1. Locul limbilor romanice in ansamblul de limbi inrudite: Est-vest : r. Indo-iraniana - r.indica(sanscrita+, hindi, bengali, panjabi, rromani) -r.iraniana(persana) - r.

.armeniana armeana Balcani (lb vorbite inainte de venirea romanilor): Sud: Nord-Est: r.baltica letona, lituaniana r.elena- greaca r.traco-daca (meusii+m ilirii+, dacii+) lb.traca+ si getomoesiana(geta+, meoesiana+) r.ilirica (albaneza?)

Insulele Britanice: r.celtica: scoatiana, irlandeza, galica+ Limbile celtice continentale au disparut, in timp ce lb insulare sau conservat.

Dupa migratii: r.germanica : - lb scandinavice, engleza, germana, neerlandeza, lb gotilor+, longobarzilor+, gepizilor+, vandalilor+ r.slava: -de est=rusa, bielorusa, ucrainiana -slava meridioanala=bulgara, sarba, eroata, macedoneana, slovena, bosniaca -de vest= polona, ceha, slovaca

- r.italica: osco-umbriene(oscat, umbriana+, venetiana, sicula+) si lb.romanice-latino palisce(romana, dalmata+, italiana cu dialectul florentin la baza, dialecte retroromane precum orietenal-firulan, central- graiuri latino dalmatice si occidental-romansa, sarda, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza, galiciana) Limba romana este limba oficiala a statului Romania si a Rep.Moldova(definitia politica). Limba este nascuta din latina care s-a pastrat intr-o regiune geografica

si care ulterior a pierdut continuitatea teritoriului pastrandu-se in insule de dialecete(def. Istorica).

Romanizarea reprezinta maternalizarea limbii latine de catre populatiile bastinase cucerite. Expansiunea romana a inceput din Latium. Prima etapa a expansiunii au reprezentato razboaiele cu sabinii in imediata apropiere a proviciei Latium. Extinderea s-a produs treptat. Apoi razboaiele cu oscii si cu ungurii, umbrii si venetii au condus la adoptarea latinei. In secolul al doilea Peninsula Italica a fost cucerita. Extinderea militara a fost urmata de una lingvistica, romanii fiind printre cuceritorii care au cerut impunerea limbii proprii. Romanizarea a fost un proces destul de rapid.Adoptarea limbii latine s-a produs prin invatarea copilului de catre mama a unei limbi diferite decat cea materna. Abia in acest punct se poate spune ca latina a inlocuit limba principala si a devenit limba materna(stagiul final).A doua etapa a expansiunii a reprezentato cucerirea Peninsulei Iberice intre 201-197. Granitele Imperiului Roman(suprafata continua) nu conincid cu cele ale Romaniei(suprafata dinscontinua) de astazi deoarece gradul de romanizare a fost diferit, romanii intalnesc populatii cu o limba total diferita de a lor, mult mai puternica(greaca, limba administrativa in Asia Mica), si popoarele migratoare calca teritoriul, respectiv in Dalmatia, Moesia Superioara si Inferioara, Thracia dispunerea latinei se face prin interventia slavilor.

Diversificarea limbii latine reprezinta o explozie a unitatii limbii latine in diversele limbi romanice de astazi. Motivele care au condus la aceasta diversificare sunt: existenta unor limbi autohtone diferite in repsectivele provincii cuerite(ipoteza substratului) ce au deprinderi articulatorii proprii, limbile popoarelor migratoare, in special in N si NV Europei, au creat contactul cu limbile germanice in Occident si slabe in Orient. Exemple: Gallia de N: francii->in Spania apoi, Gallia de S: vizigotii, in Pen. Italica: ostrogotii, longobarzii, burgunzii(in partea franceza din Elvetia) TOATE ACESTEA SUNT INFLUENTE GERMANICE. Influenta germanica in Vest nu este unitara: influenta franca Franta, influenta vizigota- Spania, influenta ostrogata si longobarda Italia. Factorii etnolingvistice reprezinta germeni ai diferentierii. Dupa anul 600 cele doua variante ale latinei au inceput sa se distanteze. DIGLOSIE doua variante care apartin aceleasi limbi, fiind recunoscute ca variante usor diferite variatate cultivata si varietate populara. Acest fenomen se intampla numai intr-o anumita parte a Europei. BILINGVISM- doua limbi, limba latina si limba romanica in faza ei incipienta.

