Curs Germană - Casia Zaharia

C1. Proveniența indo-germanică a limbilor europene

Toate limbile europene cu excepția finlandezei, maghiarei și a limbii basce sunt de

proveniență indo-europeană. Engleza, italiana, greca, rusa etc au aceeași rădăcină indo-
europeană.
Această legătură dintre limbi a fost descoperită în 1820 de Franz Bopp. A denumit
această rădăcină comună indogermană drept limbi care se află la granițele germanice: E-
India, V- Germanii, care încă din Evul Mediu au ajuns până în Islanda. În afara Germaniei s-a
impus termenul de indoeuropean.
Teoriile sec. al XIX-lea au arătat că indogermanii au venit din S Asiei începând cu
anul 4000 î.Hr. în diferite valuri.

Aspecte comune ale limbilor europene

- sanscrita este pe lângă greacă, una dintre cele mai vechi limbi documentate cu ajutorul
căreia F. Bopp și-a demonstrat teoria, dovadă că portugheza, albaneza, irlandeza au
elemente comune indogermane, se bazează pe asemănări semantice și sintactice care
nu pot fi întmplătoare;
- categorii precum caz, timp, mod apar în toate limbile europene.

Motive pentru asemănări între cuvinte:

- întâmplarea- este posibil ca 2 limbi care sunt depărtate geografic să aibă asemănări
întâmplătoare
- influența- asem. pot fi prin preluarea unui cuv. dintr-o limbă, apare la exprimarea
noțiunilor noi sau pt a fi la modă; cuvintele împrumutate nu au rădăcini comune;
- rădăcina comună- (înrudirea cuvintelor din alte limbi) - multe cuvinte din limbile de
azi seamănă între ele, nefiind din țări vecine, valabil doar la cuvintele indogermane (pt
invenții există denumiri noi)

Proveniența unor limbi noi din indo-europeană

- limba se dezvoltă de-a lungul timpului, astfel apar limbi noi;

- migrarea populației duce la formarea unor limbi, au infl lingvistică

1
Curs Germană - Casia Zaharia

- indogermanii au cultură fără izvoare scrise până în sec. XVI

Moștenirea indogermană în germană

- s-au păstrat diferite elemente

o morfologia- declinare (adj, sbst)
 conjugare
 ablaut
 genurile (masc, fem, neutru)
o sintaxa- topica
o vocabular-cel de bază

C2. Alcătuirea limbii germane

Prima schimbare consonantică din limba germană

Limbile germanice se deosebeau de celelalte ramuri ale familiei indogermanice prin

schimbarea de mai multe ori a anumitor consoane. Această schimbare de sunete a fost numită
de Jacob Grimm „germanische Lautverschiebung”- schimbarea sunetelor germane (1500-200
î. Hr.).
Această schimbare se referă la literele b si p apoi sunetele formate cu ajutorul limbii și
a buzelor d,t, apoi cele laringale g și k (Abfel-Apfel, Gnie-Knie, piel-viel).

Subfamilii ale indogermanei - altica, greaca, lb germanice

Limbile germanice
Lb germanice s-au format în S Danemărcii sau N Germaniei. Astăzi s-au răspândit
până în Austria. Anumite grupe est-germanice au ajuns până în Italia și chiar N Africii, dar
acolo nu au lăsat urme lingvistice.
Mult mai imp. a fost cucerirea insulelor britanice în sec. al V-lea prin anglosacsoni, în
sec VII și IX prin vichingi și la 1066 prin nomanzii romanizați. În zilele noastre englezii au
răspândit stratul germanic pe tot globul.
Putem adăuga daneza, irlandeza, lb. idiș, lb. afrikaans.
Pregermana

