Alfabetul limbii 

germane

Alfabetul limbii germane, nu impune probleme majore. Astfel, pe lângă semnele comune, limba
germană are şi propriile diacritice, patru la număr, care se asimilează uşor.

Anume:

1. Ä – se citeşte “E” ( e Sekretärin)

2. Ö – se citeşte “eo” (öffnen – a deschide)

3. Ü – se citeşte “iu” (für – pentru)

Cele două punte de deasupra se numesc Umlaut şi schimbă pronunţia. Dacă nu aveţi tastaura în
limba germană, aceste trei litere le puteţi obţine apăsând concomitent tastele Ctrl + Alt + tasta cu
semnul punct si virgula, după care se apasă tasta “a”, “o” sau “u” corespunzătoare.

4. ß – se citeşte “s” (schließen – a închide). Aici apare menţiunea că semnul “ß” poate fi înlocuit
oricând cu ss, dacă nu ştim combinaţia de taste aferentă lui.

Reguli de citire

Pe lângă regulile privind literele cu Umlaut, mai există anumite grupuri de litere, cu citire
specială. Anume:

EI -> ai (schreiben)

SCH -> ş (Deutschland)

IG -> Pfenig

z -> ţ (Zukunft, zurück)

V -> f (Vogel)

W -> v (Wetter)

GE -> ghe (Georg)

GI -> ghi (Legitimation)

CH -> h (kochen)

J -> i ( Johan )

EU -> oi (Europa)
H – se citeşte doar dacă este prima literă a unui cuvânt, în interiorul acestui nu se citeşte. ( Hilfe
vs. fahren)

O atentie specială trebuie să se acorde literei “s”. Aceasta, în funcţie de litera următoare se citeşte
“z” (înainte de voală în special -> Sessel) sau “ş” (înainte de consoane, cum ar fi “t”, “n”, etc ->
stark, Strudel, Stadt, Stunde, sprechen, etc).

Prepoziţiile

Prepoziţiile fac posibilă exprimarea şi legarea cuvintelor, dând sens frazelor. În limba germană,
acestea trebuie învăţate încă de la început pentru a evita probleme de limbă ulterioare, ce pot fi
mai greu remediate. De aceea, vă invit să acordaţi atenţie maximă acestei secţiuni. Pentru
orientare, există 5 tipuri de prepoziţii. Fiecare grupă cere cazuri specifice.

Prepoziţii care cer Dativul obligatoriu: mit, aus, von, zu (mişcare), bei (stare), nach, seit (timp),
ausser.

Prepoziţii care cer Acuzativul obligatoriu: bis, durch, für, ohne, um, gegen.

Prepoziţii care cer Genitivul obligatoriu: wegen, statt, während, trotz, innerhalb, inmitten.

Prepozitii bicauzale, adica acelea care alterneaza cazurile D si A in fucntie de tipul verbului din
fraza.

Abia de aici încolo se complică lucrurile… În funcţie de verbul propoziţiei, anumite prepoziţii
cer fie dativ, fie acuzativ. Astfel, dacă verbul propoziţiei indică starea pe loc (de genul warten),
atunci după prepoziţie se pune Dativul. Dacă dimpotrivă, verbul propoziţiei indică mişcarea,
direcţia (de exemplu gehen), atunci după prepoziţie se pune Acuzativul. Aceste prepoziţii sunt
următoarele:  über, in, auf, unter, neben, zwischen, an, vor, hinter.

Cu un pic mai mult efort şi cu un profesor răbdător,  se asimilează şi această regulă de gramatică.

Pronumele

Pronumele personal în limba germană arată după cum urmează:

Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv

ich – eu mich – pe mine mir – mie mein – al meu
du – tu dich -  pe tine dir – ţie dein – al tău
er – el ihn – pe el ihm – lui sein – al lui
sie – ea sie – pe ea ihr – ei ihr – al ei
Es – el / ea înlocuieşte es – el / ea înlocuieşte ihm – lui/ei înlocuieşte sein – al lui/al ei –
substantive de genul substantive de genul substantive de genul înlocuieşte substantive
neutru neutru neutru de genul neutru
wir – noi uns – pe noi uns – nouă unser – al nostru
ihr – voi euch – pe voi euch – vouă euer – al vostru
sie, Sie – ei/ele, dvs. sie/Sie – pe ei/pe ele, ihnen/Ihnen – lor, dvs. ihr / Ihr – al lor, al dvs.
pe dvs.