In 813 Conciliul de la Taurs sustinea ca predicile sa fie tinute in rustica romana lingua(numele dat limbii romanice). Tot atunci s-a constientizat faptul ca oamenii nu mai intelegeau latina. In 842 Les Sermans de Strasburg) primul text romanic apare. A pastrat in rustica romana lingua prima varianta a limbii franceze.

LEXICUL LIMBII ROMANICE A. Componenta etimologica elemente de unitate si diversitate in lexicul limbii romanice din punct de vedere etimologic 1) Elemente de unitate in lexicul mostenit: acelasi etimon latinesc a dat rezultate asemanatoare in limbile romanice . De exemplu: venire(lat), vir(portugheza), venit(spaniola), venire(italiana) sau lingua(latina), limba(ro),lingua(ptg), lengua(esp) - in lexicul imprumutat: acelasi cuvant este imprumutat in toate limbile romanice. De exemplu: termenul de lingvistica 2) Elemente de diversitate - in lexicul mostenit: cuvitele provin din latina, insa nu din acelasi etimon. De exemplu: frater, soror(lat)->fratello, sorella(italiana) sau hermano, hermana(esp)/irmao, irma(ptg) provin din germanus(lat), adica frate de sange. in lexicul imprumutat: cuvintele sunt toate imprumuturi, dar fiecare are etimon distinct. De exemplu: razboi(ro)>razboj(slava)/guerra(ptg), guerra(esp)->guerra(germana) Avem UNITATE si DIVERSITATE atat in zona mostenita cat si in cea imprumutata.

Mostenirea s-a transmis in toata complexitatea ei, nu s-a distribuit. Limbajul specific reprezinta limbajul oamenilor de rand, rudimentar. Limba este dusa mai departe prin mostenire. Ex: Vox populis- italienesc mostenit. Cuvantul mostenit se transmite prin limba vorbita de popor, de origine latina, transmis pe cale neintrerupta, directa. Cu cat sunt mai schimbate cu atat sunt mai mostenite. Imprumutul este cauzat de obiecte noi, referent nou, conditionarea fiind obiectiva si de bilingvism, adica adecvarea si facilitatea intrebuintarii unui nou termen conditionarea fiind subiectiva in acest caz. Suta reprezinta singurul numeral imprumutat. O cauza a imprumutul este necesitatea de a denumi cuvinte noi si abstracte. De exemplu: locatie- cuparea unui loc prin inchiriere( in engleza sens spatial-location), locatar/loc-> vulgarism lexical marcat lingvistic locatie, a servi, etc. O a doua cauza a imprumutului este nevoia psihologica. De exemplu look-infatisare, aspect/ treptat: nevoia de imagine, imagine a feteilook. Lexicul fundamental este fondul nuclear, nucleul sau vocabularul reprezentativ. Acesta are circa 3000de cuvinte fundamentale pentru crearea limbii materne si straine. Lexicul comun cuprinde nucleul. Unele imprumuri ajung sa fie parte a lexicului comun in momentul in care sunt mentionate lexico-grafic. Lexicul total curpinde la randul lui lexicul comun. In cadrul acestui se gasesc primii pasi spre imprumut. Contactele cu celelalte limbi de influenta s-au produs: a) direct dominare prin cucerire romanizarea populatiei autohtone(prin eliminarea limbii autohtone) relatiile migratorilor cu pop. Romanizata(eliminarea limbii migratorilor)

b) de tip cultural

LEXICUL LATINESC MOSTENIT Latina vulgara este vorbita mai curand de oamenii lipsiti de educatie(perspectiva diastratica-sociolecte). Este mai degraba vorbita decat scrisa(perspectiva diamezica) si mai curand in situatii informale decat formale(perspectiva diafazica-expresiva). UNITATE 1cuvant=cuvant imprumutat- inainte de asta, a disparut 2cuvant= cuvant mostenit(vocabularului fundamental)