2
Curs Germană - Casia Zaharia

- începutul sec al II-lea î. Hr. germanii au început să migreze către N

- ăn N Germ și în S Scandinaviei au întâlnit popoare preexistente cu care au luptat, dar
cu timpul s-au contopit > caracteristici comune pregnante
Formarea pregermanei prin amestecarea lingvistică
- dovezi clare pt substratul străin sunt dovezile lingvistice
- la niv de vocabular apar cuvinte noi din domeniul războiului, navigațiilor pe mare
Krieg, Strand, Volk, Pflug
- există o asemănare cu cuvintele din limbile romane, slave și celte
- având în vedere împrumutul acestor cuv pe care le-au moștenit de la popoarele
câștigate, este evident că indogermanii nu erau locuitori ai zonelor de coastă
Gemeingermanisches Zeitalter
- între 1000 și 200 î. Hr. se presupune că s-a încheiat procesul de contopire
- perioada de până în anul 200 î. Hr. se numește Urgemanischen
- în această perioadă în N Germniei și Scandinaviei se vorbea aceeași limbă (pt această
per nu există dovezi scrise)
- perioada din anul 200 d. Hr. e numită Gemeingermanische
- dacă vorbim de germanische ne referim la triburi germanice din per 1000 î. Hr. și până
la 200 d.Hr.
- odată cu invazia goților, vandalilor, întreaga lume germană este în mișcare

C3+4. Împărțirea limbilor germanice

Tacitus împarte germanii în N, S, E germanii, împărțire valabilă și astăzi. Dintre toate

limbile, cea mai importantă este gotica.
Nordgermanisch
- Scandinavia a fost pe departe cea mai importantă zonă dpdv lingvistic > avem semne
grafice ale scrierilor vechi germanice= Runneninschriften
- până în anul 1000 a funcționat urm. clasificare, ramură numită Altnordisch
o Westnordisch - norvegiană, islandeză
o Estenordisch- daneza, suedeza
Islandisch
- începând cu secolul XI se poate constata o evoluție și în Islanda, după introducerea
sistemului de scriere latin și odată cu acesta, cântecele și legendele au putut fi scrise în
limba țării, dar pe sistem latin
3
Curs Germană - Casia Zaharia

Norvegiana
- lb norv era identică cu limba care a fost până în sec XIV în N Islandei; au acceptat
limba folosită în instituții și în orașele hanseatice (orașe care se ocupau de comerț)
- în secolul XIX Norvegia a luptat pentru identitate națională și lingvistică
- astăzi există două dialecte: unul apropiat de daneză și norvegiana nouă
Suedeza
- Suedia a cedat cel mai greu cristianizării
- are un alfabet scurt, cu 8 semne
- suedeza veche preia scrierea latină la 100 de ani după norvegiană și islandeză
- Kalmar Union-Uniunea de la Kalmar
- în Suedia, ocuparea daneză a fost până la 1500 și s-a aflat sub steaua hanzatică și sub
dinastia Wasa
- Suedia a devenit o putere militară și economică
- la 1700 un lingvist suedez a văzut o legătură cu lb germanice
- astăzi suedeza se deosebește de celelalte limbi scandinave prin faptul că folosește
umlaut
Daneza
- Danemarca este considerată țara de origine a germanității, de aici a început prima
invazie în Imp. Roman; de aici au plecat teutonii spre S Franței și Italia
- danezii
o reprezentanții per vikinge
o cuceritorii Marii Britanii unde au lăsat multe urme lingvistice
o întemeietorii orașelor Haitabu
o apar ca primii N Germani și au lăsat în urmă primele rune scandinave (sec V)
o ocupație lungă în timp pe o suprafață foarte mare în N Europei
o daneza (limbă oficială folosită în administrație în Norvegia, Suedia în EM)
o este azi cea mai șlefuită limbă germanică cu cea mai simplă sintaxă
- pentru că a fost un popor care a colonizat, lb din administrație s-a păstrat în
Groenlanda și Ilele Fero
Ostgermanisch
Proveniența scandinavilor
- ostgermanisch este o denumire generală pt dialectele populației N Germanice, care își
părăsesc patria Scandinavă și se stabilesc în E Germ și Polonia de azi

4
Curs Germană - Casia Zaharia

- acea per de migrări se numește „gemeingermanische Zeit”

