.dea la ?ale +i p.rea pe ?rful bradului sin/uratec ca o frunte >n ra-e pe umeri ne/ri!

127
apoi cobor> printre cren/i de p.ru un cuib de rubin >ntre ramuri! apoi! dup. trunc,iul /ros arunc. dun/i rumene pe stranurile mun4ilor +i f.cea ca ei s.-+i aprind. 7.ratecul de ar/int al frun4ilor lor - pn. se cufund. cu totul dup. munte! care sta ne/ru +i nalt! -u/r.?indu-+i >n aerul albastru mar/inile lui ti?ite cu ro+a4.C& (p& 1##

%ac. >n ca-ul form.rii +i transform.rii dinamica era efectul parcur/erii unor durate!

obiectul fiind proiectat >n timp! >n ca-ul tra?ers.rii! mi+carea este re-ultatul parcur/erii unor spa4ii& Acum oc,iul obser?atorului; cititorului nu mai este imobil! ci trece! dintr-o -on. >n alta! >n >ncercarea de a cuprinde teritorii ct mai ?aste& Pre-ent.! mai ales! >n discursul literar epic +i ridicat. la ran/ de le/e formal. >n 7urnalul de c.l.torii! dinamica de acest tip poate fi atribuit. naratorului +i;sau persona7ului! iat.! >n o/lind.! dou. fra/mente surprin-.tor de asem.n.toare! ce e?iden4ia-. modalit.4ile de punere >n perspecti?. +i de articulare a descrierii-tra0ersare (sau a descrierii-plimbare! cum o nume+te N&-'& Adam & >nainte de a reproduce fra/mentele selectate din Srmanul 2ionis +i din Geniu Pustiu, sublinie- faptul c.! >n primul e3emplu! cel construit prin focali-are e3tern.! ac4iunea descripti?. e dubl. +i ?i-ea-. deopotri?. repre-entarea str.-ilor capitalei +i portreti-area eroului!& >n ?reme ce! >n cel de-al doilea! e ?orba de o simpl. descriere-tra?ersare a periferiei capitalei:
BCu drept cu?nt cetitorul ?a fi cl.tit din cap +i ?a fi >ntrebat - prin mintea c.rui muritor treceau aceste ideiO 13isten4a ideal. a acestor reflec4iuni a?ea de i-?or de emana4iune un cap cu plete de o s.lb.ticit. nere/ularitate! >nfundat >ntr-o cciul de miel$ 1ra noapte +i ploaia c.dea m.runt. pe stradele nepa?ate! strmte +i noroioase! ce trec prin noianul de case mici +i r.u -idite din care consist. partea cea mare a capitalei *omniei! +i prin b.l4ile de noroi ce >mpro+cau pe cute-.torul ce se >ncredea perfidelor unde treceau ni+te ciubote mari! c.rora nu le-ar fi p.sat nici de potop! cu att mai ?rtos c. a?eau tureci care >n/ropau >n ele pantalonii indi?idului con4inut >ndat. ce timpul de?enea problematic& Embra eroului nostru disp.rea prin +iroaiele ploaiei! care deder. capului s.u aspectul unui berbece plouat! +i te B1ra o noapte trist.& Ploaia c.dea m.runt. pe stradele nepa?ate ale :ucure+tilor! ce se tr./eau strmte +i noroioase prin noianul de case mici +i r.u -idite din cari const. partea cea mai mare a a+a numitei capitale a *omniei& (rop.iai prin b.l4ile de noroi! ce te >mpro+cau cu apa lor cea ,leioas. >ndat. ce a?eai cute-area de a pune piciorul c-un pas >nainte&

128
mirai ce mai re-ist. torentelor de ploaie - ,ainele lui ude - sau metafi-ica& %e prin cr+me +i pr.?.lii p.trundea prin feresteie cu multe /eamuri! mari +i nesp.late! o lumin. murdar.! mai sl.bit. >nc. prin stropii de ploaie ce inundase sticlele& Pe ici! pe colo trecea cte un roman4ios fluiernd9 cte un mitocan cu capul lulea de ?in >+i f.cea de ?orb. cu p.re4ii +i cu ?ntul9 cte-o femeie cu fa4a >nfundat. >n cap+on >+i desf.+ura trec.toarele umbre prin spa4iul ne/uros! asemenea -eilor >ntuneca4i din epopeele nordice&&& %intr-o cr+m. desc,is. se au-ea o ?ioar. sc,in/iuit.& 'etafi-icul nostru se apropie s. se uite +i ra-ele p.trunser. prin u+. +i-i lo?ir. fa4a& 8u era un cap urt acela a lui %ionis& )a4a >i ea de acea dulcea4. ?n.t. alb. ca +i marmura >n umbr.! cam tras. f.r. a fi uscat.! +i oc,ii t.ia4i >n forma mi/dalei erau de acea intensi?. ?oluptate pe care o are catifeaua nea/r.& 1i >notau >n orbitele lor - un -mbet fin +i cu toate astea att de inocent trecu peste fa4a lui la spectacolul ce-l pri?ea& Ce era adic.: En b.iet de 4i/an cu capul mic >ntr-o p.l.rie a c.ror mar/ini erau simbolul nimerit al nem.r/inirii! cu ciubote >n care ar fi >nc.put >ntre/ +i >ntr-un surtuc lun/ de-l a7un/ea la c.lci +i care f.r. >ndoial. nu era al lui! sc,in/iuia c-un arcu+ ce r.m.sese >n cte?a fire de p.r +i! cu de/etele uscate! pi+c. ni+te coarde false! care 4rliau ner?os! iar. >mpre7uru-l fr.mnta p.mntul! un un/ur lun/! cu picioarele /oale >n papuci mari >mplu4i cu paie&C (p& 96 %e prin crciumi +i pr.?.lii p.trundea prin ferestre mari +i nesp.late o lumin. murdar.! mai sl.bit. >ns. prin stropii de ploaie ce inundase sticlele& %in cnd >n cnd treceai pe ln/. ?reo fereastr. cu perdele ro+ii! unde >n semi>ntuneric se -.rea cte-o femeie&&& Pe ici pe colea ?edeam pe cte-un roman4ios! ce trecea fluiernd sau cte-un om beat L&&&J Prin u+a unei crciumi desc,ise au-ii 4rliturile unor coarde false&&& &&& pe cari le sc,in/iuia sub arcu+ul s.u cel aspru +i cu de/etele-l uscate un biet copil de 4i/an! +i-n prea7ma iui s.rea de rumpea p.mntul o muiere-n doi peri +i un 4i/an rupt +i lun/! cu picioarele /oale b./ate-n ni+te papuci lar/i +i umplu4i cu paie& H ?eselie /rotesc.! urt. se desemna pe fetele amndorora&C(p& 177-178

