Sunteți pe pagina 1din 16

Substantivul in germana

Substantivul reprezinta partea de vorbire flexibila prin care vorbitorul denumeste lucruri, fiinte, fenomene ale naturii
si altele. Substantivele pot fi comune (das Haus - casa), proprii (Karl, Roger), concrete (das Kind - copilul, das Auto -
autoturismul) sau abstracte (das Seele - sufletul).
Specific substantivelor din limba germana este faptul ca acestea se scriu intotdeauna cu initiala mauscula, indiferent
ca se afla la inceputul propozitiei sau la sfarsitul acesteia.
!a si in limba romana, substantivele in germana pot fi la singular sau la plural si se impart in trei genuri" masculin,
feminin sau neutru. #utem intalni de asemenea substantive care au numai forme de singular (die Hitze, das $eduld,
das $eld, die %eit) si substantive care au numai forme de plural (die Alimente, die &eute, die 'ltern, die Kosten).
Asa cum veti constata parcurgand acest curs de limba germana, genul gramatical al substantivelor in germana nu
corespunde intotdeauna genului natural sau genului substantivelor corespondente din limba romana.
der (ann - barbatul (masculin in romana si germana)
die )rau - femeia (feminin in romana si germana)
der *isc+ - masa (feminin in romana si masculin in germana),
das )enster - fereastra (feminin in romana si neutru in germana),
#utem observa ca fiecare substantiv este insotit de un articol +otarat.
-eoarece regulile de determinare a genului substantivului sunt destul de putine si generale, existand adesea unele
exceptii, este foarte important ca fiecare substantiv sa fie retinut impreuna cu articolul +otarat corespunzator.
Singura regula fiabila de determinare a genului se aplica in cazul substantivelor compuse, acolo unde genul este dat de
ultimul substantiv component.
das *ier . der )reund / der *ierfreund
die )erien . das Haus / das )erien+aus
Articolul +otarat determina genul substantivului.
-e asemenea, substantivele pot fi insotite si de articole ne+otarate" ein 0ater, eine (utter.
Atunci cand le folosim trebuie sa fim atenti atat la numar si gen cat si la cazul in care se afla substantivul. Sc+imbarea
cazului presupune sc+imbarea formei substantivului si a articolului insotitor.
Altfel spus, intre articol si substantiv exista o concordanta gramaticala legata de gen, numar si caz.
Caz Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der Mann die Frau das Kind die Kinder
Acuzativ den Mann die Frau das Kind die Kinder
Dativ dem Mann(e) der Frau dem Kind(e) den Kindern
Genitiv des Mann(e)s der Frau des Kind(e)s der Kinder
0ocalele din paranteze sunt facultative, ambele forme fiind acceptate.
1ntrebarile specifice cazurilor
Cazuri ntre!are cores"unzatoare
Nominativ #erfall $er% $as% cine% ce%
Acuzativ #enfall $en% $as% "e cine% ce%
Dativ #emfall $em% cui%
Genitiv #esfall $essen% al, a, ai ale cui%
--eclinarea substantivului
#rin declinarea substantivului in germana putem intelege trecerea acestuia prin toate cazurile" nominativ, acuzativ,
dativ si genitiv.
Substantivele in limba germana pot fi grupate in substantive de declinare tare, slaba sau mixta.
!aracteristica principala a declinarilor o reprezinta felul in care substantivele formeaza genitivul singular si
nominativul plural.
-eclinarea tare
1n limba germana, din declinarea tare fac parte cele trei genuri de substantive (masculin, feminin, neutru).
Acestea primesc la genitiv singular terminatia s sau es.
Substantivele feminine nu primesc la singular nicio terminatie.
&a nominativ plural, substantivele feminine, pot fi fara terminatie sau cu una din terminatiile e, er, s.
Substantivele masculine si neutre nu primesc la acuzativ singular nicio terminatie.
Aceste pot primi la dativ singular terminatia e daca la genitiv singular primesc es.