Banalitate- cuvintele banale din latina au ramas banale si astazi. Tellus vs. Terra -> teluric(rom) Sidus vs. Stella -> sideran(rom) Ignis vs. Focus -> ignifug(rom) Ludus vs. Jocus -> ludic(rom) Pe langa banalitate exista expresivitate. Sunt cuvintele folosite in vorbirea de zi cu zi. Acestea sunt diminutive, repetitii, expresii(ex.: in loc de a intrat violent, putem spune a dat buzna sau a intrat ca furtuna). Vocabularul latinei care s-a tocit si-a pierdut aceasta expresivitate(de ex.:egua, caballa ->martoaga) Se descara treptat de sensul sau expresiv. Cuvintele expresive din latina au dat nastere altor cuvinte prin modificari semantice sau tocirea semantica a acestora. Cuvinte care denumesc realitati fundamentale are vietii de zi cu zi : realitati care nu s-au modificat de-a lungul timpului(de ex.: mensa>masa) [mai putin in domeniul artefactelor-imprumuturi dar nu din latina precum dulap/perdea] oamenii sunt constienti de existenta acestor realitati

denumiri generice decat denumiri de specii (ex.: dintre tipurile de pasari, putine sunt latinesti) 500 cuvinte apartin tuturor limbilor romanice (pronumele, numeralele, prep, conj, adverbe, etc) nr de cuvinte cu sens lexical plin este de mic, pe nr de cuvinte gramaticale este destul de mare.

DIVERSITATE - Unele cuvinte nu sunt comune tuturor limbilor romanice(de ex.:diurnum(eclipsa)->fr. Jour sau dies->rom.zi) - In unele limbi exista variatie diatopica, adica a cuvintelor existente, variatie teritoriala, adica a cuvintelor cu acelasi inteles, insa definite diferit.

DIFUZAREA 1. termenul este impins spre ariile laterale 2. termenul este impins spre ariile centrale

Ex: mensa(pen iberica, dacia) vs tabula(italia, galia) Ariile izolate sunt cele care au pierdut contactul cu latinitatea italica. In Occident romanitatea continua/compacta. In Dacia romanitatea este izolata. Ex.: a sti scire in Orient vs. scire- a cunoaste prin intermediul simturilor, apoi a sti in Occident. Ariile izolate au (1) termeni care se pastraza numai in romana(100) si (2) termeni care s-au raspandit in Romania Occidentala, dar care nu se regasesc in Romania Orientala. De exemplu: (1) ovis-oaie Hospitium-ospat Hospes-oaspete Intellectus-intelept Horrere- uri Veteranus-batran Pharmacum-farmec Agilis-ager Felicis-ferice Vescidus-vested Antaneus-intai (2) mater si pater nu s-au pastrat in romana Moara/morar sunt derivati pe teren propriu Pala-lopata Calvus-chel Jactare- deitar(ptg) Mane(dimineata)-maine Cu cat o modificare semantica a avut loc mai devreme cu atat sansa ei de a fi panromanica e mai mare. Cu cat o modificare semantica a avut loc mai tarziu, cu atat este mai limitata teritorial, in unele limbi avand un sens, iar in altele un alt sens. Stilistica limbii literare si stilistica limbii vorbite, ne expliuca modificarile de ordin diacronic. De exemplu: comprehendere- ceva care trebuie prins impreuna> a intelege(transfer de actiune concreta spre ceva abstract).

SINESTEZIE -acer ascutit->acru -nitidus lucios->neted - recens recent -> rece TAXONOMIE Prototip/clasa si un reprezentant. Exista 2 posibilitati: a) Numele generic al speciei sa fie dat reprezentantului (subordonare taxonomica). De ex.: materies(t.mostenit)->madeira(ptg)(t.imprumutatmateria) numai in spatiul iberic. Cu cat un cuvnt romanic este mai departat cu atat este mai romanic. b) Reprezentantul este denominator pentru specie(supraordonare taxonomica). De ex.: passer vrabie->pasare, panarium cos de paine->cos, hostis dusman->oaste, adripare a ajunge la mal->a ajunge. Sensuri parial diferite: In unele lb avem semantism global : carne, peste In alte lb avem subtipuri: fr.chair-carne cruda/viande-carne pt mancat, ptg. peixe-peste viue/pescado-peste prins/de mancat SAU porta->poarta vs. usa/ homo->barbat vs.om (CELELALTE LIMBI NU FAC ACESTE DIFERENTE)

Sensuri total diferite: Anima suflet -> inima Aprehendere a cunoaste -> a aprinde(sens concret) si sens abstract in celelalte limbi Insignare -> a insemna(sens concret) si sens abstract a invata in celelalte limbi

