Lucrare Științifică

Nume și prenume: Pînzariu Ionela-Elena, Gherghiniș Diana
Specializarea: Limba și literatura română – Limba și literatura spaniolă

An de studii: al III-lea
Ziua și intervalul de seminar: joi, 14-16
Tema 12: Compararea a două limbi romanice (spaniolă-italiană). Elemente de lexic în diacronie
și sincronie.
Tema 12: Compararea a două limbi romanice (spaniolă-italiană).

Elemente de lexic în diacronie și sincronie
În urma studierii referințelor bibliografice aferente numerelor 1, 3, 4, 6, 7, 8, 10, 16,

Pînzariu Ionela – Elena s-a ocupat de partea teoretică și exemplele pentru limba spaniolă
(originea limbii spaniole, lexicul spaniol, familie, timp, numeral, culori, senzații/stări, alimente,
corpul omenesc, conversație, domeniul medical, mijloace de transport, instituții publice), iar
Gherghiniș Diana Bianca, în urma studierii referințelor 1, 2, 3, 5, 9, 11-15, s-a ocupat de partea
teoretică și de exemplele aferente limbii italiene (originea limbii italiene, lexicul italian, familie,
timp, numeral, culori, senzații/stări, alimente, corpul omenesc, conversație, domeniul medical,
mijloace de transport, instituții publice).
 Originea limbii spaniole
Originea limbii spaniole moderne constă atât în vocabularul originar, moştenit în cea mai
mare parte din limba latină populară, instaurată în Peninsula Iberică în perioada romanizării (sf.
sec. III î.d.C. – sec. V d.C.), inclusiv cuvintele pe care aceasta le-a absorbit din limbile
popoarelor stabilite în regiune înainte de romanizare (iberi, basci, tartessieni, fenicieni, celți,
1
și sincronie.
celtiberi, greci, cartaginezi, liguri) şi elenismele pătrunse către perioada respectivă în limba
latină; cât şi din vocabularul neoriginar, preluat din latina literară, cel asimilat din alte limbi,
inclusiv neologismele, cu care spaniola se îmbogăţeşte pe parcurs.
 Lexicul spaniol
În acelaşi timp, o parte însemnată a lexicului spaniol a fost supusă de-a lungul timpului
diferitor modificări, prin aplicarea procedeelor interne de formare a cuvintelor noi pe baza celor
deja existente, specifice sistemului lingvistic spaniol, precum: derivarea, compunerea,
parasinteza, acronimia, abrevierea, prezente într-o măsură mai mare sau mai mică în
consolidarea spaniolei ca limbă. Conform acestui criteriu, în procesul de formare a lexicului
spaniol putem distinge, prin urmare, cuvinte simple, care nu au fost supuse modificărilor interne,
şi cuvinte modificate, faţă de care au fost aplicate unele din procedeele menţionate mai sus.
Astfel, în şirul de cuvinte pe care spaniola le-a incorporat în fondul său lingvistic de-a lungul
timpului, s-au dezvoltat ceea ce cunoaştem astăzi prin cuvinte patrimoniale, culte, semiculte,
împrumuturi străine şi neologisme, ce constituie întreg spectrul vocabularului spaniol.
Drept cuvinte patrimoniale, numite de asemenea populare sau moştenite, pot fi

considerate unităţile lexicale, evoluţia lingvistică a cărora a urmat legile fonetice specifice limbii
spaniole în formare, din acest grup făcând parte inclusiv şi cuvintele asimilate de latină din alte
limbi, şi în primul rând din cea greacă, înainte de începutul romanizării regiunii.
În baza exemplelor de mai jos, prelevate din Dicționarul limbii spaniole (DRAE, 2001) 1,
putem observa de asemenea cum au evoluat unele din cuvintele patrimoniale.
Latina populară Spaniolă (cuvânt Română
1
Nicolás María de Urgoiti, José Espasa Anguera, Pau Espasa Anguera, Real Academia Española: Diccionario de la
lengua española (DRAE), 22a edición, Editura Espasa-Calpe, Madrid, 2001.
2
și sincronie.
patrimonial)
AURUM oro Aur

