Introducere ȋn lingvisticǎ generalǎ

Limba danezǎ

Iunona Gabriela Moisescu/Teodorescu

Grupa 40123, A
Facultatea de Litere și Științe, RE

1
LIMBA DANEZĂ

Limba daneză (dansk) aparține grupului de limbi nord-germanice(„limbi scandinave”),

un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene. Este limba maternă
pentru 90% din populația statului, este limba maternă și de cultură pentru aproximativ 50.000
de cetățeni germano-danezi din regiunea Schleswig în Germania; reprezintă o disciplina
obligatorie de studiu în Groenlanda și în Insulele Feroe, unde limbile oficiale sunt
groelandeza și feroeza; asemănarea dintre daneză și islandeza a favorizat folosirea limbii
daneze ȋn Islanda, aceasta ușurând comunicarea cu statele nordice, studiul ei fiind inclus și
reglementat prin curriculum încă din secolul al XIX-lea.1
Daneza este una din cele două limbi oficiale din Groenlanda (cealaltă fiind limba
groenlandeză) și una din cele două limbi oficiale din Insulele Feroe (cealaltă este limba
feroeză). În plus este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene.2
Inițial, în toată zona nordică se vorbea o singură limbă, cu caracter unic, denumită în
mod convențional vechea nordică, atestată istoric încă din secolul al III-lea, prin descoperirea
unor inscripții runice. Diversitatea lingvistică scandinavă se datorează venirii vikingilor, când
se configurează diferențieri dialectale care au marcat apariția a patru limbi noi. Cele mai vechi
texte atestă scierea în limba daneză cu alfabet runic datează din secolul al IX-lea și aveau
caracter dialectal. Limba literară începe să se cristalizeze în secolul al XIII-lea și se
definitivează în secolul al XVI-lea.3
Daneza standard are drept bază dialectele vorbite în Copenhaga și în împrejurimi,
purtând numele rigsdansk sau rigsmål; este o limbă unitară și omogenă, diferențele dintre
dialecte fiind minime. Separarea și diferențierea dintre daneză și islandeză se realizează în
1550, când Biblia este tradusă în daneză. Aspectul scris face distincția între daneză și suedeză,
fără a produce probleme de comunicare, danezii și suedezii având posibilitatea de a se
înțelege pe cale orală.4Din secolul al XVII-lea a început să absoarbă cuvinte din limba
franceză, și mai târziu, și din engleză. Daneza modernă se caracterizează printr-o tendință
accentuată de eliminare a multor sunete, ceea ce o face dificil de stăpânit pentru străini.
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea școlile superioare din Danemarca erau unica
sursă de cultură avansată pentru studenții norvegieni, de aici influența specială pe care o are
daneza în bokmål (limba "de carte" - erudită).5
În Islanda, parte a Danemarcei până în anul 1944, daneza este studiată ca una din
principalele limbi străine, alături de engleză, norvegiană și suedeză. Daneza este de asemenea
vorbită de populații minore din alte părți ale lumii, cum ar fi Canada, SUA, Spania, Argentina
și Brazilia. 15% până la 20% din populația Groenlandei vorbește, de asemenea, limba.
Daneza este o limbă est-scandinavă, la fel ca și limba suedeză. Deși limba
norvegiană este clasificată ca o limbă vest-scandinavă împreună cu limba feroeză și limba
islandeză, o clasificare mai recentă bazată pe inteligibilitatea reciprocă a limbilor sugerează
1
Language Rich Europe.Tendințe în politicile și practicile multilingvismului în Europa, disponibil la adresa
www.language-rich.eu, accesat pe data de 25.11.2019, ora 22:00
2
Ibidem
3
Nina Aura Bălan, Lingvistică generală.Suport de curs, disponibil la adresa www.ucv.ro, accesat pa data de
25.11.2019, ora 15:00
4
www. fidescentre.ro/cursuri-limba-daneza, accesat pe data de 24.11.2019, ora 19:30
5
Ibidem