13emplele de mai sus amendea-. 7udecata referitoare la statismul inerent descrierii +i permit carto/rafierea unui cmp conceptual mai lar/& 1l include! al.turi de modelul canonic -traductibil prin BAcesta este obiectul9 a+a este el&C - +i descrierea unor mi+c.ri! ac4iuni sau procese: procesul facerii;constituirii (BAcesta este 1"9 obiectul9 a+a se face el&C ! procesul prefacerii;transform.rii (BAcestea sunt iposta-ele obiectului9 a+a s-a transformat; se transform. el&C +i procesul tra?ers.rii (BAcestea sunt obiectele9 a+a se ?.d ele >n mers! >n tra?ersare&C & %ar ?i-iunea conturat. aici 7iu este sin/ura modalitate de carto/rafiere a descrierii de ac4iuni& >n studiile lui N&-'& Adam! de pild.! delimit.rile indi?iduali-ea-. descrierea-procedural.

(ec,i?alent. cu descrierea-constituire +i supraordonat. descrierii-re4et.! pre-ent. uneori sub numele de te3t in7oncti? sau procedural ! descrierea-plimbare (sinonim. cu descriereatra?ersare ! descrierea-b.t.lie! descrierea de scene sau de tablouri! dar +i te,nicile de animare a staticului&8 'ai mult! la o pri?ire atent.! se poate obser?a +i faptul c.! >n pofida unor afirma4ii le/ate de noutatea discu4iilor referitoare la repre-entarea descripti?. a ac4iunilor! descrierea de ac4iuni era pre-ent. +i >n tipolo/ia clasic.! anume sub forma BtablouluiC! identificat de P& )ontanier cu Bdescrierile ?ii +i animate ale pasiunilor! ac4iunilor! e?enimentelor sau fenomenelor fi-ice sau moraleC&9 Ceea ce reali-ea-. >ns. perspecti?a actual. este un desen mult mai lar/! >n care sunt incluse! al.turi de repre-entarea obiectelor statice! descrierea unor forme de mi+care +i te,nicile de dinami-are! de temporali-are a staticului& Inte/rarea ac4iunii >n spa4iul descrierii ridic. problema liniei de separare dintre descriere +i nara4iune! tot a+a cum pune >n discu4ie ?aliditatea modelului ierar,ic +i ?ertical al structurii te3tuale descripti?e& %in seria diferen4elor prin care Q& *euter delimitea-. cele dou. modele te3tuale re4in! ca esen4ial.! doar una: absen4a! din spa4iul descrierii de ac4iuni! a punerii >n intri/. (a acelui mutEos aristotelic fundamental >n articularea nara4iunii ! fapt ce determin. caracterul liniar! netensionat al ac4iunii repre-entate prin descriere& Considera4iile de mai sus permit! f.r. >ndoial.! le/itimarea modelului prototipic structurat de N&-'& Adam +i pentru cate/oria descrierii de ac4iuni& Sublinierile care se impun sunt! >n opinia mea!
8

Adam! N&-'&! Aa description, Paris! PE)! 1993! pp& 7$-9"& +i *euter! Q&! 3p$ cit$, pp& 6@-@3& De-i! >n acest sens! +i *euter! Q&! 3p$ cit$, pp& 6@-@6& 9 Aa P& )ontanier tipurile descrierii sunt stabilite >n func4ie de con4inutul lor e3act! asimilate fi/urii poetice +i subsumate cate/oriei mai lar/i a Bfi/urilor de /ndire prin de-?oltareC: a topografia - descrierea unui loc9 b cronografia ! caracteri-area unei epoci! a unei perioade de timp9 c prosopograSa - descrierea calit.4ilor fi-ice ale unei fiin4e9 d etopeea - descrierea de mora?uri! caractere! ?irtu4i! talente! defecte9 e portretul - reuniune a prosopo/rafiei cu etopeea9 f paralela - combinare >ntre dou. descrieri construite prin analo/ie sau prin opo-i4ie9 / ta(loul - pre-entare detaliat. a unei ac4iuni! a unui fenomen sau e?eniment& (P& )ontanier! Cigurile lim(aJului, :ucure+ti! 1ditura Eni?ers! 1977& pp& 38"-388&

13# dou. +i ele ?i-ea-. reformuiarea +i nuan4area procedeelor de aspectuali-are +i de rela4ionare& 'ai e3act! e ?orba de includerea! >n aria procedeelor de aspectuali-are! a momentelor; etapelor ac4iunii +i a caracteristicilor lor (+i nu doar a p.r4ilor +i propriet.4ilor ! precum +i de e?iden4ierea modului >n care se specific. rela4ionarea: predominant spa4ial! pentru obiectele statice! +i predominant temporal! pentru obiectele dinamice& *emarcile anterioare nu sunt ?alabile +i pentru descrierea-tra?ersare! situa4ie >n care se impune reluarea modelului formulat de N&-'& Adam! pentru fiecare obiect >n parte! precum +i corelarea spa4iilor descrise sub semnul unei teme-titlu inte/ratoare& Acestea sunt moti?ele pentru care propun un tipar prototipic ce reia procedeele de construc4ie definite >n &e@tes, t8pes et protot8pes, nuan4nd >ns. aspectuali-area:
i!>ncorare Aspectuali-are P.r4i +i propriet.4i !7eformulare TEMA-TITLU R,la:iona+, Aoc +i Compara4ii +i

timp metafore 'omente +i caracteristici Subtemati-.ri posibile (aspectuali-are +i rela4ionare a p.r4ilor! propriet.4ilor! momentelor! elementelor spa4iale etc& !>fectare