(aoritatea substantivelor de declinare tare primesc la dativ plural terminatia n., exceptie facand cele care
la nominativ plural se termina in en sau s.
2bservatie" toate substantivele care primesc la plural umlaut fac parte din declinatia tare.
-in declinarea tare fac parte substantivele din grupele de plural 1, 11, 111 si 0.
'xemplu de substantive de declinare tare
Caz Singular Plural
Nominativ der &e'rer die &e'rer
A((usativ den &e'rer die &e'rer
Dativ dem &e'rer den &e'rern
Genitiv des &e'rers der &e'rer
Nominativ die Mutter die Mtter
Akkusativ die Mutter die Mtter
Dativ der Mutter den Mttern
Genitiv der Mutter der Mtter
Nominativ das Auto die Autos
A((usativ das Auto die Autos
Dativ dem Auto den Autos
Genitiv des Autos der Autos
-eclinarea slaba
-e declinare slaba pot fi substantive masculine sau feminine.
Substantivele masculine primesc, in afara de nominativ singular, terminatia n la toate cazurile.
Substantivele feminine la singular nu primesc nicio terminatie iar la plural primesc n sau en la toate cazurile.
2bservatie" din grupa declinarii slabe fac parte maoritatea substantivelor masculine si toate substantivele feminine
din grupa a 10-a de plural.
'xemplu de substantive de declinare slaba
Caz Singular Plural
Nominativ der )unge die )ungen
A((usativ den )ungen die )ungen
Dativ dem )ungen den )ungen
Genitiv des )ungen der )ungen
Nominativ die Frau die Frauen
A((usativ die Frau die Frauen
Dativ der Frau den Frauen
Genitiv der Frau der Frauen
-eclinarea mixta
Acest tip de declinare este definita de genitivul singular al declinarii tari (terminatie s sau es) si nominativul plural al
declinarii slabe (terminatie n sau en).
Substantivul la dativ singular primeste in mod neobligatoriu terminatia e daca la genitiv singular a avut terminatia es.
&a plural substantivul primeste la toate genurile terminatiile n sau en.
2bservatie" de declinarea mixta apartin un numar redus de substantive masculine si toate substantivele neutre
din grupa a 10-a de plural.
'xemplu de substantive de declinare slaba
Caz Singular Plural
Nominativ der Staat die Staaten
A((usativ den Staat die Staaten
Dativ dem Staat(e) den Staaten
Genitiv des Staat(e)s der Staaten
Nominativ das Auge die Augen
A((usativ das Auge die Augen
Dativ dem Auge den Augen
Genitiv des Auges der Augen
!oncluzie"
3. substantivele masculine pot fi de declinare tare, slaba sau mixta4
5. substantivele feminine pot fi de declinare tare sau slaba4
6. substantivele neutre pot fi de declinare tare sau mixta.
Stiu ca aceste reguli sunt putin mai 7intortoc+eate8, mai ales pentru incepatori, motiv pentru care va rog sa-mi lasati un
comentariu daca doriti completari.
#entru a intelege cat mai bine declinarea substantivelor in limba germana, va rog sa studiati de asemenea si cele patru
reguli generale pentru declinarea substantivelor.
-
Reguli determinare substantive masculine
Asa cum am mentionat in articolul precedent, substantivul in germana, regulile de determinare a genului
substantivelor sunt destul de putine si nu intotdeauna exacte.
Aceste reguli nu substituie necesitatea de a retine orice substantiv impreuna cu articolul +otarat corespunzator. Sub
aceeasi forma le veti gasi si in maoritatea dictionarelor.
-e retinut" in limba germana de genul masculin sunt substantivele insotite de articolul +otarat der.