2
islandeza și feroeza ca formând o ramură de scandinavă insulară, iar norvegiana, daneza și
suedeza sunt considerate a fi limbi din ramura scandinavă de continent.
Daneza scrisă și norvegiana bokmål sunt foarte asemănătoare, deși fonetica și metrica
celor două limbi sunt ușor diferite. Vorbitorii oricăreia dintre cele trei limbi înțeleg cu
ușurință celelalte două, dar studiile au relevat totuși că vorbitorii de norvegiană de obicei
înțeleg mai bine daneza și suedeza decât se înțeleg danezii și suedezii între ei. De asemenea,
danezii și suedezii înțeleg cel mai bine, după limba maternă, norvegiana.
Se consideră, în general, că daneza standard este bazată pe o formă a dielectului din
Copenhaga. Există câteva dialecte în unele comunități mici, dar majoritatea vorbitorilor din
aceste zone vorbesc în general o formă regionalizată a danezei standard.
Dialectele daneze sunt împărțite în trei grupe generale de dialecte:
østdansk sau københavnsk (daneza estică sau daneza de Copenhaga); ødansk (daneza
insulară); jysk (daneza din Jutland).
Sistemul de pronunție danez este unic în multe feluri printre limbile lumii. Un aspect
distinctiv al limbii daneze este așa-numitul stød (ocluziunea glotală), absent în unele dialecte
din Danemarca de sud. Stødul constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea
coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tușim,
fără ca totuși închiderea să se producă forțat. Stød-ul se produce doar pe o silabă accentuată și
doar când coardele vocale vibrează. Daneza modernă are 26 de foneme bazate pe vocale, din
care marea majoritate pot fi atât lungi cât și scurte. La fel ca și la vocale pronunția fiecăreia
poate diferi foarte mult de la un cuvânt la altul. Învățarea corectă a pronunției se poate face
doar prin memorarea pronunției fiecărui cuvânt în parte.
Gramatica limbii daneze este relativ simplă, însă fonetica și compunerea cuvintelor
sunt complexe și cer o atenție specială. În perioada dintre secolele al XVII-lea și al XIX-lea
școlile superioare daneze au reprezentat singura cale de acces la cultura avansată pentru
studenții norvegieni.6
Majoritatea cuvintelor daneze sunt moștenite din scandinava veche. O parte importantă
din lexic vine din limba germană, spre exemplu betale (a plăti, în germană bezahlen).
Deoarece engleza și daneza sunt limbi asemănătoare, multe cuvinte uzuale din cele două limbi
sunt foarte asemănătoare. De exemplu, următoarele cuvinte daneze pot fi recunoscute ușor în
forma lor scrisă de către vorbitorii de engleză: have, over, under, for, kat. Dacă sunt
pronunțate însă, aceste cuvinte sună destul de diferit de echivalentele lor englezești.
Daneza se scrie folosind alfabetul latin, cu trei litere suplimentare: æ, ø și å, care sunt
la sfârșitul alfabetului danez. Reforma ortografică din anul 1948 a introdus și litera å (folosită
și în Norvegia și Suedia), în alfabetul danez pentru a înlocui grupul vocalic aa; vechea
folosire mai apare în unele nume personale și geografice sau documente vechi (de exemplu
numele orașului Ålborg este adesea scris Aalborg).
Aceeași reformă a schimbat scrierea unor cuvinte uzuale ca vilde, kunde și skulde, la
formele lor actuale ville, kunne și skulle, și a eliminat obiceiul de a scrie cu inițială majusculă
toate substantivele, obicei încă existent în germană. Daneza și norvegiana modernă folosesc
același alfabet, deși ortografia diferă ușor.

6
Liliana Talmaci, 2007, p.108, disponibil la adresa https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/Intertext3-
4_20071.pdf accesat pe data de 23.11.2019, ora 21:00