A+a cum am afirmat! (re cunoa+terea procedeelor de construc4ie nu asi/ur. calitatea anali-ei +i producerii de descrieri! +i asta c,iar +i atunci cnd oc,iul are capacitatea de a percepe sau

de a construi structuri ce modulea-. sau tr.dea-. modelul prototipic& 'oti?ul re-id. >n rolul esen4ial pe care >l 7oac. punerea >n te3t +i >n discurs a opera4iilor de ancorare! aspectuali-are! rela4ionare sau subtemati-are& 131 (. 5e*tualizarea procedurilor de construcie a descrierii %iscu4iile referitoare la modalit.4ile de te3tuali-are se structurea-. >n func4ie de dou. coordonate distincte: prima reune+te modalit.4ile de ancorare a temei! modalit.4ile de structurare a repre-ent.rii! precum +i relieful le3ical! sintactic +i stilistic al sec?en4ei descripti?e9 cea de-a doua se refer. la modurile de pre-en4. ale descrierii >n ansamblul te3tului& Aspectele le/ate de pre-entarea; formularea temei (ancorare propriu--is.! afectare! reformulare au fost abordate de N&-'& Adam +i inte/rate! cu o oarecare impreci-ie! >n seria opera4iilor de construc4ie! >ntruct problema a f.cut de7a obiectul pre-ent.rii +i e3emplific.rilor mele! nu inten4ione- aici dect s. o reiau pentru a-i sublinia rele?an4a >n discu4iile referitoare la modalit.4ile de te3tuali-are& Cu totul noi sunt >ns. considera4iile referitoare la planuri9 ele inten4ionea-. s. pun. >n e?iden4. att di?ersitatea modelelor de or/ani-are! ct +i for4a de constrn/ere pe care o e3ercit. - prin marca lor cultural. - asupra autorilor& >ntr-un desen ta3onomic lar/! tiparele de structurare ale descrierii se /rupea-. astfel: planuri fundamentale (7u3tapo-iti?e! enumerati?e +i tematice ! planuri spa4iale (ori-ontale! ?erticale +i >n perspecti?. +i temporale (succesi?e sau discontinue +i planuri comparati?e (analo/ice sau antitetice & Selectarea +i utili-area lor poate fi dictat.: a de tipul de obiect +i de repre-ent.rile sociale care >l >nso4esc (e3&: planul ?ertical +i orientarea de sus >n 7os este mai fireasc. >n repre-entarea unei siluete umane! >n timp ce repre-entarea unei plante se face! de re/ul.! tot ?ertical! dar >n direc4ie in?ers.9 planul ori-ontal este mai firesc pentru descrierea unei c.r4i! iar punerea >n perspecti?. pentru un peisa7 etc 9 b de /enul de scriere (e3&: planurile sunt predominant tematice >n /,idurile turistice +i manuale! predominant enumerati?e >n catalo/ul de produse etc& +i c de domeniul >n care se >nscrie te3tul (modul de or/ani-are este predominant ?ertical >n c.r4ile de botanic.! temporal! >n cele de istorie! enumerati? sau B>n ram.C >n cele de /eo/rafie &1# Pri?it. din punctul de ?edere al constrn/erilor! opera literar. este! cum e de altfel +i firesc! o -on. de dialo/ cu tiparele consacrate& 5i acest dialo/ este ?i-ibil! de cele mai multe ori! >n modula4ii +i inad?erten4e! Iat. cte?a e3emple selectate din nu?ela eminescian.:
1#

*euter! Q&! 3p$ cit$, pp& 1#3-11"&

132
portretul fi-ic al lui %ionis preia tiparul ?ertical! dar selectea-.! semnificati?! doar capul Bmetafi-iculuiC +i ciubotele ce parcur/ str.-ile desfundate9 tabloul mun4ilor >n >nserare preia tiparul temporal! dar >l dublea-. de o mi+care a pri?irii ce urm.re+te coborrea soarelui >n asfin4it& H alt. component. a te3tuali-.rii o repre-int.! a+a cum am afirmat! aspectele! le3icale! sintactice +i stilistice prin care ima/inea obiectului este ?erbali-at.& Abordarea acestor componente se poate reali-a fie >n func4ie de modul >n care slu7esc actul descripti? >n /eneral! fie >n func4ie de maniera >n care definesc o sec?en4. descripti?. anume& %in lista ce reune+te aspectele lin/?istico-te3tuale caracteristice descrierii >n /eneral! re4in urm.toarele: frec?en4a le3icului asociat percep4iei9 pre-en4a fi/urilor de stil ce permit concreti-area repre-ent.rii (epitetul! compara4ia sau metafora 9 in?ita4iile la acti?itate fi/urati?. adresate cititorului (BS. ne ima/in.m acum&&&C: B>nc,ipui4i-?.&&&C ! inserarea pre-entati?elor (Blat.C! B1 ?orba de&&&C +i redarea efectelor asupra spectatorului sau ambientului&11 Pre-en4a acestor procedee este cu att mai marcat. cu ct obiectul nu se caracteri-ea-. prin ?i-ibilitate& Pentru e3emplificare! e suficient s. e?oc.m descrierea st.rii de cntec +i armonie tr.it. de %an >n lun.! stare transcris. de autor >n termenii ?i-ualului: >n acest ca-! procedeele dominante sunt compararea (Bariile roiau asemenea unui stup de albineC ! metafori-area (Baerul cel alb rumenea de ?oluptatea cnteculuiC ! selectarea fe4elor ?i-ibile ale cntecului (mi+carea dup. tact! c,ipurile >n/erilor ce B>ncntau cnt.rileC +i