Substantivul

Substantivul în limba germană are trei genuri. Este foarte important să se acorde o atenţie
specială genului substantivului, deoarece de acesta depind acordurile din interiorul propoziţiei şi,
implicit, corectitudinea ei.

Aşadar, avem:

genul masculin – articolul pentru acest gen este DER

genul feminin – articolul pentru acest gen este DIE

neutru neutru – articolul pentru acest gen este DAS.

Articolele der, die, das se pun în faţa substantivului la nominativ. (Astfel, casă se va scrie – das
Haus.) La celelalte cazuri se acord conform tabelului de mai jos:

Cazul Articolul
masculin feminin neutru Plural
Nominativ der die das die
Acuzativ den die das die
Dativ dem der dem den
Genitiv des der des der

Literă de lege: substantivele se scriu întotdeauna cu literă mare.

Genul substantivului

Am mai spus şi cu altă ocazie că este de preferat ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articolul
de gen corespunzător. Există însă şi anumite reguli care pot face memoriei sarcina mai uşoară.
Astfel, în funcţie de terminaţiile substantivului şi de sensul său, acesta poate fi masculin, feminin
sau neutru.

I. După terminaţii

II. După sens

I.1. Terminaţii ce indică genul masculin

er – Schuler, Pullover, Lehrer, etc
el – Deckel, Mantel; exceptie: die Angel (undita)
ist – Pessimist
ent – Student
or – Direktor
ich – Teppich
ig – Pfenig
ling – Fremdling
ismus – Kommunismus
ant – Lieferant
en – alte substantive decat cele formate prin substantivizarea infinitivului – Garten, Schaden

I.2. Terminaţii ce indică genul feminin

schaft – Freundschaft
heit – Menschheit
keit – Schwierigkeit
ung – Trennung
ie – Kopie
ei – Konditolei
ik – Statistik
ion – Diskution
tät – Universität
e – Suche, Frage
anz – Allianz
enz – Konferenz
ur – Diktatur, Tür
in – DOAR LA SUBSTANTIVELE FEMINIZATE DE UN SUBSTANTIV MASCULIN LA
ORIGINE, de exemplu: r Freund – e Freundin, r Doktor – e Doktorin, r Techniker – e
Technikerin, etc.

I.3. Terminaţii ce indică neutrul

tum – Menschtum
ium – Natrium
ment – Monument, Dokument
chen / lein (formeaza diminutivele) – Bruderchen
lein – Fräulein

!! Nota bene: Genul neutru al unui substantiv poate fi determinat şi după prima silabă, nu doar
după terminaţie (ca mai sus): Prefixul Ge - Gedicht, Gesicht

II.1. După sens sunt de genul masculin următoarele:

- zilele saptamanii  – der Montag, der Freitag

- lunile – Der Juli
- anotimpurile – der Sommer
- punctele cardinale  – der Norden
- fenomenele atmosferice
- numele de autoturisme 
- numele de copaci

II.2. Tot după sens, sunt feminine următoarele:

- nume de rauri (exceptie: der Rhein)

- nume de flori
- numeralele (die Eins, die Zehn)
- nume de motociclete, vapoare si avioane – Die Titanic, die Honda, die Lufthansa

II.3. Tot după sens, neutre:

- nume de tari
- nume de localitati
- limbile
nicht / kein / nichts – negaţia

In limba gemana, negaţia se formează in general cu ajutorul particulei nicht (A). Aceasta negaţie
devine inutilizatibilă atunci când negaţia este urmată de un substantiv si ein/eine, in acest caz
folosindu-se kein (B). Există şi situaţia în care se neagă totul şi atunci se va folosi nichts (C).

A. nicht

Er liest die Zeitung nicht. -> El nu citeşte ziarul

 Er kann nicht Schlittschuh laufen. -> El nu poate patina.

Particularităţi ale utilizării negaţiei nicht în propoziţie:

- neagă propoziţia şi se referă la verb

 - se pune de obicei în spatele substantivului în Acuzativ

-  apare si în spatele substantivului în Dativ, cu conditia ca acesta sa nu fie urmat de nici un

subst. în Acuzativ.

- dacă în propoziţie apar expresii de tipul die Hand geben, Schlittschuh laufen, nicht stă înaintea
acestora.

B. kein

Ich habe keinen Bleistift – Nu am nici un stilou. (Bleistift este substantiv de genul masculin
(der), singular, în Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunzător -> keinen.) 