3
 LIMBI OFICIALE REGIONALE

A) Faeroase
O limbă minoritară importantă a Danemarcei este faeroasele. Limba este vorbită de
locuitorii Insulelor Feroe, un teritoriu danez autonom. Limba este legată de islandeză și
vechea norvegiană a țărilor scandinave. Imigranții din Danemarca din Insulele Feroe vorbesc,
de asemenea, această limbă.
Insulele Feroe (sau Insulele Faroe) sunt un grup de insule în partea nordică
a Oceanului Atlantic, între Scoția, Norvegia și Islanda. Există două limbi oficiale pe insule -
faeroase și daneze. Majoritatea locuitorilor sunt vorbitori nativi ai limbii faeroase, care este
un amestec de dialecte vest-scandinave și este utilizat pe scară largă în aproape toate sferele
vieții.
Feroeza este vorbită în toată țara și majoritatea persoanelor vorbesc și daneza. Mulți
dintre feroezi vorbesc fluent și în engleză, în special cei din marile orașe și tinerii, care învață
engleza la școală. Potrivit unor estimări, aproximativ 46.000 de persoane din Insulele Feroe și
aproximativ douăzeci și cinci de mii de persoane din Danemarca și din alte țări vorbesc în
faeroase.
B) Groenlandeză
Un alt teritoriu autonom al Danemarcei este Groenlanda, care a aderat la Comunitatea
Europeană (în prezent UE) cu Danemarca în 1973, dar s-a retras în 1985 din cauza unei
dispute legate de regulile riguroase de pescuit. Groenlandei i-a fost acordată auto-guvernarea
în 1979 de către parlamentul danez.
Groenlandeza  (kalaallisut) este o limbă eschimo-aleută cu aproximativ 57.000 de
vorbitori, în majoritate groenlandezi din Groenlanda. Varianta principală, kalaallisut sau
groenlandeza vestică, a devenit limba oficială a teritoriului autonom al Groenlandei în iunie
2009; aceasta a fost o decizie adoptată de Naalakkersuisut (guvernul Groenlandei) pentru a
consolida statutul limbii autohtone în competiție cu limba colonială, daneza. Era vorbită în
anul 2014 de aproximativ 45.000 de persoane. 
A doua variantă este tunumiit oraasiat sau groenlandeza estică, vorbită de
aproximativ 3.000 de persoane. Limba thule inuit din Groenlanda, groenlandeza nordică sau
eschimosa polară, este un dialect recent al limbii inuktitut, vorbit de circa 750 de
persoane. Ultimele două dialecte diferă în mod considerabil de groenlandeza vestică.
Limba oficială națională a fost declarată groenlandeza. În Groenlanda trăiesc peste
50.000 de inuiți, care vorbesc trei dialecte principale: groenlandez vestic, groenlandez estic, și
dialectul Thule (în nord-vestul Groenlandei). În prezent, în Groenlanda: 70% vorbesc limba
groenlandeză (așa se numesc împreună toate dialectele inuite de aici), 15% sunt bilingvi
(daneză și groenlandeză) și 15% daneză, conform lingvistului danez Karen Langgård (2001).7
C) Engleza (86%), germana (47%) și suedeza sunt principalele limbi străine vorbite
în Danemarca.
Limba germană este limba minorității oficiale a unei secțiuni de rezidenți din
Regiunea Danemarcei de Sud, cunoscută anterior drept județul Jutland de Sud. Această
populație minoritară germană din Danemarca are propriile școli primare, unde limba germană

7
Florentin Smarandache, 2018,p.33

4
este limba de predare. Începând cu anul 2012, Danemarca a găzduit, de asemenea, 28.584
imigranți din Germania care vorbesc limba germană.
Engleza este vorbită de marea majoritate a danezilor ca a doua limbă. Este obligatoriu
ca danezii să învețe limba engleză în Folkeskole. Limba este predată obligatoriu până la clasa
a cincea și este o limbă opțională după aceea.
Suedeza este a treia limbă străină cea mai populară în Danemarca, cu o populație de
13% din populația care cunoaște limba.