- nu pt toate populațiile se poate atribui o țară exactă, sigur este că vandalii și goții
provin din Suedia
- goții
- dintre lb acestor popoare cea mai bine documentată rămâne cea a goților, încă din anul
350, după ce s-au împărțit în goții de E și V și s-au așezat la N Mării Negre
- Wulfia a tradus în gotă 4 Evanghelii din Biblia grecească, folosind alfab grecesc
amestecat cu rune germanice și litere latine; a influențat foarte mult limba
- Vandalii
- cu toate că au avut în istorie un rol spectaculos, ca și goții (burgunzii erau cei mai
puternici), dpdv lingvistic au rămas doar câteva nume proprii de la ei; se presupune că
limba era asemănătoare
- lb lui Wulf a fost folosită și de goți și de vandali
Krimgotisch (Krim=Crimeea)
- prin apusul Imp. Roman, al Franței, Spaniei și Africii de N, lb a cunoscut niște
modificări pt că germanii erau împânziți pretutindeni, dar în număr mic germanii au
fost asimilați populației din acele zone în care se aflau
Westgermanisch
Sudgermanisch
- ceea ce se înțelege în mod tradițional prin: Westgermanisch este o acumulare de limbă
sudgermanice, nu cele din peninsula Scandinavică
- în per 500-700 d. Hr. a apărut o nouă schimbare de consoane în dialectele S
Germanice
Nordseegermnaisch
- partea de la Marea Nordului nu a participat la a doua schimbare consonantică: aici
sunt iuții și englezii
- în sec V, englezii și iuții, și saxonii au migrat în M Britanie unde s-au alăturat
moștenirii romane și au pus bazele anglo-saxoniei

5
Curs Germană - Casia Zaharia

C5. Altchohdeutsche . A doua schimbare de sunete. Schimbarea unor

consoane

Prin aceasta, a doua schimbare a anumitor sunete, consoane, se vor deosebi dialecte din
jumătatea de S a Germaniei de restul limbilor germanice. Această schimbare a consoanelor a
început în jurul anului 500, astfel încat în textele secolului al 8-lea ele apar déjà schimbate.
Astfel, s-a stabilitt ca perioadă pentru această schimbare consonantică anii 500-750.
Atunci s-a produs și schimbarea de la Germanisch la Althochdeutsch.
Acestă schimbare nu a fost desigur uniform pe întinderea Germaniei și cea mai pregnantă
o găsim in dialectele din sud. Este cea mai evidentă, în Bavaria.
Cauzele acestor schimbări nu sunt clare nici in ziua de astazi. S-a stabilit că această
schimbare a pornit din Bavaria unde s-a și raspandit cel mai tare. Nu numai schimbul
Germaniei va genera schimbări, ci este vorba de un amestec.
În zonele de granițe, locuitorii țarii recunosc limba scrisă a celorlalte țări vecine. Este
evident faptul că în ultimii 2000 de ani toate popoarele germanice au fost într-un continuu
contact (economic, lingvistiv, religios) și astfel au apărut influențele diferitelor limbi asupra
celorlalte.
Astfel de influente apar si la nivel morfologic și sintactic.

C6. Althochdeutsch und Mittelhochdeutsch

Perioada de la 750 la 1050, numită Altdeutsch, este perioada care poate fi documentată
prin scrieri care s-au transmis. Denumirea de Hochdeutsch pentru acea perioada nu este una
standardizată și nu înseamnă pe toată suprafața Germaniei acelasi lucru, ci se referă mai mult
la partea geografică, respectiv la partea mai înaltă (muntoasă) și cea sudică a Germaniei.
Die Epoche des Althochdeutschen
Locurile de producere de texte sunt mănăstirile. Cei din mănăstiri erau singurii care
știau să scrie și să citească. Inițial scopul a fost religios, de transmitere de texte religioase pe
cale latină. Se scria de mână, în limba latină, fiind sub influența bisericii de la Roma.
Dar, cu toate acestea, au fost călugări care s-au încumetat să traducă textele în
dialectul lor. Un rol foarte important l-a avut Carol cel Mare, care de la 768 a fost împărat al
francilor, în 774 al longobarzilor și dupa 800 .... A dat dispozitie sa se scrie in limba poporului
sau.

6
Curs Germană - Casia Zaharia

Se presupune ca el însuși nu știa să scrie, dar a fost un ideal cultural pentru înca 100 de
ani. Pentru perioada lui Carol cel Mare există documente care s-au pastrat, atât documente
religioase, cât și poezie.
Din păcate, foarte multe scrieri s-au pierdut dupa moartea sa, din cauză că fiul său nu
s-a ocupat cu aceasta perpetuare de scriere la mănastiri. Din perioada asta este și scrierea
„Cantecul Libelungilor”. Se scria pe piei de animale.
Din perioada Carolingiana(sec 10) nu a ramas mare lucru scris, ca text, iar cei care au
venit după și s-au îndreptat mai mult spre Italia si Franta (perioada dinastiei Otoniana), au
făcut astfel încat să se scrie iarăși în latină.