Ich habe keine Lust -> Nu am nici un chef / Nu am chef. (Lust este substantiv de genul feminin
(die), singular, în Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunzător -> keine)

Ich habe kein Kind -> Nu am nici un copil / Nu am copil. (Kind este substantiv de genul
neutru(das), singular, în Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunzător -> kein)

Er bin keine Lehrerin. (Lehrerin este substantiv de genul feminin, singular, in Nominativ,
deoarece verbul SEIN cere subst. in N. Astfel kein se va acorda corespunzător -> keine)
Particularităţi ale utilizării negaţiei kein:

- neagă substantive (de ex. neaga posesia, existenta unui substantiv)

- este situată fără excepţie în faţa unui substantiv

- se acordă întotdeauna cu genul, cazul şi numărul substantivului care o urmează

- la singular se traduce ca nici un / nici o. ( Nu vad nici un creion -> ich sehe keinen Bleistift.)

C. nichts

Ich verstehe nichts. -> Nu înţeleg nimic.

Particularităţi:

- este negaţia lui alles (totul)

- se traduce nimic.

Verbul – generalităţi

Ca in orice limba exista verbe regulate si verbe neregulate. Cu toate acestea mecanismul
conjugarii nu este complicat pe cit pare, astfel incit in scurt timp ajunge sa fie cea mai mica
problema a limbii.
Trebuie retinut faptul, ca fiecare verb se invata cu cei trei timpi importanti: Infinitv, imperfect si
perfectul compus, la acesta din urma fiind importanta cunoasterea participiului II si verbul
auxiliar folosit. In plus se invata verbul impreuna cu prepozitia si cazul cerut. Dar despre acestea
mai tirziu. In cele ce urmeaza vom da verbul la cele trei forme (prezent, imperfect, participiu ) si
unde este necesar prepozitia si cazul cerut de aceasta.

Verbele auxiliare

“sein” = a fi

sein / war / gewesen sein (a fi/era/fost)

ich bin / war / bin gewesen (eu)

du bist / warst / bist gewesen (tu)
er, sie, es ist / war / ist gewesen (el, ea, el-neutru)
wir sind / waren / sind gewesen (noi)
ihr seid / wart / seid gewesen (voi)
sie sind / waren / sind gewesen (ei, ele –> aceeasi forma “sie”)
“haben” = a avea

haben / hatte / gehabt haben

ich habe / hatte / habe gehabt (eu)

du hast / hattest / hast gehabt (tu)
er, sie, es hat / hatte / habe gehabt (el, ea, el-neutru)
wir haben / hatten / haben gehabt (noi)
ihr habt / hattet / habt gehabt (voi)
sie haben / hatten / haben gehabt (ei, ele –> aceeasi forma “sie”)

Pentru a vedea ce inseamna verb regulat, vom lua spre exemplificare verbul machen = a face
(terminaţiile cu roşu)

machen / machte /gemacht haben (activ) sein (pasiv)

ich mache / machte / habe gemacht (eu, activ) – bin gemacht (pasiv, desi logic nu merge, dar
pentru a axplica fenomenul…)
du machst / machtest / hast gemacht (tu aktiv) – bist gemacht (pasiv)
er, sie, es macht / machte / habe gemacht (el, ea, el-neutru, activ) – ist gemacht (pasiv)
wir machen / machten / haben gemacht (noi) – sind gemacht (pasiv)
ihr macht / machtet / habt gemacht (voi, activ) – seid gemacht (pasiv)
sie machen / machten / haben gemacht (ei, ele –> aceeasi forma “sie”, activ) – sind gemacht
(pasiv)

Verbe cu particulă separabilă

Verbele cu particulă separabilă se comportă diferit faţă de verbele obişnuite. Acestea sunt
formate, aşa cum se poate intui din chiar numele lor, din verbul de bază plus o particulă aşezată
în faţă. Separabilitatea particulei de restul verbului se marchează într-un dicţionar bun printr-o
linie  oblică sau dreaptă.Verbele cu particulă separabilă se conjugă ca şi cele fără particulă,
trebuie doar avut în vedere că particula respectivă se “trimite” la sfârşitul propoziţiei.