notarea efectului produs asupra Baerului albC&

BH dat. el >4i sim4i capul plin de cntece& Asemenea ca un stup de albine! ariile roiau limpe-i! dulci! clare >n mintea lui >mb.tat.! stele p.reau c. se mi+c. dup. tactul lor9 >n/erii ce treceau sur-nd pe ln/. el >ncntau cnt.rile ce lui >i treceau prin minte& >n ,aine de ar/int! cu frun4i ca ninsoarea! cu oc,i alba+tri care lucea >ntunecat >n lumea cea solar.! cu snuri dulci! nete-i ca marmura! treceau >n/erii cei frumo+i cu capete +i umere inundate de plete9 iar un >n/er! cel mai frumos ce l-a ?.-ut >n solarul lui ?is! cnta din arf. un cntec att de cunoscut&&& not. cu not. el >l pre-icea&&& Aerul cel alb rumenea de ?oluptatea cntecului&C (p& 1#7

13ist. +i ca-uri e3treme! >n care con?ersia >n re/istru ?i-ual nu mai este o re-ol?are& '. /ndesc la descrierea t.cerii din c,ilia lui %an! unde autorul e3prim. calitatea lini+tii prin manifestarea unui au- al de-ne-au-itului& %ar c,iar +i aici! compara4ia (construit. prin
11

#(idem, p& 37&

133
determinare circumstan4ial consecuti?. +i metafora (>n ?arianta ?erbal. r.mn fi/urile centrale ale repre-ent.rii&
B(.cerea e att de mare! >nct pare c. aude /ndirea! mirosul! cre+terea c,iar a unei /arafe ro+ii +i frumoase ce cre+tea >ntr-o oal. >ntre perdelele ferestrei lui&C (p& 1#3

>n pri?in4a constantelor de natur. sintactic.! discu4iile e?iden4ia-. preferin4a pentru imperfect! pre-ent +i ?iitor! precum +i pre-en4a atributului ; atributi?ei& In opinia mea! ultima dominant. acoper. doar aria descrierilor de obiecte statice! tr.s.tura definitorie a repre-ent.rilor de obiecte dinamice fiind complementul ;completi?a de mod +i elementul predicati? suplimentar ; predicati?a suplimentar.& Acesta este +i ca-ul descrierii st.rii de armonie! unde cntarea! e3primat. prin ima/inea roirii! a mi+c.rii dup. tact +i a trecerii! se cere determinat. prin complemente de mod& A+a cum am afirmat la >nceputul sec?en4ei! abordarea aspectelor le/ate de te3tuali-area opera4iilor de construc4ie nu se poate reduce la comentarea formelor de adec?are ale unei descrieri la imperati?ele cate/oriei& Pri?irea analitic. trebuie s. cuprind. +i elementele >n care re-id. specificitatea! particularitatea sec?en4ei descripti?e! elemente ce poart.! de re/ul.! amprenta stilistic. a te3tului +i autorului& %ecelarea lor >nseamn.! >n ?i-iunea lui *euter - +i sublinierile mi se par e3trem de importante - i-olarea fi/urilor structurale de cele locale! pri?ile/ierea -onelor te3tuale >n care fi/urile se concentrea-.! >n defa?oarea celor >n care sunt diseminate! +i ?alori-area fi/urilor reluate! >n detrimentul celor pre-ente o sin/ur. dat.& >n descrierea citat. mai sus! de pild.! fi/urile structurale (cele care ?i-ea-. obiectul descris >n ansamblul lui sunt compara4ia de la >nceput +i metafora final. ce numesc! >mpreun.! starea de cntec9 tot aici! -ona de concentrare a fi/urilor o repre-int. ima/inea >n/erilor ce >ncntau cnt.rile! iar fi/ura repetat. este c,iar repeti4ia (minte! cntec! >n/er! a trece +i solar & H alt. problem. esen4ial. a te3tuali-.rii o repre-int. modurile de pre-en4. (de manifestare! de locuire a te3tului conturate! >n primul rnd! >n func4ie de cantitatea de informa4ie oferit. +i de lun/imea fra/mentului& Pornind de la aceste criterii! *euter define+te elipsa! nota4ia descripti?.! fra/mentul scurt +i fra/mentul e3tins&1" %ac. ultimele dou. cate/orii sunt delimitate >n func4ie de num.rul de propo-i4ii +i fra-e (fra/mentul scurt con4ine o fra-. sau cte?a propo-i4ii! iar cel e3tins re/rupea-. mai multe fra-e ! nota4ia
Q?es *euter! 3p$ Cit, pp& "6-"@&