POLITICA LINGVISTICĂ
Regatul Danemarcei adoptă o politică lingvistică liberală și implicită; nu există nicio
prevedere în Constituția Danemarcei cu privire la limba daneză sau orice altă limbă, însă
există anumite acte legislative din alte domenii care fac trimitere la daneză: ea este a doua
limbă pentru comunitățile minoritare. Consiliul Limbii Daneze a legiferat că folosirea
ortografiei daneze și respectarea normelor limbii literare existente este obligatorie în școli și
în instituții publice.8
Daneza, feroeza și groenlandeza sunt limbile oficiale ale Danemarcei continentale,
respectiv ale Insulelor Feroe și Groenlandei; germana este limbă minoritară oficială în fostul
comitat Iutlanda de Sud, de lângă frontiera cu Germania.
Danemarca este una dintre țările care au semnat și au ratificat Carta Europeană pentru
Limbile Regionale sau ale Minorităților. Astfel, este recunoscută limba germană ca limbă
minoritară, aceasta fiind singura minoritate recunoscută oficial, cu un număr de aproximativ
20.000 de vorbitori și se oferă protecție prin Legile Auto-Determinării limbilor eschimoso-
aleutine, vorbite în Groenlanda, și feroezei.9
Învățarea limbii daneze este încurajată chiar și peste hotare prin diverse programe
finanțate și cofinanțate în 20 de țări din Europa și din lume. O serie de faciltăți le sunt oferite
și imigranților care ajung în Danemarca, statul ocupându-se de acomodarea lor în țară și la
specificul lingvistic, fiind printre puținele țări care finanțează programe care sprijină învățarea
limbii oficiale.10
Domeniile în care sunt implementate politicile lingvistice sunt diverse și influențează
direct limbile prezente în Regatul Danemarcei; dintre aceste domenii, cele mai relevante sunt:
sistemul de învățământ, mass-media, serviciile, spațiul public, mediul de afaceri.
În ceea ce privește sistemul de învățământ, se remarcă adoptarea unei serii de măsuri și
decizii în legătură cu cadrul lingvistic creat în mediul școlar.
În Danemarca, un accent deosebit este pus pe egalitate şi pe idealul potrivit căruia
toată lumea este egală şi trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi respect, indiferent de originea lor
socială sau etnică. Această atmosferă tolerantă face mai uşor pentru un străin să se stabilească
în ţară, dar toleranţa este aşteptată şi din partea vizitatorilor. Danemarca este renumită pentru
sistemul de învătământ şi pentru aceste şcoli pentru adulţi, subvenţionate de stat, care predau
istoria, arta, muzica, sportul sau alte materii,  unde pot participa şi vizitatorii străini şi nu se
dau examene de admitere.
8
Language Rich Europe.Tendințe în politicile și practicile multilingvismului în Europa, disponibil la adresa
www.language-rich.eu, accesat pe data de 25.11.2019, ora 20:00
9
Ibidem
10
Ibidem

5
 Danemarca deţine unul dintre cele mai apreciate sisteme de învâţământ din lume şi
este ţara cu cei mai fericiţi locuitori la nivel mondial, după cum indică raportul Organizaţiei
Naţiunilor Unite. ”Fericirea populaţiei noastre este în strânsă legătură cu educaţia şi
metodele pe care le folosim: încă de la primul contact cu mediul şcolar, interesul major
vibrează în jurul fericirii copiilor”, notează Erik Hygum, Ph.D.Prorector, Decan al Facultăţii
de Educaţie şi Ştiinţe Sociale al VIA University College.
Cuvintele cheie ale sistemului de educaţie danez sunt: autonomie, participare,
responsabilitate, încredere, stare de bine şi fericire, explică acesta. ”Da! Fericire! Nu poţi
avea o societate sănătoasă cu o populaţie nefericită! Este şi motivul pentru care încă din
stadiul educaţiei timpurii principalele priorităţi în educaţia copiilor sunt starea de bine,
confortul psihic şi armonia în instituţiile de învăţământ. În acelasi spirit, al stării de bine a
copilului, încercăm să cultivăm noţiunea de succes în orice fel de realizare. Considerăm
critica insuccesului ineficientă şi demotivantă”, afirmă cei doi experţi în educație.
Mai mult, sistemul de învăţământ danez pune accent pe descoperirea din timp a
abilităţilor fiecărui elev în parte, la care adaugă responsabilitate şi angajament, arată experţii.
Învăţare nu teoretică, ci prin experienţă ”Fiecare loc de muncă are nevoie de un om
competent, indiferent de nivelul de calificare. Intregul sistem este mai putin teoretizat, fiind
axat pe învăţarea prin experienţă”, declară Peter Nielsen Wellendorf, Director al
departamentului de Relaţii Internaţionale VIA University College.
Învățămâtul preșcolar cuprinde oferte educaționale în limba imigranților ajunși în
Danemarca; statul danez oferă sprijin copiilor cu scopul de a conserva și de a dezvolta limbile
și culturile originale ale acestora, acoperind integral costurile finanțării acestor programe.
Oferta educațională care se adresează imigranților include următoarele limbi: albaneză, araba,
bosniaca, islandeza, somaleza, tamil, turca și urdu/punjabi. Aceasta este completată de cea
adresată minorităților naționale, care propune învățarea germanei. Se acordă atenție și
învățării danezei la nivel preșcolar. Aproximativ 85% dintre copiii cu vârsta se până în 3 ani
merg la grădinițe, unde li se monitorizează progresul și competențele lingvistice de limba
daneză. Copiii care nu merg la grădiniță primesc sprijn și asistență din partea cadrelor
didactice însumând până la 15 ore pe săptămână pentru a dobândi cunoștințele și
competențele necesare din punct de vedere lingvistic înainte de începerea școlarizării.11
Învățământul primar continuă tendința de acordare a sprijinului nou-veniților pentru
învățarea și însușirea limbii daneze. În acest stadiu al școlarizării sunt obligatorii două limbi
străine: engleza și franceza sau germana. Oferta educațională este completată prin
posibilitatea alegerii unor limbi încadrate ca discipline opționale: spaniolă, germană, sau
franceză. Această etapă aduce o schimbare la nivelul ofertei pentru imigranți, aceasta este
destinată doar vorbitorilor nativi ai acestor limbi; organizarea cursurilor de limbă presupune
îndeplirea unor condiții: minimum 10 elevi pentru alcătuirea unei grupe de studiu, organizarea
unui curriciulum coerent și explicit; programele de studiu sunt finanțate de stat în totalitate.
Debutul învățământului primar se realizează la vârsta de 5/6 ani și se finalizează la 15/16 ani.
În anul 2011 a apărut un raport din care au reieșit următoarele informații: limba engleză se
studiază încă din primul an al ciclului primar; a treia limbă străină este introdusă undeva la