Reguli de determinare a substantivelor de gen
masculin
-e regula, de genul masculin sunt"
3. zilele saptamanii
der, Montag, der Dienstag, der Mittwoch, der Donnerstag, der Freitag, der Samstag, der Sonntag
5. lunile anului
der Januar, der Februar, der Mrz, der April, der Mai
6. partile zilei
der Morgen, der Mittag, der Abend, die Nacht, die Frhe
9. anotimpurile
ser Sommer, der erbst, der !inter
:. punctele cardinale
der Norden, der Sden, der "sten, der !esten
;. fenomenele naturii
der #egen, der Schnee, der Nebel, das $ewitter
<. numele vanturilor
der F%hn, der &ai'un, der (assat, die )ora
=. numele mineralelor si ale rocilor
der $limmer, der *uarz, der )asalt, die +reide
3>. cele mai multe nume de munti
der )roc,en, der $ro-gloc,ner, der Moldoveanu
33. nume de monede
der .eu, der #ubel, der Dollar, der $ulden, der Fran,
35. nume de bauturi
der /od,a, der Sa't, der !ein, die Milch
36. substantive fara terminatie, provenite din verbe
der Sprung, der $ang, der $ewinn, der /erstand, der Schland, der An'ang
3?. profesii considerate masculine
der Arzt, der .ehrer, der Maler, der (ra,ti,ant, der 0he'
39. persoane de gen masculin
der Mann, der /ater, der Junge, der Sohn, der )ruder
3:. animale masculine
der und, der A''e
!onform terminatiei substantivelor, sunt considerate de gen masculin substantivele terminate in"
Terminatie Exemplu
al der Admiral, der Kanal, der Po(al
*n der Ka"it*n
an der +zean, der ,ul(an
and der Summand, der Doctorand, der nformand
aner der Afri(aner
ant der Demonstrant, der S"e(ulant, der Musi(ant, der As"irant
ar der -i!liot'e(ar, der Anti.uar
*r der Se(ret*r, der A(tion*r
ard der Kommunard
ast der Gast, der D/nast, der G/mnast
!us der Auto!us, der 0rolle/!us
ee der Kaffee, der Klee, der Sc'nee, der 0ee
el der Arti(el, der 1immel, der 1o!el, die Kugel
en der 2egen, der -ogen, der #agen, das Kissen
end der Dividend, der Su!tra'end
ent der Dissident, der Student, der A!iturient
er der Koffer, der Ar!eiter, der &e'rer, der Fa'rer, das Fenster
et der Planet
eur der Friseur, der )ongleur, der ngenieur
graf der Fotograf, der Geograf
gra"' der Geogra"'
ic' der 0e""ic', der -ottic', der Kranic'
ier der Pionier, der +ffizier
ig der 1onig, der 3ssig
i(er der Mec'ani(er, der Gra"'i(er, der P'il'armoni(er
ismus der Kommunismus, der Sozialismus, der 2ealismus
ist der Kom"onist, der Polizist, der 3goist
ler der 0isc'ler, der K4nstler
ling der &e'rling, der Neuling, der 5$illing, das 2ec/cling
loge der -iologe, der 0'eologe, der Astrologe, der P'ilologe
or der Motor, der Do(tor, der Dire(tor, das &a!or
s der Sc'na"s, der Kla"s, der Sc'$i"s
us der Ka"italismus, der +"timismus, der 3goismus, der Ka(tus
-upa cum puteti observa din tabelul de mai sus, aceeasi terminatie poate avea alt gen.
Reguli determinare substantive feminine
-upa cum am mentionat in articolul substantive in germana, regulile de determinare a genului substantivelor in limba
germana sunt putine si nu foarte precise, existand de asemenea numeroase exceptii de la regula. 1n acest articol vom
studia regulile generale de determinare a genului.
-e retinut" in limba germana substantivele de gen feminin sunt insotite de articolul +otarat die.