136 descripti?. re/rupea-. elemente inferioare fra-ei (cu?inte! /rupuri de cu?inte & *olul ei este acela de a produce! >n spa4iul unei construc4ii tipolo/ice! alta dect descripti?.! efecte de ?i-ibilitate - B5i liniile semnului astrolo/ie se micau cumplit ca erpi de Jratic, (p& 1## C -sau! mai lar/! de perceptibilitate: BApoi! strn/nd oc,ii silit i tare a >necat ?isul s.u >n >ntuneric! n-a mai ?.-ut nimic! ci au-ea dispr1nd, ca o su'enire ntunecat, ru/.ciunea unei ?er/ineC 9s$n$% p& 99 & Ca-ul elipsei este diferit +i acoper. situa4ia >n care este semnali-at. e3isten4a poten4ial.! dar nete3tuali-ata a unei descrieri sau a obser?a4iei necesare structur.rii unei descrieri& %intre ra4iunile acestei absen4e! re4in preocuparea pentru economia te3tual. +i inten4ia de a pro?oca ima/ina4ia cititorului! Iat. un e3emplu ce reune+te moti?ele enun4ate anterior! mai precis inten4ia de a e?ita e3tinderea descrierii locuin4ei lui %ionis! dar +i in?ita4ia

adresat. cititorului de face un e3erci4iu de empatie +i ima/ina4ie: BS. pri?im acum +i la s.r.cia iluminat. de ra-ele unei lumn.ri de s.u! b./at. >n /tul unui clondir ce 4inea loc de sfe+nic& Ce ?i-iune - +i aici petrecea el ?ara +i iarna&&&C& *e4in! de asemenea! un e3emplu atipic de elips.! >n care te3tuali-area acoper. doar mar/inile unei descrieri poten4iale +i >i su/erea-. mi-a:
B(u ai o 7udecat. rece L>i spune %an umbrei saleJ +i ?ei +ti s.-mi descrii toat. natura ?i-ionar. +i >n+el.toare a lucrurilor lume+ti9 de la floarea ce cu nai?itate minte! prin ,aina ei str.lucit.! c. e ferice >nl.untrul /in/a+elor sale or/ane! pn. la omul! ce acoper. cu ?orbe mari! cu o ipocri-ie ?ecinic. care 4ine ct istoria omenirei! acel smbure ne/ru +i r.u! care-i r.d.cina ade?.rat. a ?ie4ei +i a faptelor sale - e/oismul s.u&C(p& 1#6

Sec?en4a citat. este repre-entati?. +i pentru un alt aspect! +i anume pentru modul >n care specific. fenomenul de inser4ie a descrierii >n spa4iul unei sec?en4e ar/umentati?e9 aici! de pild.! descrierea are; ar fi a?ut rolul de a sus4ine! prin ilustrare! te-a conform c.reia Bnatura lucrurilor lume+ti e ?i-ionar. +i >n+el.toareC& D.-ut astfel! fra/mentul de mai sus mut. discu4ia referitoare la modurile de pre-en4. ale descrierii >n -ona raporturilor dintre acest tipar te3tual +i celelalte structuri prototipice& >n aceast. -on.! a corela4iilor! se >nscriu! deopotri?.! formele de >ncastrare; intarsie! cele de >nseriere; >nl.n4uire! precum +i cele de coe3isten4.& Identificarea lor presupune e3tinderea reflec4iei dincolo de ariile te3tuali-.rii! la ni?elul discursului& 5i asta! >ntruct pre-en4a descrierii nu poate fi separat. de profilul +i de inten4ia celor dou. instan4e prin intermediul c.rora te3tul tr.ie+te: emi4.torul +i receptorul&

135 Intarsiile pot fi u+or recunoscute! mai ales >n situa4iile >n care fra/mentele au o dominant. e3plicit.9 acesta este ca-ul celor mai multe dintre encla?ele descripti?e pre-ente >n te3tele cu dominant. narati?. sau ar/umentati?.& En e3emplu >l constituie c?asi-elipsa descripti?. din fra/mentul citat anterior& En altul poate fi descrierea Bmanuscrisului de -odii! ima/ine inte/rat. >n scena r.sfoirii (e3po-i4iunea ce desc,ide a?entura spiritual. a lui %ionis9 o a?entur. /enerat.! atipic! de un /nd (BCine +tie! /ndi %ionis! dac. >n cartea aceasta nu e semnul ce-i >n stare a te transpune >n adncimile suflete+ti&&&OC! p& 99 ! urmat de contemplarea pa/inii cu semne ro+ii +i de atin/erea centrului lor (intri/a :
&&&&& el desc,ise o carte ?ec,e le/at. cu pile +i roas. de molii - un manuscript de -odii& Ini4ialele acestei c.r4i cu buc,ii erau scrise ciudat! cu cerneal. ro+ie ca sn/ele! caractere sla?e de o eDIa?ioas.! /,eboas.! fantastic. ar.tare& H astrolo/ie mai mult de ori/ine bi-antin.! ba-at. pe sistemul /eocentrist L&&&J& (itlul era scris +i latine+te >rtiitecturae cosmicae si'e astronomicae compendium Q$$$R$ 5i cu o dedica4iune: Celui #ntru fiin*a sa nemrginit, ntru fpturile manilor sale minunat 2umne,eu spre 'ecinic afierosit$ (ablele erau pline de sc,emele unei sisteme lume+ti ima/inare! pe mar/ini cu portretele lui Platon +i Pita/ora +i cu sentin4e /rece+ti& %ou. triun/,iuri cruci+e >ncon7urate de sentin4a 2irector coeli'igilat nocte=ue, dies=ue, =ui sistit fi@as Eoras terrigenae$ Constela4iuni -u/r.?ite cu ro+! calcule /eometrice -idite dup. o >nc,ipuit. +i mistic. sistem.! >n urm. multe tlcuri de ?isuri! coordonate alfabetic - o carte care nu l.sa nimic de dorit pentru a aprinde ni+te creieri supersti4io+i! dispu+i la o asemenea ,ran.& Aa sfr+itul c.r4ii era -u/r.?it Sf& K,eo/,e >n lupt. cu balaurul - dra/. %oamne! simbol ce >nf.4i+a ade?.rul nimicind ne+tiin4a& Aurul de pe spata le/.turei de piele se +tersese pe alocurea +i licurea pe ia altele! ca stropit cu peteal.& %ionis descifra te3tul&&&C(P98-99