11
Ibidem, p.14

6
mijlocul perioadei de școlarizare când elevii au vârsta de 11/12 ani; se propun ca opționale
limbile arabă, chineză, și portugheză.12
La nivelul învățământului secundar, limba națională este cunoscută temeinic, daneza și
engleza sunt obligatorii. Nou-veniții în Danemarca sunt sprijiniți în continuare să învețe
limba, însă progresele lor în acest sens nu sunt monitorizate sau verificate. Oferta
educațională în domeniul limbilor străine cuprinde limbi obligatorii: engleza, franceza sau
germana și opționale: greaca veche, chineza, franceza, germana, italiana, japoneza, latina,
rusa sau spaniola. Cu privire la limbile imigranților, învățământul secundar oferă cursuri de
limba turcă și arabă, accesibile și celor care nu sunt vorbitori nativi, încurajându-se buna
practică; acestea se organizează dacă se formează grupe de minimum 5 elevi, fiind finanțate ȋn
întregime de stat, iar progresele înregistrate se monitorizează prin instrumente create la
nivelul școlii. Învățământul secundar cuprinde două etape: gimnaziul, unde două limbi străine
sunt obligatorii, și liceul, unde doar o limbă străină rămâne obligatorie. În anul 2005 s-a
constatat o puternică scădere a numărului de elevi care învață mai multe limbi străine, de la
41% la doar 3%.13
Învățământul profesional, tehnic și superior presupune o ofertă variată, între 1-2 limbi
până la 4 limbi străine. Limbile străine oferite de învățământul profesional și tehnic sunt
engleza, franceza, germana și spaniola. Universitățile daneze folosesc sistemul anglo-saxon,
organizat în ciclurile Licență + Master, în cadrul cărora 25% dintre cursuri se țin în limba
engleză. Instituțiile de învățământ academic, profesional și tehnic includ în oferta lor
educațională multe programe și cursuri în limba engleză. În anul 2005 s-a realizat o statistică
bazată pe un studiu care viza utilizarea limbilor străine în învățământul profesional, tehnic și
superior care a avut următoarele rezultate: încă se folosește foarte mult spaniola, germana și
francaza, se află în scădere folosirea italianei și a rusei, devin din ce în ce mai căutate chineza
și japoneza.14
Mass-media reprezintă unul dintre locurile unde se înregistrează cele mai multe
contacte lingvistice, fiind intens promovată limba daneză și foarte puțin limbile
minoritare/regionale. Danemarca optează pentru folosirea subtitrării în cazul producțiilor TV
și cinematografice, încurajând multilingvismul și formarea unor competențe lingvistice.
Subtitrările oferă posibilitatea manifestării într-o limbă minoritară/regională, populația
majoritară având acces la conținuturile respective prin traduceri. În Danemarca există 6 canale
ale televiziunii naționale, a căror activitate se bazează pe limba și cultura daneză, cărora li se
adaugă alte câteva canale locale. În ceea ce privește limbajul mimico-gestual, el poate fi
folosit cu regularitate în Copenhaga pentru comunicarea oficială cu autoritățile, dar niciodată
în orașe precum Aarhus sau Aabenraa. Cu toate acestea există un canal special care utilizează
limbajul mimico-gestual nu se recunoaște și nici nu se recomandă, rămânând la stadiul
formalității. Singurele cazuri în care se folosește în comunicarea cu autoritățile sunt când
interacțiunea include persoane cu dificultăți de auz sau când se prezintă evenimente media
foarte importante.15