BOVEM buey Bou
CAUSAM cosa Lucru
COLLUM cuello Gât
FABŬLA hablar a vorbi
FILĬUM hijo fiu
GLATTĪRE latir a bate (inima)
HOMĬNEM hombre bărbat
HOSPĬTEM huésped oaspete
HOSTEM hueste oaste
INSŬLA isla insulă
LABORĀRE labrar a lucra
OVUM huevo ou
REGEM rey rege
SERVUM siervo sclav
Urme mai adânci în vocabularul spaniol au lăsat germanismele, „cuvinte sau expresii
preluate din limba germană” unele dintre ele infiltrându-se în limba spaniolă prin intermediul
latinei vulgare în perioada coexistenţei romanilor şi a vizigoţilor în Peninsula Iberică (secolele
III-V d.C.). Odată cu invaziunile germanice, unele unităţi lexicale de origine gotică au avut
aceeaşi soartă, fiind asimilate mai întâi de latina vulgară, de unde s-au strecurat în spaniolă, în
detrimentul altor cuvinte de provenienţă latină: bellum > werra > guerra (război); cassis > helm >
yelmo (termeni militari, cască); hariwald > heraldo (vestitor); andbahti > embajada (ambasadă);
triggwa > tregua (termeni diplomatici, încetare a focului); orgoli > orgullo (orgoliu); skernjan >
escarnir (termeni afectivi, batjocoră); riks „poderoso” > rico (bogat); blank „brillante” > blanco
(adjective, alb); wisa (> guisa), substantiv utilizat pentru formarea adverbelor compuse.
Pe de altă parte, după consolidarea castilienei ca limbă scrisă şi vorbită în Peninsula
Iberică are loc la sfârşitul sec. XIII. În perioada respectivă lexicul spaniol se îmbogățește cu un
șir de cuvinte culte noi, latine şi grecești, aparținând diferitor câmpuri semantice şi în primul
rând celui ecleziastic, juridic şi ştiinţific: absolución, abstinencia, adorar, caridad, acento,
3
și sincronie.
accidental, alegoría, metafísica, ciencia, verbo, versificar, acusación, adúltero, adversario,
beneficio, elección, justicia, negligente, notario, etc. Grație coabitării culturilor şi numărului
sporit al traducerilor, în vocabular pătrund de asemenea mai multe arabisme: aldea, alfoz,
barrio, moravedí, alcaparra, alcarave, azafrán, arrope, alcotonía, alcaldía, alferzar, mezquindad,
guarismo, alcohol, auge, alcahueta,etc. Concomitent, în lexic îţi fac apariția unele galicisme şi
occitanisme: deán, dardo, dama, danzar, joya, canela, vianda, etc.; laurel, prez, esgrimir, capitel,
canonje, hereje, hostal, etc., dar şi termeni specifici ce țin de dreptul familiei, dreptul, civil,
dreptul canonic, ştiinţele naturii: fideicomiso, comodato, contrato, dolo, depósito, interés,
compensación, legado, codicilo, salario, tributo, deuda, delegar, acta, inventario, registrador,
árbitro;espurio, incestuoso, legítimo, póstumo, emancipación, adopción, impotencia, adulterio,
divorcio, bígamo;anatema, simonía, negligencia, escándalo, apóstata, neófito; çabach, aljófar,
coral, cornelina, cristal, diamante, esmeralada, esponja, jasio, alambre, nacarat, talc, turquesa,
migranea, emorroides, lopicia, ángulo, triángulo, circunferencia, esfera, zodiaco, etc.
Concomitent, pe lângă cuvintele patrimoniale, pe care spaniola le-a asimilat prioritar din
limba latină populară, există o serie de alte unităţi lexicale preluate de castiliană din latina
clasică, iar prin intermediul ei şi din cea greacă. Chiar dacă au pătruns în vocabularul spaniol la
diverse etape ale romanizării, aceste cuvinte nu au fost supuse procedeelor evolutive. Unităţile
lexicale respective se cunosc sub denumirea de cultisme sau semicultisme.
Diferenţa dintre ele rezidă în faptul că în timp ce semicultismele sunt considerate
„cuvintele influenţate de latină sau de limba cultă, ce nu şi-au dus până la capăt evoluţia
fonetică firească”, după cum s-a întâmplat în cazul cuvintelor patrimoniale, cultismele sunt
„cuvintele ce provin din limba latină clasică şi pătrund în spaniola modernă pe calea cultă,
fără a fi supuse transformărilor fonetice obișnuite”, specifice vocabularului preluat din latina
vulgară, adaptându-se în mod exclusiv pronunţiei şi morfologiei spaniole.
Etimon Cultism Cuvânt patrimonial
4
și sincronie.
ATTONĬTUS atónito tonto
CALĬDUS cálido caldo
COMPUTĀRE computar contar
DELICĀTUS delicado delgado
FOCUS foco fuego
FRIGĬDUS frígido frío
RECITĀRE recitar rezar
SOLITARĬUS solitario soltero
 Originea limbii italiene
Limba italiană s-a format, ca toate limbile romanice, din latina vulgară. Italia a
trăit, prin poziția și istoria ei, cea mai lungă și intensivă romanizare. Nu este de mirare că
italiana dă impresia că este limba cea mai apropiată de latină. Pe de altă parte, peninsula
Italică este domeniul care a rămas timpul cel mai îndelungat fărămițat din punct de
vedere politic, ceea ce explică și fărămițarea lingvistică actuală.
 Lexicul italian
Limba italiană este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ

62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia. Limba italiană standard se
bazează pe dialectele folosite în Toscana şi este asemănătoare atât cu limba latină cât şi cu alte
limbi romanice. Similitudinea lexicală cu franceza este estimată la 89% (Matteo Bartoli le
numeşte pe italiana şi franceza „limbi inovative”, în opoziţie cu limbile Peninsulei Iberice şi
româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu latina şi la 77% cu
româna. Italiana derivă din latina vulgară, o variantă populară a limbii romanilor. Aparţine
familiei limbilor indo-europene şi italice şi face parte dintr-o rămură mare a limbilor
romanice.Italiana scrisă datează din secolul al X-lea d. Hr.
5
și sincronie.
Limba italiană a influenţat limba spaniolă, astfel ea este vorbită în Argentina în urma
fluxului masiv de emigranţi italieni.Cuvintele italienești se termină (cu excepția articolului
masculin singular, câteva prepoziții și câteva cuvinte) în vocalele -a, -o, -e, -i. Din acest motiv,
ca și datorită prezenței unui număr mare de diftongi și triftongi, italiana este percepută ca o limbă
vocalică.
În limba italiană a fost păstrată în mare măsură structura silabelor din latină, cu accentul
pe penultima sau antepenultima silabă, rar pe ultima (ba chiar apare uneori o silabă finală în plus
față de latină: dicunt devine dicono). Cuvintele accentuate pe antepenultima silabă le corespund
de multe ori în celelalte limbi romanice cuvinte la care accentul cade pe penultima sau, în
franceză, întotdeauna pe ultima – de altfel singura silabă a cuvântului:
Trisilabic Bisilabic Monosilabic
it. dodici sp. Doce fr. douze
it. Uomini sp. Hombres fr. hommes
Spaniolă Italiană Română

Domenii lexicale madre madre mama
padre padre tata
hijo figlio fiu
Familia
hija figlia fiică
abuelo nonno bunic
abuela nonna bunică
hermano fratello frate
6 esposo marito/sposo soț
esposa moglie/sposa soție
primo/a cugino/a verișor/ă
și sincronie.
Timp
Hora ora oră/ceas
semana settimana săptămână
Mes mese lună
Año anno an
Zilele săptămânii
7
și sincronie.
Lunes Lunedì Luni
Martes Martedì Marți
Miércoles Mercoledì Miercuri
Jueves Giovedì Joi
Viernes Venerdì Vineri
Sábado Sabato Sâmbătă
Domingo Domenica Duminică
OBS: Putem observa din acest tabel că denumirile zilelor săptămânii sunt asemănătoare
între cele două limbi.
Lunile anului
Enero Gennaio Ianuarie

Febrero Febbraio Februarie
Marzo Marzo Martie
Abril Aprile Aprilie
Mayo Maggio Mai