>nl.n4uirea este modalitatea cea mai frec?ent. de a+e-are a descrierii >n te3t +i ea articulea-.! mai ales! sec?en4ele e3tinse& Astfel! dup. fra/mentul ar/umentati? de la >nceputul nu?elei! urmea-. un /rupa7 de descrieri (descrierea-tra?ersare a unei p.r4i a capitalei! dublat. de portretul fi-ic +i atitudinal al lui %ionis! continuat. cu descrierea locuin4ei! contrapunctat.! +i ea! de elemente de portret: aspecte referitoare la bio/rafia +i la profilul spiritual al eroului! inclusi? la preocup.rile sale poetice ! acest /rupa7 precede primul episod narati? al te3tului - a?entura transcenderii pre-entului - ce debutea-.! tot descripti?! prin transcrierea momentelor de r.sfoire +i ?isare& (ot astfel! a?entura transcenderii spa4iului terestru debutea-. cu descrierea >mpre7urimilor +i str.-ilor Ia+ilor! urmat. de descrierea casei lui *uben +i de portretul maestrului& (oate aceste ilustr.ri! +i seria ar putea continua! pun >n e?iden4. faptul c.! >ntr-un

te3t! sec?en4ele descripti?e creea-. sistem& 13$

Alina Pamfii Afirma4ia poate fi sus4inut. de pre-en4a sec?en4elor descripti?e corespondente: descriereatra?ersare a str.-ilor capitalei *omniei >n secolul al FIF-lea sau descrierea uli4elor Ia+ilor >n ?remea lui Ale3andru cel :un9 descrierea camerei de lucru a lui %ionis +i cea a c,iliei lui %an9 portretele celor dou. 'arii! >n fereastr.9 descrierea camerei lui %ionis >nainte +i dup. e3perien4a coborrii >n Cadncimile suflete+tiC9 portretul lui *uben >nainte +i >n timpul metamorfo-ei9 descrierea c.r4ilor din camera lui %ionis! din cea a lui *uben etc& Ceea ce trebuie subliniat >n le/.tur. cu e3emplific.rile de mai sus este faptul c.! >n modalit.4ile de pre-en4.! poate fi citit. inten4ia scriptorului +i c. anali-a unei descrieri nu poate pune >ntre parante-e locul ocupat de fra/ment >n cadrul sistemului de descrieri +i! mai mult! >n cadrul >ntre/ului te3t& 6. "arametrii discursi#i ai descrierii Ainia ce separ. parametrii te3tuali ai actului descripti? de cei discursi?i riu este dect o linie Bpunctat.C! cu rost preponderent BdidacticC& >n rndurile de mai sus am formulat de7a ideea c. discu4iile referitoare la modurile de pre-en4. atin/ problematica discursului! +i asta >ntruct presupun e3isten4a unui proiect +i! deci! a unor inten4ii auctoriale& 13ist. >ns. +i o problematic. specific. acestei arii! centrat. asupra instan4ei care ?ede +i nume+te obiectul! asupra tipului de focali-are +i! mai ales! asupra func4iilor descrierii! a+a cum se conturea-. ele >n ansamblul te3tului& >n pri?in4a instan4ei scripturale! distinc4iile sunt u+or de trasat: >n te3tul non-literar pri?irea +i ?ocea apar4in autorului! iar >n te3tul literar ele se distribuie! >n func4ie de /en! astfel: eului poetic (>n liric ! autorului +i persona7elor (>n dramatic ! naratorului sau persona7ului (>n epic & )ra/mentele selectate din Srmanul 2ionis +i Geniu pustiu pot da seama de iposta-ele pri?irii +i ?ocii >n epic! precum +i de diferen4a de perspecti?. care le este! de re/ul.! asociat. (narator -perspecti?. obiecti?. +i persona7 - perspecti?. intern.! subiecti?. & >nainte de a pre-enta +irul func4iilor! a+a cura apar ele >n teoriile actuale ale descrierii! doresc s. sublinie- inten4ia care le informea-.: aceea de a dep.+i! prin /eneralitate! domeniul epicului! pentru interpretarea c.ruia au fost! la >nceput! definite& Astfel! func4iile mat,esic.! mimesic.! narati?. +i estetic. sunt >n/lobate acum >n cate/orii mai lar/i precum: func4ia de structurare a cunoa+terii! cea de re/lare +i transformare! func4ia te3tual. +i cea de po-i4ionare& Aor li se &'G

adau/.! >n noua paradi/m.! func4ia de e?aluare +i func4ia de /estionare a scriiturii +i lecturii&13 Constante r.mn >ns. ideile le/ate de complementaritatea lor +i de posibilitatea de a le identifica +i interpreta din perspecti?e distincte9 mai e3act >n acord cu inten4ia autorului! a te3tului +i;sau a receptorului9 de aici +i diferen4ele ce pot ap.rea >n spa4iul lecturii critice& >n cele ce urmea-. ?oi pre-enta succint conturul func4iilor descrierii! apelnd! pentru e3emplificare! la cele dou. fra/mente din pro-a eminescian.! a+e-ate >n o/lind.! >n sec4iunea anterioar.& )unc4ia de structurare a cunoa+terii construction du sa'oir: reune+te ?alen4ele informati?e +i e3plicati?e& %escrierea reali-at. cu scop informati? are capacitatea de Ba >ntrupaC obiectele de referin4.& Atunci cnd apar4ine epicului +i >n ?irtutea ?alorii sale mimesice! rolul descrierii orientate informati? este de a facilita compre,ensiunea +i de a credibili-a discursul& Acesta este +i rostul unui num.r important din descrierile pre-ente >n Srmanul 2ionis% m. refer la cele ce permit conturarea elementelor uni?ersului fic4ional +i identificarea acestor elemente pe parcursul lecturii: portretul +i ambientul >n care tr.iesc %ionis! %an sau *uben& 13ist. >ns. +i ca-uri >n care func4ia informati?. este inten4ionat bruiat. sau absent.! fapt ce ridic. probleme >n