12
Ibidem, p.14
13
Ibidem, p.36-40
14
Ibidem, p.40-44
15
Ibidem, p.45-49

7
 Politicile lingvistice se aplică în domeniul serviciilor și în spațiul public: fiecare
cetățean are dreptul de a se adresa în limba proprie oricărei instituții publice din statele
nordice, fiind cunoscute asemănările dintre limbile scandinave. Capitala Danemarcei a
adoptat o serie de strategii instituționalizate: se vorbesc peste patru limbi străine, există foarte
mulți traducători și interpreți, se oferă cursuri de limbă pentru angajați. Se urmărește modul
de folosire și opțiunile lingvistice în domenii de interes: educație, sănătate, transport,
turism,teatru, justiție, etc.16
Mediul de afaceri danez este populat preponderent de firme mici și mijlocii, cu un
număr relativ mic de angajați, vorbitori nativi de limba daneză și cunoscători de limba
engleză. Un studiu din anul 2007 arată ca un sfert dintre companiile mari utilizează ca limbă
de lucru limba engleză, ceea ce aduce o scădere a numărului de studenți la alte limbi străine.
Astfel, s-a propus organizarea unei specializări combinate, care să cuprindă competențe
inginerești și lingvistice simultan.17
Cercetările de specialitate în domeniul politicii lingvistice au revelat următoarele
aspecte: cel puțin în ultimii 150 de ani, Danemarca s-a dovedit a fi, în general, o țară
monolingvă, vorbitorii cunoșteau foarte bine daneza și aveau un nivel bun de cunoaștere al
unei limbi străine: germană, franceză și, după 1945, engleza. Limbile nordice, daneza,
suedeza și norvegiana, sunt reciproc inteligibile, ceea ce ușurează accesul la informații și la o
comunicare eficientă. Trecerea timpului a produs o creștere semnificativă a influenței și
importanței limbii engleze, lucru demonstrat prin Strategia Lingvistică a Guvernului prin care
se promova studiul în paralel engleză-daneză. În același timp, se constată scăderea interesului
pentru limbile străine, cu excepția englezei.18
Politicile lingvistice ale Danemarcei se concretizează și la nivelul unor inițiative și al unor
studii pilot promițătoare. Învățarea Integrată de Conținut și Limbă(CLIL) propune predarea
unor științe precum matematica și biologia în limba engleză în ciclul gimnazial, pentru acest
demers aducându-se profesori englezi, inițiativa având loc în anul 2005. Centrul pentru
interacțiune și utilizarea în paralel a limbilor (CIP) a încercat să potențeze implementarea
unor politici lingvistice bazate pe folosirea concomitentă a mai multor limbi, având ca suport
Universitatea din Copenhaga în anul 2008. Sporirea înțelegerii reciproce între limbile nordice,
daneză, suedeză, norvegiană, se încearcă prin Coordonarea limbilor nordice, proiect care a
debutat în anul 2008. Atenție deosebită primește și limbajul mimico-gestual prin crearea unui
proiect de cercetare și dezvoltare pe 6 ani, la care au colaborat Ministerul Educației și al
Integrării, universități, școli, colegii universitare. Prin acest proiect care se derulează din anul
2009 se urmărește găsirea unui mod nou și eficient de învățare a danezei ca a doua limbă și
elaborarea unor strategii de predare a danezei.19

16
Ibidem, p.50
17
Ibidem, p.60
18
Ibidem, p.70
19
Ibidem, p.75

8
BIBLIOGRAFIE

1. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52018IP0032
2. https://www.fidescentre.ro/cursuri-limba-daneza
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarca
4. https://businessculture.org/ro/northern-europe/denmark/
5. http://www.tribunainvatamantului.ro/modelul-danez-scoala-facuta-cu-placere/
6. http://www.dri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/02/Multilingvism-si-limbi-minoritare-
in-Romania.pdf
7. NICOLAE SARAMANDU, MANUELA NEVACI, București, 2009,
MULTILINGVISM ŞI LIMBI MINORITARE ÎN ROMÂNIA, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”
8. Florentin Smarandache, Sibiu, 2018, Nopțile polare inuite, Editura Agora