Junio Giugno Iunie
Julio Luglio Iulie
Agusto Agosto August
Septiembre Settembre Septembrie
Octubre Ottobre Octombrie
8
și sincronie.
Noviembre Novembre Noiembrie
Diciembre Dicembre Decembrie
Anotimpurile
Spaniolă Italiană
Primavera primavera
Verano estate
Otoño autunno
Invierno inverno
Și în cazul anotimpurilor putem observa că există o asemănare vizibilă la primăvară și

iarnă între cele două limbi.
Numeralul
Număr Spaniolă Italiană

0 cero zero
1 uno uno
2 dos due
3 tres tre
4 cuatro quattro
9
și sincronie.
5 cinco cinque
6 seis sei
7 siete sette
8 ocho otto
9 nuevo nove
10 diez dieci
11 once undici
12 doce dodici
13 trece tredici
14 catorce quattordici
15 quince quindici
16 dieciseis sedici
17 diecisiete diciassette
18 dieciocho diciotto
19 diecinueve diciannove
20 veinte venti
21 veintiuno ventuno
22 veintidos ventidue
30 treinta trenta
31 treinta y uno trentuno
32 treinta y dos trentadue
40 cuarenta quaranta
41 cuarenta y uno quarantuno
42 cuarenta y dos quarantadue
50 cincuenta cinquanta
51 cincuenta y uno cinquantuno
52 cincuenta y dos cinquantadue
60 sesenta sessanta
61 sesenta y uno sessantuno
62 sesenta y dos sessantadue
70 setenta settanta
71 setenta y uno settantuno
72 setenta y dos settantadue
80 ochenta ottanta
81 ochenta y uno ottantuno
82 ochenta y dos ottantadue
10
și sincronie.
90 noventa novanta
91 noventa y uno novantuno
92 noventa y dos novantadue
100 cien cento
1000 mil mille
1.000.00 milión milione
0
Culorile
Spaniolă Italiană
blanco bianco
amarillo giallo
naranja arancione
rosa rosa
rojo rosso
marrón marrone
verde verde
azul blu
negro nero
Stări/senzații
Spaniolă Italiană
sed sete
11
și sincronie.
hambre fame
cansado stanco
energía energia
feliz felicità
tristeza tristezza
sueño dormire
estrés fatica
Alimente

leche latte lapte
huevo uova ouă
harina farina făină
azúcar zucchero zahăr
12
și sincronie.
óleo olio ulei
manzana mele mere
naranja arance portocale
cereza ciliegie cireșe
cebolla cipolla ceapă
patara patata cartof
zabahoria carota morcov
tomate pomodoro roșie
pepino cetriolo castravete
maíz mais porumb
carne carne carne
pescado pesce pește
pasta pasta paste
especias spezie condimente
queso formaggio brânză
Corpul omenesc
13
și sincronie.
boca bocca gură
cabeza testa cap
cuello collo gât
espada indietro spate
estómago stomaco stomac
garganta collo gât
rodilla ginocchio genunchi
ojos l'occhio ochi
pelo capelli păr
piel pelle piele
brazo braccio braț
codo gomito cot
diente dente dinte
hombro spalla umăr
pie piede picior
puño cazzotto pumn
tobillo caviglia gleznă
barbilla mento bărbie
pecho petto piept
cara viso față
nariz naso nas
Conversație

Buenos días Buongiorno Bună dimineața
Buenas tardes Ciao Bună ziua
Buenas noches Buonasera Bună seara
Qué haces Che fai Ce faci
Gracias Grazie Mulțumesc
Muy bien Molto bene Foarte bine
Tome Ecco qui Poftim
Por favor Per favore Vă rog
14
și sincronie.
Por supuesto Ovviamente Desigur
Tengo prisa sono di fretta Mă grăbesc
Dormir bien dormi bene Somn ușor
Ayuda Aiuto Ajutor
Lo siento Scusate Îmi pare rău
Felicitaciones Congratulazioni Felicitări
Feliz cumpleaños buon compleanno La mulți ani
Bienenido Benvenuto Bine ai venit
Hasta mañana Ci vediamo domani Ne vedem mâine
No es importante Non è importante Nu este important
No se merece Non merita Nu merită
Adiós Ciao Pa Pa
Domeniul medical