Reguli de determinare a substantivelor de gen
feminin in germana
-e genul feminin in limba germana intalnim adesea"
3. maoritatea numelor de arbori
die 1iche, die &anne, die 1iche, die )ir,e, der Ahorn
5. nume de flori
die .ilie, die Nel,e, die &ulpe, die #ose, das Mohn
6. nume de fructe
die +astanie, die )irne, die Nuss, die &raube, der Ap'el
?. nume de vapoare, avioane sau motociclete
die *ueen Mar2, die )M!, die onda, die )oeing, die 0oncorde, die &itanic
9. maoritatea substantivelor terminate in e
die +lasse, die )lume, die Freude, die 1rde, die Sonne
:. substantive terminate in t care provin din verbe
die Sicht, die Flucht, die &at, die Fahrt
;. unele numerale cardinale substantivate
die 1ins, die 3wei, die 3ehn
<. maoritatea numelor de rauri si fluvii
die Mosel, die Donau, die Seine, die 1lbe, die 4sar
=. nume de tari, regiuni sau provincii
die Normandie, die Mongolei, die (rovence
3>. nume de tigari, trabucuri
die 3igarre, die 3igarette, die avanna
33. nume proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin
die enne, die Frau, die &ante, das !eib, das +ind
35. numele unor instrumente muzicale
die )ratsche, die .aute, die "rgel, das Sa5ophon
1n functie de terminatia pe care o au, sunt considerate de gen feminin substantivele care se termina in"
Terminatie Exemplu
ade die S'o(olade, die &imonade, die Marmelade, die Sc'u!lade
a die Kamera, die Aula, die Pro(ura, das Sofa
aille die Medaille, die 3maille, die Kanaille
*ne die 0r*ne, die Font*ne, die 6uarant*ne
anz die -ilanz, die 0oleranz, die Arroganz, die ignoranz
de die Kunde, die #unde, die 3rde, die Fremde
e die &am"e, die 3c(e, die Grenze, die Sonne, das 3nde, das Auge
ei die Metzgerei, die Konditorei, der Pa"agei
elle die -agatelle, die 5itadelle, die Morelle
enz die Fre.uenz, die Konferenz, die Prominenz
ere die Misere, die Portiere
esse die Messe, die Presse, die Politesse, die 2affinesse, das nteresse
ette die 0oilette, die Kette, die Marionette
euse die Sc'leuse, die -alletteuse, die 2euse
'eit die Frei'eit, die 3in'eit, die An$esen'eit
ie die S/m"at'ie, die ndustrie, die Studie, die Arie, das Genie
i( die 0ec'ni(, die Musi(, die Mat'emati(, die Fa!ri(
ille die Kamille, die Pu"ille
in die &e'rerin, die Freundin, die Arc'ite(tin
ine die Ka!ine, die Kom!ine, die 0ur!ine, der Ga!ardine
ion die nformation, die Nation, die Situation, das Stadion
isse die Kulisse, die 1ornisse
itis die 5ellulitis, die Gastritis, die 1e"atitis
ive die Pes"e(tive, die Alternative, die nitiative
iz die Miliz, die )ustiz, die Notiz
(eit die Neuig(eit, die Sau!er(eit
nis die -itternis, die -esorgnis, die 3rs"arnis, das 3reignis, das 3rle!nis
nz die Provinz, die Kom"etenz, die 0oleranz
ose die Prognose, die Diagnose, die Neurose
sc'aft die Freundsc'aft, die Mannsc'aft, die &andsc'aft
sis die -asis, die Anal/sis, die Dosis
suc't die Sel!stsuc't, die 3igensuc't, die Se'nsuc't
t die 2ast, die Fa'rt, die Sc'rift, die Suc't
t*t die Pu!ert*t, die Su"eriorit*t, die A(tualit*t
t'e( die S"ielot'e(, die 1/"ot'e(, die Dis(ot'e(
ung die #o'nung, die 3rfindung, die Meinung
ur die Natur, die Kultur, die Frisur, die 2e"aratur
4re die &e(t4re, die -rosc'4re, die Sa4re
@u uitati, decat sa memorati terminatiile specifice fiecarui gen in parte mai bine invatati substantivele cu articolul
+otarat aferent.
Reguli determinare substantive neutre
1n acest articol prezentat pe invat germana online, vom discuta despre regulile de determinare ale substantivelor
neutre. Asa cum ati putut observa in cadrul articolelor despre regulile de determinare pentru
substantive masculine si feminine, vom clasifica substantivele neutre dupa genul anumitor cuvinte sau grupuri, in
general, si dupa terminatiile specifice genului neutru.