compre,ensiune +i /enerea-. interpret.ri di?er/ente& '. /ndesc la descrierea cmpiei de la mar/inea Ia+ilor +i la rolul ei dublu: de loc >n care a7un/e %ionis! cel Btras >n trecut! de o mn. ne?.-ut.C! sau de loc >n care a adormit +i se tre-e+te %an! cel Btras de o mn. ne?.-ut. >n ?remi ascunse >n ?iitorul sufletuluiC& '. /ndesc! de asemenea! la similitudinile e3istente >ntre portretele celor dou. 'arii sau la ambi/uitatea /enerat. de recuren4a ima/inii femeii tra?estite! pre-ent. att >n portretul tat.lui! ct +i >n dou. din scenele a c.ror prota/onist. este iubita lui %ionis& %escrierea reali-at. cu scop e3plicati? se ba-ea-.! de obicei! pe o cunoa+tere anterioar.! fa4. de care propune o ima/ine cu un /rad mai mare sau mai mic de conformitate& )unc4ia e3plicati?. sau mat,esic. poate fi u+or recunoscut. >n situa4iile >n care ima/inea din te3t are un fundal real indiscutabil: a+a este! de pild.! descrierea str.-ilor pe care le parcur/e %ionis! ima/ine repre-entati?. pentru Bpartea cea mai mare a capitalei *omniei din a doua 7um.tate a
13

(oate discu4iile din aceast. sec?en4. au drept suport teoretic urm.toarele studii ale lui Q& *euter: #ntroduction 1 l?anal8se du roman$ Paris! :ordas! 1991! pp& 1#7-1"#! +a description, 1d& Cit&! pp& 1"@-1@1! +i Aa descriptionB lements de discussion autourd?un (ilan pro'isoire, >n U 1n7eu3C! 67-68;"###! pp& 1@-18&

138
secolului FIFC9 tot a+a se propune +i descrierea Ia+ilor din ?remea lui Ale3andru cel :un! dar /radul de discordan4. fa4. de referent este mult mai mare& )unc4ia de e?aluare desemnea-. faptul c.! >n descriere! ?ederea se petrece >ntr-un fel anume sau! altfel spus! tinde s. impun. o anume ?i-iune! te-.! cate/orie& Aceast. func4ie se manifest. e3plicit sau implicit >n ordinea te3tului! dar informea-. +i actele producerii +i recept.rii sec?en4ei& >n portretul lui %ionis! de pild.! func4ia e?aluati?. se manifest. dual prin empatie +i admira4ie! pe de o parte (B8u era un cap urt acela al lui %ionisC9 B&&&usc.ciunea nea/r. +i s.lbatec. a p.rului contrasta pl.cut cu fa4a fin.! dulce +i copil.reasc. a b.ietanuluiC9 Boc,ii lui cei moi +i str.luci4i se pierdur. iar >n acea intensi?. ?is.torie! care st. cteodat. att de bine b.ie4ilor! pentru c. serio-itatea contrastea-. totdeauna pl.cut cu fa4a de copil&C +i ironic.! pe de alt. parte (B13isten4a ideal. a acestor reflec4iuni a?ea de i-?or de emana4iune un cap cu plete de o s.lb.ticit. nere/ularitate! >nfundat. >ntr-o c.ciul. de miel&C9 B+iroaiele ploaiei! care deder. capului s.u aspectul unui berbece plouatC & )unc4ia de re/lare +i transformare desemnea-. modalit.4ile prin care descrierea 7oac. un rol fundamental att >n pro/resia semantic. a te3tului! ct +i >n procesul de construc4ie a sensului prin lectur.& %escrierile reali-ate cu acest scop pre-int.! recompun! anun4.! transform.! e3,ib. sau disimulea-. con4inuturi! +i pot fi conturate prin raportare la o a3. temporal. sau la o a3. identitar.& Prima reune+te descrierile cu orientare prospecti?. (accentul pus! >n portretul lui %ionis! pe tr.s.turile de B?is.torC +i Bmetafi-icC anun4. e3perien4a transcenderii timpului +i spa4iului +i retrospecti?. (descrierea camerei lui %ionis din finalul nu?elei! ce trimite la ima/inea construit. >n primele pa/ini & A3a identitar. re/rupea-. mecanismele prin care descrierea pune >n scen. transformarea obiectului sau 7ocurile aparen4ei +i esen4ei: >n acest sens! descrierea metamorfo-ei lui *uben este semnificati?. pentru modul >n care e3pune ade?.rata natur. a maestrului lui %an& )unc4ia te3tual. acoper.! prioritar! modalit.4ile prin care descrierea particip. la or/ani-area! la B4esereaC te3tului& *e4in! din multitudinea manifest.rilor acestei func4ii situa4iile >n care descrierea cunoa+te ?aria4iuni succesi?e (ima/inea iubitei >n fereastr. sau situa4iile >n care pro/resia semantic. este asi/urat. de o succesiune de descrieri (ima/inea c.derii din paradis punctat. prin trei nota4ii descripti?e: B1a c.dea >n bra4ele lui&&& ca o salcie ne/uroas. ce-+i >ntindea cren/ile spre el L&&&J& *upt ca de-un ma/net >n nem.r/inire! el 139 c.dea ca ful/erul! >ntr-o clip. cale de o mie de ani L&&&J& '.r/eaua c.dea luminoas. prin >ntuneric +i se desf.+ura din ce >n ce&&&C & )unc4ia de /estionare a lecturii +i scrierii combin. func4iile precedente +i pune accentul pe rolul pe care descrierea >l are >n /,idarea compre,ensiunii +i interesului cititorului ce poate fi