Die mittelhochdeutsche Zeit (1050-1450)

In perioada Evului Mediu, arealul lingvistic german s-a micsorat considerabil avand in
vedere ca populatia ....a trecut in Germania si a fost colonizata. Colonistii germani au castigat
in est Schlezia si Saxonia, Prusia si Pomerania, teritorii in care s-au vorbbit dialecte.
In sud-est s-a extins bavareza pana pe actualul spatiu al Austriei, unindu-se cu reto-
romana. In sud s-au alaturat popoare ladine (ladine, nu latine).
In sec 11 gasim un nr mare de texte in care se poate observa trecerea la
mitelhochdeutsche. Din cauza neconcordantei lingvistice de la un document la altul, se
stabileste ca fiind datate aproximativ pe la jumatatea sec 11. Tot in aceasta perioada apare o
simplificare a sistemului gramatical.

C7. Periodizarea Mittelhochdeutsche

Perioada acesta este una de inceput 1050-1170 (Fruhmittelhochdeutsch). De pe la

1200 începe perioada de Mittlehochdeutsch. De la 1450 incepe perioada de
Fruhneuhochdeutsch.
Pana pe la 1170 temele abordate in lit erau religioase, urmand apoi cruciadele care vor
influenta si literature.
In N Germ, cu toate ca a existat acea crestinare a lui Karl der Grobe, Saxonii si-a
pastrat un Stamessbewusstheisst, constiinta nationala.
Din sec al 12 lea limba a fost sustinuta si de liga hanseatica. Comerciantii hanseatici
au sustinut f mult timp limba din spatial n European.
Niederdeutsch, lb vb în N, este si lb literaturii din acea zona, dar si lb folosita in
comert.

7
Curs Germană - Casia Zaharia

Fruhneuhochdeutsch

Este ca o fază de transfer între sec 14 pana în sec 17. În anumite zone déjà s-a ajuns
spre Neuehochdeutsch.
O perioada de confluente - o putem denumi Fruhneuehochdeutsch. Nu există unitate
lingvistica, in fiecare zonă ortografia are regulile proprii, dar se incearca o uniformizare a
limbii, mersul spre o limba unitara, Hochdeutsch.
Incepand cu sec al 14 lea se largeste cercul persoanelor care pot scrie texte, bineinteles
ca manastirile raman centre importante de scriere, este o perioada in care apar multe cuvinte
noi si prin sec 14 incepe sa apuna perioada lit cruciadelor, incepand sa apara o influenta
puternica a lb franceze.
In sec 15 prin amploarea pe care o ia hartia, mult mai ieftina decat pergamentul,
extinderea este foarte mare, ajunge la multa lume. Aparitia tiparului dupa 1500 duce la
apartitia exponential, aparitia nenumarata si inmnultirea lor nelimitata.
In perioada de trecere de la pergament la hartie e un moment de cotitura. Pergamentul
dse obtinea din piei de animale, procedeu f complicat si f scump…astfel se scriau texte peste
texte.
In sec. 1-2 iHr in China a aparut hartia care a fost preluata in sec 8 de arabi, dar abia
prin sec 10 a aparut prin s spaniei, un drum extrem de lung in timp pana sa ajunga in Europa.
In Italia a fost cunoscuta in sec 13…o prima moara de harie a fost facuta in 1390 la
Nurenberg, ca materie prima, resturi de textile pentru a fabrica aceasta hartie.
La 1450 in Germanoa erau cam 10 astfel de fabric de hartie, crescand astfel f mult nr
acestora, ajungand la 1500 sa fie aprox 60 de astfel de fabric de prpducere de hartie. Astfel ca
in sec 15 problema pergamentului scump a fost iblocuita cu introducerea hartiei. In felul
acesta a aparut posibilitatea pe un teritoriu mult mai mare de a traduce, de a a arhiva pe un
support mult mai ieftin si mai usor de obtinut.
Martin Luther are o influenta mare si asupra limbii germane. (1483-1546). Un nume f
imp pt limba, cultura, spatial german si European prin traducerea bibliei. A tradus mai multe
carti, desigur.
A influentat de acum inainte tot ce se petrece in spatial german, este reformatorul
limbii scrise germane. Diferenta> Luther a scris mult in limba accesibila populatiei, s-a
deplasat de la limbajul de lemn al curtilor domnesti, ajungand f usor la populatie, f accesibila.