-e retinut" de genul neutru sunt substantivele insotite de articolul +otarat das.
Reguli de determinare a substantivelor de gen neutru
-e genul neutru sunt, de regula"
3. numele fiintelor tinere
das +ind, das Fohlen
5. denumirile de animale folosite atat pentru mascul cat si pentru femela
das +ind, das .amm, das ('erd, das Scha', das #ind, das uhn
6. multe nume colective
das $ebirge, das $etreide
?. cele mai multe nume de metale
das $old, das Silber, das Aluminium, die )ronze
9. cele mai multe nume de elemente c+imice
das )lei, das elium, das )rom, der Stahl
:. numele continentelor, ale tarilor si a maoritatii localitatilor
das 1uropa, das Deutschland, das )erlin, das )anat
Aceste substantive se folosesc cu articol doar cand sunt precedate de un adectiv sau cand sunt intrebuintate cu un
atribut.
;. toate substantivele care se termina in chen si lein (diminutivele)
das +indchen, das +indlein, das Sternchen, das Sternlein
<. multe adective si participii substantivizate
das $ute, das Neue, das Alte, das +ommende, die Neue, der .esende
=. denumirile limbilor
das Deutsche, das Spanische, das Japanische
3>. literele alfabetului
das 0, das ), das A
33. notele muzicale
das hohe D
35. denumirile culorilor
das )laue, das #ote, das )lau, das #ot
36. adective substantivizate care exprima o notiune abstracta
das Neue, das Alte, das Sch%ne
3?. numeralele fractionare
das Drittel, das /iertel, das undertstel, die l'te
39. toate infinitivele substantivizate
das .ernen, das #auchen, das )aden, das 1ssen
1n functie de terminatie, avem de genul neutru substantive terminate in"
Terminatie Exemplu
a das Komma, das Drama, das 0'ema
at das Konsulat, das 2esultat, das 2eferat
(i)um das Museum, das Studium, das A.uarium, das Datum
ment das 3lement, das Do(ument, das Medi(ament
nis das 5eugnis, das ,er'*ltnis, das Gef*ngnis, die Kenntnis
o das Konto, das Auto, das Kino, das Foto
tum das 1erzogtum, das Altertum, das -4rgertum, das F4rstentum
)ormarea pluralului in germana
)ormare pluralului unui substantiv in limba germana poate fi adesea 7putin problematica7, mai ales pentru incepatori.
!omparativ cu limba engleza, unde pentru formarea pluralului unui substantiv este de auns sa adaugam un s sau es la
sfarsitul substantivului, in germana lucrurile sunt putin mai complicate. Astfel ca...
1n limba germana exista cinci (9) moduri de formare a pluralului.
-ar nu va lasati intimidati de aceste 7particularitati7 ale limbii germane. )ie ca memorati pluralul unui substantiv, fie
ca il determinati prin regulile de mai os, cel mai important este sa-l folositi cat mai des.
0eti constata ca dupa un timp veti reusi sa deduceti forma de plural intr-un mod natural.