Contiguitate (apropiere) sintagmatica= cuvinte aproapre unul de celalalt in acelasi context: Frater germanus = frate de aceeasi mama Consobrinus verus/primus = var(rom- cousin in fr.) adevarat/primar- primo(sp si ptg), Via strata(it.strada)/rupta(fr.route)/calceata(fr.chossee) Nux Abellana(sp.abelhana/ rom. Aluna) nuca

Contrast: fr.sacre sfant->blestemat

1) Strat= cuvinte latinesti mostenite(influente exercitate de limba) Prin cuceriti si cuceritori s-au implementat moduri diferite de invatare a limbii: mai puternic pentru autohtonii care invata latina si mai slab pentru cuceritorii care invata limbile materne. Procesul de bilingvism de lunga durata isi pune amprenta asupra modului in care limba este influentata. 2) Subtrat Contactul cu populatia autohtona pana in 200. i.Hr. (Roma-Pen.It) au condus la raspandirea limbii latine rapid prin folosirea ei des, limba latina a intrat in contact cu populatia pensinsulei Iberice si cu limba acesteia. Dupa 200 i.Hr. limba este influentata. In Pen. Iberica s-au gasit celtiberi(sp), termeni fenicieni si grecesti(cat) si celti(ptg). Latina orientala a fost influentata de geto-traco-moericiana. Elementele de unitate au fost asemanari in zonele semantice(rom si franceza in mod special), deoarece exista posibilitatea ca latina sa fi avut anumite lacune in aceste domenii sau sa fi fost vb de realitati necunoscute, terminologii specializate. Term. Lat. = polisemantic(necesitate concreta) si term. patruns suna mai bine, este expresiv(necesitatea din ratiuni expresive). 3) Superstrat Slava veche(rom Or.) Germanica (rom Occ.)

S-ul Fr.: vizigotii- impinsi de franci spre Pen Ib. N-ul Fr.:francii influenta redusa

Pen. It: ostrogotii(Ravenna) si longobarzii N-ul Pen. It: dialecte mai puternice

Romana= mai bogata ca nr de exemple, 9% superstrat fata de 2& din celelalte lb romanice.

In anul 900, inainte de imprumuri, administratia si legile erau in latina. Latina era limba culturii in dezvoltarea societatii,in activitati abstracte. Vorbitorii

de limba romanica invatau latina la scoala producandu-se astfel fenomenul de bilingvism. Apoi , aceste limbi au inceput sa intre in circuitul lucrurilor de care, pana atunci, se ocupa doar latina. Ca sa faca acest lucru, limbile romanice au fost nevoie sa-si imbogateasca vocabularul si semantica. In trecrea de la latina la lb romanica au disparut multe cuvinte. Primele imprumuturi au aparut in domeniul realitatilor antice si in domeniul abstract. In principal imprumuturile se fac din latina, imbogatita cu greaca. Limbile occidentale au ca strat principal latina. Relatinizarea sau reromanizarea nu s-a efectuat direct din latina ci prin intermediul unei limbi de cultura. Cuvintele cu etimologie multipla, initial s-au bazat pe cele 3 pronvincii istorice ale terminologiei romanesti: tr-latina, moldovait, fr, polona si muntenia-italiana. Intre secolele XIX si XX s-au efectuat cele mai multe imprumutir in limba romana. Pana la 1700 s-a scris in romana cu imprumuturi din slava si cu influente puternice din slavona(in biserica in special).

Imprumutir neromanice: Peninsula Iberica: - imprumuturi arabe(directe- insotite de articolul al- si culturale-demonstreaza importanta arabilor) Imprumuturi germanice(indirecte) Impr.basce Impr. preluate din lb pop.bastinase din America Latina (Sp) influmenta flamanda/olandeza

Italia: - influente germanice(N) Franta: - influente germanice ( Alsacia si Lorena, dialect bilingv) Impr. flamande Basca si bretona

Romana: impr slave moderne(cele vechi superstrat) Turcesti Maghiare Germane Grecesti

Englezesti

Imprumuturile latinesti sunt imprumuturi culturare. Imprumuturile interromanice sunt partial imprumuturi directe, vecini, cu exceptia romanei.