médico medico medic
asistente assistente asistent
15
și sincronie.
enfermero infirmiere infirmier
receta ricetta rețetă
medicamentos medicinali medicamente
inyección inirzione injecție
operación operazione operație
alergia allergia alergie
calmante calmante calmant
sedante sedativo sedativ
fractura frattura fractură
perfusión perfusione perfuzie
radiografía radiografia radiografie
tratamiento trattamento tratament
vacuna vaccino vaccin
tos tosse tuse
resfriado raffreddore răceală
hospital ospedale spital
salón salone salon
bata camice halat
ambulancia ambulanza ambulanță
estetoscopio stetoscopio stetoscop
termómetro termometro termometru
bisturí bisturi bisturiu
Mijloace de transport

coche macchina mașină
autobús autobus autobuz
tranvía tram tramvai
tren treno tren
avión aereo avion
bicicleta bicicletta bicicletă
16
și sincronie.
taxi tassi taxi
vapor vaporetto vapor
Instituții publice

municipio municipio primărie
policía polizia poliție
hospital ospedale spital
universidad università universitate
facultad facoltà facultate
posta posta poștă
plaza piazza piață
cafetería caffetteria cafenea
mercado mercato magazin
confitería cofetteria cofetărie
escuela scuola școală
parque parco parc
museo museo muzeu
biblioteca biblioteca bibliotecă
banco banca bancă
restaurante ristorante restaurant
teatro teatro teatru
estadio stadio stadion
clínica clinica clinică
17
și sincronie.
18
și sincronie.
BIBLIOGRAFIE
1. Guțu, Ana, „Intertext Revistă științifică”, ULIM, Nr. 3/4 (31/32), Chișinău, 2014,
https://www.academia.edu/33574120/INTERTEXT_nr._3_4_31_32_2014 .
(20.05.2020)
2. Sala, Marius, De la latină la română, Editura Univers Enciclopedic, București,
2006, pp. 4-19, https://www.paundurlic.com/pdf/Marius-Sala-De-la-latina-la-romana-
odlomak.pdf . (20.05.2020)
3. S. Reinheimer, H. G. Klein, T. D. Stegmann, Să citim și să înțelegem simultan
limbile romanice, Editura Cavallioti, București, 2001, pp. 76-81, 152, 155, 156, 162,
https://www.scribd.com/doc/189642946/973-9463-35-5-DOK . (20.05.2020)
4. Rădulescu Camelia, Dicționar spaniol-român, Editura Corint, București, 2007.
5. Laszlo, Alexandru, Dicționar italian – român, român – italian, Editura Știința,
București, 2016.
19
și sincronie.
Videoclipuri Youtube:
6.https://www.youtube.com/watch?
v=OhSjoQofCiw&feature=youtu.be&fbclid=IwAR2Q50OiY00pIxu8lOFIZZ_JNg74
63NoLAVE6WXKhpPVPHW4dDKL2OwouzM
7. https://www.youtube.com/watch?v=R1kpStNNoZ4
8. https://www.youtube.com/watch?v=Dpqe2nLLseY
9. https://www.youtube.com/watch?v=umvoLVMXyCs
10. https://www.youtube.com/watch?v=VY022yDVBs8
11. https://www.youtube.com/watch?v=YxHX5XfGJKk
12. https://www.youtube.com/watch?v=7CrvkFg1Ro8
13. https://www.youtube.com/watch?v=l53sA9fG9jI
14. https://www.youtube.com/watch?v=kl_3274fUYQ
15. https://www.youtube.com/watch?v=3dVfTSB7fVU
16. https://www.youtube.com/watch?v=ZO-ey3B_XSw
Imagini:
17. https://depositphotos.com/vector-images/cartoon-family.html?
qview=71284585
18. https://www.mediatoolkit.com/blog/why-government-institutions-
need-online-media-monitoring/
19. https://www.shutterstock.com/image-vector/illustrated-map-spain-
383523706
20. https://www.pinterest.cl/pin/32651166034944249/
20
și sincronie.
21.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fbialog.ro
%2F2012%2F02%2Fpovesti-v-as-dar-n-am-timp
%2F&psig=AOvVaw1XTrQQik-
Xu2XsqVVWgmOS&ust=1590131530305000&source=images&cd=vfe
&ved=0CAIQjRxqFwoTCNC-39qzxOkCFQAAAAAdAAAAABAD
22.https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F
%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fsci-tech%2Fnatura-si-mediu
%2Fclimatolog-anotimpurile-vor-ramane-patru-dar-ritmul-lor-se-va-
modifica-temperaturi-de-50-de-grade-dupa-2021-
1002749&psig=AOvVaw03EYz4PHQudx9TAwR6Z8Co&ust=1590131
589004000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMjK9_az
xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
%2Fwww.pinterest.ru%2Fpin
%2F324470348144122773%2F&psig=AOvVaw2vvvoc6rdu1P7TBB
3HIxly&ust=1590131684150000&source=images&cd=vfe&ved=0C
AIQjRxqFwoTCNie6aS0xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
%2Fglstock.com%2Fgraphic%2F4487313-spanish-food-cuisine-
illustration&psig=AOvVaw2FYLdLnATCLAuFmGyz48A1&ust=159
0131723510000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTC
KCqy7i0xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
%2Fwww.shutterstock.com%2Fsearch%2Fhospital
%2Bcartoon&psig=AOvVaw0-
21
și sincronie.
zjLF7LtUdyy19XtxWaja&ust=1590131786858000&source=images&
cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLDKmNy0xOkCFQAAAAAdAAA
AABAD
%2Fwww.mediatoolkit.com%2Fblog%2Fwhy-government-
institutions-need-online-media-monitoring
%2F&psig=AOvVaw36altwqGHfH1wM6K9hH07-
&ust=1590131836973000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRx
qFwoTCKD3vOy0xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
27.https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F
%2Fwww.raesidesperu.com%2Fblog-native%2FDay%2FMonth
%2F2016%2Fmuchas-
gracias&psig=AOvVaw0ZsFBEmNwI7KHfIo2vMlOI&ust=1590131
866952000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCPDom
fu0xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
%2Fwww.123rf.com%2Fphoto_54529514_stock-vector-grazie-mille-
thank-you-very-much-in-italian-lettering-
design.html&psig=AOvVaw12xoqEO9cCLcONW-
DkYMsj&ust=1590131890323000&source=images&cd=vfe&ved=0
CAIQjRxqFwoTCODzhIa1xOkCFQAAAAAdAAAAABAD
22