Reguli de formare a pluralului pentru substantive in
limba germana
Gru"a 0erminatie Singular Plural Primesc terminatia

nu
primesc
terminatie
der #agen die #agen
su!stantive masculine si neutre
terminate in el, en sau er
der &e'rer die &e'rer
das Fenster die Fenster
das
M*dc'en
die M*dc'en
su!stantive neutre cu
terminatia
c'en sau lein
das -rieflein die -rieflein
umlaut
pe vocala
der A"fel die 7"fel
numai su!stantive masculine
der ,ater die ,*ter
der 0ag die 0age

e
der 0isc' die 0isc'e
cela mai multe su!stantive
masculine si neutre
der 1eft die 1efte
das 3reignis 3reignisse
su!stantive terminate in nis
sau !us 8 cu du!larea lui s
der -us die -usse
umlaut
+ e
der So'n die S9'ne
su!stantive masculine si
feminine
die 1and die 1*nde

er
das Kind die Kinder
in s"ecial su!stantivele neutre
das &ied die &ieder
das Geist die Geister su!stantive masculine
er +
umlaut
das 1aus die 1*user
su!stantive neutre si cateva
su!stantive masculine care
au a, o, u, au in com"onenta
das &and die &*nder
das -uc' die -4c'er
das Mann die M*nner
das #ald die #*lder
, (e)n
die Frau die Frauen
cele mai multe su!stantive
feminine:
su!stantive feminine formate
cu
sufi;ul in (du!leaza n)
die -lume die -lumen
die Freundin
die
Freundinnen
die
Sc'4lerin
die
Sc'4lerinnen
die Nation die Nationen
su!stantive de origine straina
die
Konferenz
die
Konferenzen
der )unge die )ungen
"utine su!stantive masculine
der Affe die Affen
das Auge die Augen
unele su!stantive neutre
das +'r die +'ren
, s
das C'ef die C'efs
su!stantive de origine straina die Part/ die Part/s
das Foto die Fotos
der &K# die &K#s "rescurtari
-upa cum putem observa din tabelul de mai sus, la plural substantivele primesc articolul +otarat die.
!azuri speciale de formare a pluralului
3. (aoritatea substantivelor compuse cu cuvantul de baza mann formeaza pluralul cu leute.
der Aergamann - die Aergleute
der Kaufmann - die Kaufleute
der Staatsmann - die StaatsmBnner
der Sportsmann - die Sportsleute - die SportsmBnner
der Sc+neeman - die Sc+neemBnner
Ac+tung,
der '+emann are la plural doua forme cu intelesuri diferite
der '+emBnner - barbatii casatoriti
der '+eleute - sotul si sotia
5. Cnele denumiri de materie sunt necesare la plural pentru a numi sorturile materiei respective. #entru formarea
pluralului se adauga terminatiile sorten sau arten.
das 2bst - die 2bstsorten
das $etreide - die $etreidearten
6. Cnele substantive abstracte folosite cu sens concret pot avea si forme de plural.
?. Cnele substantive de alta origine decat germana pot avea forme proprii de plural.
das (useun - die (useen
das %entrum - die %entren
das $Dmnasium - die $Dmnasien
die )irma - die )irmen
die 0illa - die 0illen
das *+ema - die *+emen
Substantive cu plural dublu
'xista in limba germana o serie de substantive care au doua forme de plural. 1n unele cazuri formele de plural au
acelasi sens, acelasi inteles, alteori fac referire la lucruri diferite.
0om exemplifica in cadrul acestui articol pe germana online cele doua grupe de substantive din limba germana.
Substantive cu acelasi sens la plural
Singular Plural Sens
der -allon
die -allons
die -allone
!alonul
der -al(on
die -al(ons
die -al(one
!alconul
der Glo!us
die Glo!en
die Glo!usse
glo!ul
der Kai
die Kale
die Kals
c'eiul
das Ka"ital
die Ka"itale
die Ka"itallen
ca"italul
der Karton
die Kartons
die Kartone
cartonul
das Karussell
die Karusselle
die Karussells
caluseii
das Komma
die Kommas
die Kommata
virgula
das Numerale
die Numeralien
die Numeralia
numeralul
das Porto
die Portos
die Porti
ta;a "ostala
das Pronomen
die Pronomen
die Pronomina
"ronumele