sedus! >nfrico+at! plictisit etc& de un loc! un persona7 sau o epoc.& 1?iden4ierea acestei func4ii presupune inte/rarea fra/mentului >n ansamblul te3tului! dar +i anali-a ?ecin.t.4ilor descrierii& )unc4ia po-i4ional. este func4ia cu cea mai mare amplitudine fiind! deopotri?.! un produs +i un principiu de /enerare a celorlalte func4ii& 'anifestarea ei se specific. prin situarea te3tului! emi4.torului +i cititorilor s.i >ntr-un cmp de practici date (+tiin4ifice! estetice! 7uridice ! respectate cu fidelitate! contra-ise sau tr.date de actul descripti?& >n ca-ul lecturii unei descrieri literare din perspecti?a acestei func4ii! anali-a presupune cuantificarea sec?en4ei din perspecti?a raportului de concordan4.-discordan4. fa4. de imperati?ele speciei +i ale formulei estetice (>n ca-ul nostru! nu?ela +i romantismul & n loc de concluzii, parcursuri didactice posibile %iscu4iile de pn. aici au a?ut ca punct de fu/. conturarea unor parcursuri metodolo/ice ce ?i-ea-. formarea no4iunii de descriere +i de-?oltarea capacit.4ii de interpretare +i producere de te3t descripti?& Pornind de la discursul teoretic desf.+urat aici! discurs ce d. seama de comple3itatea no4iunii! consider c. structurarea ei este condi4ionat. de e3isten4a unui parcurs /radual orientat astfel: a de la non-literar la literar! b de la cunoa+terea structurii prototipice la abordarea aspectelor le/ate de punerea ei >n te3t +i discurs: c de la descrieri de obiecte statice la descrieri de obiecte dinamice9 d de la descrieri de obiecte perceptibile ?i-ual la repre-ent.ri de obiecte perceptibile auditi?! olfacti? sau tactil9 de la anali-. de te3t descripti? la producere +i din nou la anali-.& Al.turi de /radarea >n?.4.rii! o a doua condi4ie a reu+itei este! >n opinia mea! pre-en4a unor /rupa7e de te3te care s. sus4in. +i s. nuan4e-e! totodat.! fiecare component. >n parte& >n aceea+i timp >ns. trebuie subliniat faptul c. unele din fa4etele conceptului nu pot face obiectul acti?it.4ilor +colare: m. refer la unele modalit.4i de pre-en4. -formele de intarsie +i de coe3isten4. - +i la func4iile descrierii: din seria lor &(0 pot fi selectate cele mai importante +i! e?entual! redenumite! sau doar ?i-ate prin >ntreb.ri& Parcursul structurat anterior >l ?.d >nceput >n clasa a D-a +i >nc,eiat >n clasa a IF-a! astfel >nct! >ncepnd cu ultimele clase de liceu! aceast. no4iune comple3. s. de?in. opera4ional.! Iat. o /ril. ce ar putea articula interpretarea unei sec?en4e descripti?e >n clasa a F-a&
DESCRIEREA RIL# DE ANALI?# DESCRIEREA NON- DESCRIEREA LITERAR# LITERAR# LOCUL SECAEN)EI DESCRIPTIAE HN TE9T "I MODUL DE PRE?EN)# Care este raportul dintre te3t +i descriereO Ende se a+a-. ea >n ansamblul te3tuluiO INSTAN)A SCRIPTURAL#$ Cine percepeO Cum se o/linde+te >n te3tO PERSPECTIAA DESCRIPTIA# Cum percepeO Cum se o/linde+te >n te3tO BORMULAREA TEMEI Ce percepeO Ce tip de obiect este descris! static sau dinamicO Cnd +i cum este formulat. temaO Autorul 8aratorul! persona7ul sau eul liric

%in afara lumii repre-entate! obiecti? >n titlu +i;sau la >nceputul sec?en4ei

%in afara lumii repre-entate! obiecti?! sau din.untrul lumii repre-entate! subiecti?9 modific.ri de perspecti?. >n titlu! la >nceputul TEM sec?en4ei! >n final! pe A parcurs

ASPECTUALI?AREA 1i RELA)IONAREA Care sunt aspectele descrise (p.r4i! propriet.4i9 momente! caracteristici O Care sunt aspectele omiseO Cum este obiectul ; aspectele descrise puse >n rela4ieO Ce tip de planuri sunt folositeO Cum sunt repre-entate aspectele; momentele +i rela4iile din puncte de ?edere le3ical! sintactic +i stilisticO BUNC)IILE DESCRIERII Care este rolul descrierii >n te3tO EBECTUL ASUPRA CITITORULUI Cum m raporte, la aceast descriereN

(oate aspectele repre-entati?e *ela4ionare conte3tual.

%oar cele considerate semnificati?e *ela4ionare conte3tual. dar +i raporturi comparati?e +i metaforice

E9P ANS & UNE A

161 A+a cum se poate u+or obser?a! abordarea dimensiunii discursi?e este a+e-at. +i la >nceputul +i >n finalul /rilei! iar formele de te3tuali-are dublea-. fiecare sec?en4. de anali-. a procedeelor de construc4ie& 'oti?ele acestei redistribuiri sunt dorin4a de acorda anali-a descrierii cu cea nara4iunii +i de a repre-enta! att ct se poate! procesul recept.rii >n succesiunea lui fireasc.& 16"

CUPRINS
Ar/ument&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@ Aimba +i literatura romn.: tipare curriculare&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&9 Competen4a literar.: contur teoretic +i didactic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&"7 'odelul e3plicit al studiului literaturii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&6# (e3tul literar: bucuria +i pluralitatea lecturilor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@@ Studiul te3tului literar: moduriAe de pre-en4. ale conte3tului&&&&&&&&&&&&$@ Studiul te3tului literar: modurile de pre-en4. ale corela4iei&&&&&&&&&&&&&&&&76 (e3tul literar scris de ele?i: func4ii formati?e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&8" Problematica persona7ului: o transpunere didactic.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&97 Aiterarul +i non-literarul: -one de confluen4.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1#9 %escrierea literar. +i non-literar.: contur teoretic +i didactic&&&&&&&&&&119