Lucrare Științifică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Științifică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nume și prenume: Pînzariu Ionela-Elena, Gherghiniș Diana

Specializarea: Limba și literatura română – Limba și literatura spaniolă

Tema 12: Compararea a două limbi romanice (spaniolă-italiană).

În urma studierii referințelor bibliografice aferente numerelor 1, 3, 4, 6, 7, 8, 10, 16,

 Originea limbii spaniole

Drept cuvinte patrimoniale, numite de asemenea populare sau moştenite, pot fi

Latina populară Spaniolă (cuvânt Română

AURUM oro Aur

Etimon Cultism Cuvânt patrimonial

 Originea limbii italiene

Limba italiană este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ

Trisilabic Bisilabic Monosilabic

it. dodici sp. Doce fr. douze

it. Uomini sp. Hombres fr. hommes

Spaniolă Italiană Română

Spaniolă Italiană Română

Hora ora oră/ceas

semana settimana săptămână

Mes mese lună

Martes Martedì Marți

Miércoles Mercoledì Miercuri

Jueves Giovedì Joi

Viernes Venerdì Vineri

Sábado Sabato Sâmbătă

Domingo Domenica Duminică

Spaniolă Italiană Română

Enero Gennaio Ianuarie

Mayo Maggio Mai

Și în cazul anotimpurilor putem observa că există o asemănare vizibilă la primăvară și

Număr Spaniolă Italiană

Spaniolă Italiană Română

Spaniolă Italiană Română

Spaniolă Italiană Română

Spaniolă Italiană Română

Spaniolă Italiană Română

S-ar putea să vă placă și