der Sc'al
die Sc'ale
die Sc'als
salul
das Sc'ema
die Sc'emas
die Sc'emata
sc'ema
das S"e(trum
die S"e(tren
die S"e(tra
s"ectrul
der Strei(
die Strei(s
die Strei(e
greva
det 0est
die 0este
die 0ests
testul
das 0'ema
die 0'emen
die 0'emata
tema
der 0oast
die 0oaste
die 0oasts
toastul
der 0rust
die 0ruste
die 0rusts
trustul
der ,isum
die ,isa
die ,isen
viza
Substantive cu sens si forma diferite la plural
Singular Plural Sens
der -and
die -*nder
die -*nde
legatura
"anglica volumul, tomul
die -an(
die -*n(e
die -an(en
!anca
!anca (institutia)
der -loc(
die -l9(e
die -lo(s
!usteanul
!locul (casa)
der -ogen
die -9gen
die -ogen
cur!a, cotitura
coala
der -und
die -4nde
die -unde
alianta, uniunea
legatura, manunc'iul
der -au
die -aue
die -auten
vizuina
constructia, cladirea
das Ding die Dinge lucrul, o!iectul
die Dinger fleacul
der Flur
die Flure
die Fluren
coridorul
cam"ia
der Ge'alt
die Ge'alte
die Ge'*lter
continutul
leafa
das Gesic't
die Gesic'te
die Gesic'ter
viziunea
fata
der Kiefer
die Kiefer
die Kiefern
ma;ilarul
"inul
der &eiter
die &eiter
die &eitern
conducatorul
scara
die Mutter
die M4tter
die Muttern
mama
"iulita
der 2at
die 2*te
die 2atsc'*ge
consilierul
sfatul
die Steuer
die Steuern
die Steuer
im"ozitul
volanul
der Stoc(
die Stoc($er(e
die St9c(e
eta<ul
!astonul, !atul
der Strau=
die Strau=e
die Str*u=e
strutul
!uc'etul
der 0or
die 0oren
die 0ore
"oarta
golul (s"ortiv)
das #ort
die #orte
die #9rter
cuvantul in conte;t
cuvantul izolat
Reguli declinare substantive
Aplicand doar regulile de declinare tare, slaba sau mixta, putem avea adesea mici probleme in declinarea
substantivelor in germana.
#e langa explicatiile date in articolul -eclinarea substantivului, putem folosi in declinare urmatoarele patru reguli.
#entru a putea aplica corect urmatoarele reguli privind declinarea substantivelor este necesar sa cunoastem genul
substantivului si forma acestuia la nominativ plural.
Regula 1 declinare substantive
Substantivele feminine nu primesc la singular nicio terminatie.
*oate cazurile singular au aceeasi terminatie.
Caz Singular
Nominativ die Frau
A((usativ die Frau
Dativ der Frau
Genitiv der Frau
Regula a 11-a declinare substantive
Substantivele masculine care primesc la nominativ plural terminatia n sau en, primesc aceeasi terminatie si
la genitiv, dativ si acuzativ (singular).
Caz Singular
Nominativ der )unge der Mensc'
A((usativ den )ungen den Mensc'en
Dativ dem )ungen dem Mensc'en
Genitiv des )ungen des Mensc'en
Regula a 111-a declinare substantive
Substantivele masculine care nu primesc la nominativ plural terminatia n sau en, primesc la genitiv
singular terminatia s sau es.
Aceeasi regula se aplica si pentru toate substantivele neutre.
Substantivele cu terminatia es la genitiv singular pot primi la dativ singular terminatia e.
Caz Singular
Nominativ der Sc'4ler das 1aus
A((usativ den Sc'4ler das 1aus
Dativ dem Sc'4ler dem 1aus(e)
Genitiv des Sc'4lers des 1auses
Regula a 10-a declinare substantive
Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice" nominativ, acuzativ si genitiv.
&a dativ plural substantivele primesc terminatia n, cu exceptia celor care se termina la nominativ
plural in n, en sau s. Aceste substantive au aceeasi terminatie la toate cazurile pluralului.
Caz Plural
Nominativ die Sc'4ler die )ungen die Autos
A((usativ die Sc'4ler die )ungen die Autos
Dativ den Sc'4lern den )ungen den Autos
Genitiv der Sc'4ler der )ungen der Autos
- See more at" +ttp"EEinvatgermanaonline.blogspot.roE5>36E>5Ereguli-declinare-substantive.+tmlFst+as+.;v!=AD2K.dpuf

S-ar putea să vă placă și