Exemple:

auf/räumen – a face curăţenie

Ich räume in meinem Zimmer auf. – Fac curat în camera mea.

zu/machen – a închide

Ich mache das Fenster zu. – Închid fereastra.

an/hören – a asculta
Ich höre gern Musik an. – Ascult muzică cu plăcere.

statt/finden – a avea loc

Die Besprechung  findet am 26. Juni 2009, um 9 Uhr statt. – Întâlnirea are loc pe 26 iunie, la ora
9.

Uneori e suficient a se cunoaşte acele particule separabile în mod obişnuit, conjugarea venind de
la sine. Găsiţi ataşat acestei postări un document cu cele mai utilizate verbe cu particulă
separabilă.

Verbe cu particula separabila_lista

Iată în continuare o listă cu cele mai întâlnite particule separabile.

auf bloß fest her vor zurück

aus dar fort hin vorbei fern
ab ein frei los weg über
an empor gegenüber mit weiter
bei entgegen heim nach zu

Prezentul

In limba germana verbele se conjuga la timpul prezent relativ usor. Astfel, avem de exemplu verbul
TRINKEN (a bea). Se elimina marca de infinitiv EN, si vom obtine radacina DRINK, la care se vor adauga
terminatiile specifice fiecarei persoane (marcate cu rosu).

TRINKEN  – TRINK

Ich trinke

Du trinkst

Er/Sie/Es  trinkt

Wir trinken

Ihr trinkt

Sie/sie trinken

NOTA BENE: Exista verbe a carora conjugare presupune anumite modificari la forma verbului pentru
persoanele a II a si a III-a singular. De exemplu ESSEN.

ESSEN – ESS
Ich esse

Du ißt

Er/sie/es ißt

Wir essen

Ihr eßt (sau rar esst)

Sie/sie essen.

Exemplele pot fi numeroase: lesen (du liest, er liest) – a citi, backen (du bäckst, er bäckt) – a coace,
brechen (du brichst, er bricht) – a sparge, empfehlen (du empfiehlst, er empfiehlt) – a recomanda, fahren
(du fährst, er fährt) – a merge cu masina, fallen (du fällst, er fällt) -  a cadea, fangen (du fängst, er fängt )
– a incepe, halten (du hälst, er hält), helfen (du hilfst, er hilft), laden (du lädst, er lädt) -  a umple, lassen
(du lässt, er lässt) -  a lasa, nehmen (du nimmst, er nimmt) – a lua, schlafen (du schläfst, er schläft)  a
dormi, sehen (du siehst, er sieht) – a vedea, sprechen (du srpichst, er spricht) – a vorbi, sterben (du
stirbts, er stirbt) – a muri, treffen (du triffst, er trifft) – a intalni, tretten (du trittst, er tritt) – a intra,
vergessen (du vergisst, er vergisst) – a uita, wachsen (du wächst, er wächst) – a creste, waschen (du
wäschs, er wäscht) – a spala, werfen (du wirfst, er wirft) – a arunca, wissen (ich weiß, du weißt, er weiß) –
a sti, a cunoaste.

Verbe cu recţiune

Am observat în istoricul statisticilor de căutări, că sunteţi interesaţi de “verbele cu

prepoziţii” . Aceste verbe se numesc, de fapt, verbe cu recţiune şi cer obligatoriu anumite
prepoziţii.

Chiar dacă în limba română verbul pare să ceară o anumită prepoziţie, în limba germană lucrurile
sunt un pic diferite. De exemplu în română se zice “a se interesa de”, iar în germană sich
interessieren fuer, adică traducerea mot a mot ar fi “a se interesa pentru”.

Ex. Ich interessiere mich fuer Fußball. – Sunt interesat de fotbal. (În nici un caz “Mă interesez
pentru fotbal”).

Alte exemple:

sich erinnern an – a-şi aminti de

sorgen um – a avea grijă de

sich bewerben um – a candida pentru / a aplica pentru.

1. Prezentul verbelor slabe il formezi utilizand radacina verbului (fara terminatia EN), la
care adaugi terminatii de prezent: e, st, t, en, t, en. Exista si verbe de conjugare tare, care
schimba un pic forma radacinii la persoanele a II-a si a III-a singular. Pe aceste nu ai
decat sa le inveti ca atare.
Trecutul il formezi cu prezentul verbelor auxiliare (sein sau haben – sunt conjugate pe
aici pe undeva la prezent) + participiul verbului de conjugat. Sein se foloseste pentru
verbele care arata o miscare (gehen, kommen, fahren, fliegen), iar haben pentru restul
verbelor (bieten, hören, sprechen, etc).