8
Curs Germană - Casia Zaharia

Inclusiv fetele bisericesti au trebuit sa accepte sis a recunoasca traducerile facute de Luther.
Unii au incercat sa anihileze aceasta endinta a lui Luther.
Odata cu traducere bibliei lui Luther un lucru f import este tiparul, care este un factor
de multiplicare, care a facut ca biblia lui Luther sa fie distribuita pe suprafete f mari. 1535
apare o versiune complete a bibliei luin Luther. Astfel, limba folosita de Luther in traduceri
este impazita in spatial german, dar in acelasi timp variantele din lb lat au mers mai departe.
Odata cu descoperirea tiparului Papa va multiplica in lat variant bibliei. Deci vor merge in
parallel.
Inca din sec al 16 lea la Frankfurt pe main si la Leipzig targurile de carte devin cetre
importante de distribuire, de comert cu carte.
Guttenberg a inventat tiparul. La 1450-1455 a inceput sa tipareasca in masa pe o presa
tipografica.

C8. Secolul XVII

Este punctul în care apare denumirea de „Neuhochdeutsche”.

Pentru textele din perioada barocului nu mai este nevoie de dicționare pentru a le
înțelege.
Incepând cu aproximativ anul 1650, limba germană nu se mai schimbă dramatic ca
structură, se îmbogățește vocabularul, apar împrumuturi din franceză și latină.
După războiul de 30 de ani, influența franceză e covârșitoare, astfel încât și castelele
sunt denumite după moda franceză: Sanssouci, Solitude, Monrepos.
Franceza câștigă teren și față de latină, astfel încât la curte și în academii se vorbea
această limbă.
O influență pozitivă a faptului că s-a copiat mult din franceză, e și faptul că s-a ajuns
la o uniformizare a limbii scrise (reguli de scriere) => s-a ajuns la limba standard, în care un
slogan ar fi fost „Vorbește cum scrii”
Începând cu finalul războiului de 7 ani (1756-1763), după ce se desface Austria la
1806, puterea politică în Germania se mută spre N, spre Brandenburg-Preiβen și astfel Luther
pierde din puterea de normare a limbii.
Hochdeutsch e limba vorbită mai mult în N, limba mai curată.
Limba vorbită în Niedersachsen reprezintă astăzi același Standardsprache.
Germana e astăzi limbă oficială nu doar în Germania, ci și în Austria, Elveția
(+franceză, italiană, retro-română), Luxenburg („Letzbuergesch”) și Belgia.

9
Curs Germană - Casia Zaharia

Se mai vorbește/vorbea germana în anumite zone din Rusia, Polonia,

România,Ungaria.

C9. Frazeologisme

Titlul provine din greaca dacă merge pe varianta din gracă.

Def: Legătura dintre 2 sau mai multe cuv este frazeologică dacă :
1. Cuvintele care sunt legate sintactic și semantic și prezintă regularități și nu
poate fi tradusă cuvânt cu cuvânt
2. Legături de cuvinte care funcționează ca un singur lexem
Li se mai zice frazeologisme, idiom, Wortgruppenlexem, Redewendung, festes Syntagma etc
Se caracterizează prin
 idiomaticitate ( suma semnificațiilor componentelor nu corespunde semnificației
întregii legături de cuvinte : alter Hase, lahme Ente, aus der Haut fahren)
 stabilitate (anumite componente ale unor astfel de frazeologisme nu pot fi înlocuite cu
sinonime: den Stuhl vor die Tur setzen * den Sessel vor die Tür setzen
 lexicalizare si reproducere (frazeologismele rămân în memoria cuiva ca un singur
cuvânt: matematic A+B+C... * A+B+C... sondern A+B+C=D)

Structura sintactică a frazeologismelor

 Sunt unități cu o parte verbală fixă (Herzklopfen bekommen, die Flucht ergreifen)
 unele sunt alcătuite din adj+sbst (das leibliche Wohl, ein offenes Geheimnis)
 structuri adverbiale (unter Ausschuss der Offentlichkeit, im Grossen und Ganzen)

Sprichwörter
Proverbe: valoare moralizatoare pe lângă semnificația metaforică: Kleider machen Leute,
Durch Schaden wird man klug, Morgenstunde hat Gold im Munde

Geflügelte Worte
Capacitatea cuvântului de a merge din gură în gură: der rote Faden, Sein oder Nicht sein, Den
Wald vor lauter Bäumen nicht sehen.

10