Sunteți pe pagina 1din 33

1

Alfabetul in Germana si reguli de pronuntie


Este foarte important sa inveti alfabetul german cat si regulile de pronuntie, astfel iti va fi mai usor sa
citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana impreuna cu
pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei
limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit
sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga vocalele cu
Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in
alfabetul german se afla patru litere noi , , , ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate
literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip
acolada.

Alfabetul German:

A a {a}

{e}

B b {be}

C c {e}

D d {de}

E e {e}

F f {ef}

G g {ghi}

H h {ha}

I i {i}

J j {iot}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )

K k {ka}

L l {el}

M m {em}

N n {en}

O o {o}

{o - lung}
2


P p {pe}

Q q {ku}

R r {er}

S s {es}

( la inceputul cuv se pronunta ' ' )

{s}

( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ' )

T t {te}

U u {u}

{iu}

V v {fau}

( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

W w {vi}

X x {iks}

Y y {iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Z z {et}


In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat
aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana
care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta []
- eu se pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele
proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .
3


Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex: ab [ap]
, Bad [bat],Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala premergatoare
se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de
o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex: Chor,
Charakter,

Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar.
Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]
Ex:Mittel, fragen

Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar un 'r' foarte
scurt Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti
genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)


Numerele in Germana | Invata sa numeri in limba Germana
Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul tau in
diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci vei sti
sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :
0 - null {nul}

1 - eins {ain}

2 - zwei {vai}

3 - drei {drai}

4 - vier {fie}

5 - fnf {fiunf}
4


6 - sechs {secs}

7 - sieben {ziben}

8 - acht {aht}

9 - neun {noin}

10 - zehn {en}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 1-10 mult
mai usor si mai repede decat te asteptai.


Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fnf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .


Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute
nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;


Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 :

11 - elf {elf}

12 - zwlf {volf}

13 - dreizehn {draien}

14 - vierzehn {firen}

15 - fnfzehn {fiunfen}

16 - sechzehn {zehen}

17 - siebzehn {ziben}

18 - achtzehn {ahten}

5

19 - neunzehn {noinen}

20 - zwanzig {vanig}

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele
simplede la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie,
milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata
sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig

21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 - dreiig

31 - einunddreiig

32 - zweiunddreiig

33 - dreiunddreiig

...............................

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 - fnfzig

51 - einundfnfzig

52 - zweiundfnfzig

53 - dreiundfnfzig

................................
6


60 - sechzig

61 - einundsechzig

................................

70 - siebzig

71 - einundsiebzig

................................

80 - achtzig

81 - einundachtzig

.................................

90 - neunzig

91 - einundneunzig

.................................

100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreiig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

7

1.000.000.000 -eine Milliarde


Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc
de la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig(90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -
zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba.


Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri
cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le
invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu
vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a
spune'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutn morgn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutn abnd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gut naht}
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte
tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna
politicos indiferent de situatie.


Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei.
Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul
de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii
sa raspunzi salutului.


Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si
informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

8

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei.


La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul
unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite
in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori
intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei
de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!


Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite la banca
Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu
siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in
germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.

Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania,
Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania,
Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important
sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile
simboluri.

Moneda = Die Mnze {di miune}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze {di ain oiro ent miune}
Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze {di vai oiro ent miune}
9

Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze {di fiunf oiro ent miune}
Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze {di en oiro ent miune}
Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze {di vanig oiro ent miune}
Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze {di fiunfih oiro ent miune}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze {di ain oiro miune}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze {di vai oiro miune}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro ain}
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der en oiro ain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der vanig oiro ain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfih oiro ain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro ain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der vei hundart oiro ain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro ain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel
mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in
germana'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe
care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:


- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati
putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul
de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb?

- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

10

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto erffnen) pentru
a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea
din textul urmator:


DIALOG 2:


- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.

- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen
Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach
sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si
dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si
cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.


Vocabular:

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taun} = a schimba
die Whrung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Mnze {di miune} = moneda
die Umtauschgebhr {di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de ain / gheld.ain} = bancnota
erffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
berweisen, berwiesen {iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untr.raibn} = a semna
ausfllen {ausfiuln} = a completa


Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in Germana
In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent
care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa
cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in
supermarket invatate in aceasta lectie.
11


Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le
puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul
magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergescho {das obergheos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

12

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi

die Tte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bealen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

die Lebensmittel {di lebens.mitel} = alimente

die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc

die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita

die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan

die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui

die Leber {di leber} = ficat

der Kse {di cheze} = branza, cascaval

das Schintzel {das niel} = snitel

der Schinken {der inchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan

der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui

der Mais {der mais} = porumb

der Reis {der rais} = orez

13

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Kartoffel/ Kartoffeln {di cartofel / cartofeln} = cartof/ cartofi

die Mhre/n -die Karotte/n {di miore / di carote} = morcov / i

der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

der Zucker {der ucher} = zahar

das Salz {sal} = sare

die Sigkeiten {siuzig.caiten} = dulciuri

der Apfel {der epfel} = mar

der Pfirsich {der firsih} = piersica


Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren (probiren) = a proba

weit (vait) = larg

lang (lang) = lung

kurz (kur) = scurt

das Modell (das model) = model

die Gre (di griose) = marime

die Farbe (di farbe) = culoare

die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac

die Wolle (di vole) = lana

14

die Schuhe (der ue) = pantofi

der Handschuhe (der hand.ue) = manusi

die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare

die Socken (di sochen) = sosete

die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri

die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti

die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja

die Hose (di hoze) = pantaloni

der Rock (der roc) = fusta

die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport

die Bluse (di bluze) = bluza

der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat

die Jacke (di iache) = geaca


Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti,
bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre
familia ta.

die Mutter (di mutr) = mama
der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
15

das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi
ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen
onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) =
Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti
casatorit? - Nu, nu sunt.


Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana
In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci
cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
16

die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das
nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) =
masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

Partile corpului (Krperteile)

der Hals (der hals) = gat
der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das her) = inima
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
17

das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)


Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana
Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei putea
povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ie)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgn) = maine

bermorgen (iubmorgn) = poimaine

gestern (ghestrn)= ieri

vorgestern (forghestrn) = alaltaieri

nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

spter (petr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

tglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
18


Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora.


Anotimp = die Jahreszeit (iares.ait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.aitn)
der FRHLING (Friulinc) / das FRHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!! folosit tot cu
sensul de Primavara )

der SOMMER (Somr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintr) = Iarna


Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der" in fata,
exceptie facand doar das Frhjahr.


Lunile Anului in Germana
Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi foarte
usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.


Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
der Januar (Ianuar) = Ianuarie
der Februar (Februar) = Februarie
der Mrz (Mer) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembr) = Septembrie
der Oktober (Oktobr) = Octombrie
der November (Novembr) = Noiembrie
der Dezember (Deembr) = Decembrie


Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna "der" in fata.
Zilele saptamanii in Germana
19

In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)
der Montag (Montac) = Luni
der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donrstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica


Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der" in
fata.
Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}
maine = morgen {morgn}
poimaine = bermorgen {iubermorgn}
ieri = gestern {chestrn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestrn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbait.tag}
saptamana = woche {vohe}


Partile din zi in Germana
In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu pronuntia
acestora.


Partile din zi = Tageszeit (taghez.ait)
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn) = dimineata
mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abnd) = seara
nacht (naht) = noapte


Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei.


Culorile in Germana
20

In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna cu pronuntia
acestora.

die Farben (di farbn) = culorile
Farbe (farbe) = culoare
wei (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (var) = negru
braun (braun) = maro
grn (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata
culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata
culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis


Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si
salbatice impreuna cu pronuntia acestora.


Tier (tiir) = animal
Katze (cae) = pisica
Hund (hund) = caine
Br (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fi) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (vain) = porc
Schlange (langhe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Lwe (liove) = leu


Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana Daca si
pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei invata
21

cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzi la meteo precum si
toate fenomenele naturii in limba germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetr)
der regen (der regn) = ploaia
der donner (der doonr) = tunetul
der blitz (der bli) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der nee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
klte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
hei (hais) = fierbinte
heiter (haitr) = senin
Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern
Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/
dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.

Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

22

Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =
ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei
=este cald; Es ist windig = este vant


Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana
Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o indici. Fie ca
este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti toate
formele prin care poti citi ceasul in germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua
intrebari:


Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii
acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach
acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist
viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci
de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun
und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de
minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

23

08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor
neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de
minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a
spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es
ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./
Este putin pana la ora noua.


Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua
mea de nastere este in iunie.


Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora
noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti
tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreiigminuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15
pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac
pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma
duc la ora 22:00 la culcare.


Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau)=
Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
24


Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh,
este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.



Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi
pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen =
catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.


Directii in Germana | Puncte cardinale in germana
In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.),
cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa
raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'
ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)
Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)
dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (reht / nah reht)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurck (uruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis um, ua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....
nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....
sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....
25

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....
sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....
stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....
sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....


Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :


Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?

Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la
nord de Mnchen.

Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti
Nrnberg ?

Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen,
nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.


Ghid de Conversatie in Germana
Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de intrebari
si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o persoana. Un mic
ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai usor.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

26

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce
limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen
doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce
limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai
germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta
materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este
romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost
vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /
Singapore este in Asia.


Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa
libera pentru trei persoane?

27

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce
beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!

Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.


La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si onomastica
Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns pe
pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica
in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.


Urari pentru zi de nastere = Wnsche zum Geburtstag {Viune um gheburstag}
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca
veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani
varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa
traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag! {Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} = Felicitari
pentru ziua ta de nastere!

Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata
iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wnsche zum Geburtstag! {Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile de bine
pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din inima / sincer /
foarte mult!

Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih dia ales gute} = Pentru
ziua de nastere va urez toate cele bune!

28

Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune in efiulung ghe.en} = Fie
ca toate dorintele tale sa devina realitate!


Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche. {Ih zende inen u irem
gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele
calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {u irem gheburstag gratulirn wiie inen
herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestn
viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem gheburstag ales gute} =
Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente
bringen!{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente bringhen} = Fie
ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!


Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glck {gliuc} = noroc
Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante


CV in Germana | Model de CV in germana
Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana (Curriculum
Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de
munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici,
daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci
nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca
aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie
sa-i acordati mai multa atentie cv-ului dvs.

29

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini
- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga


Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar
trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana.


LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae
- acesta este titlul cv-ului


ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana
- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume
Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Strae {trase} = Strada
Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.al} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {tat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.
Ex: Kalstrae , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon
Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persnliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog
- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburt.datum} = Data nasterii
| Nationalitt{Naionalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin
Mnnlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalitt: rumnisch


ANGESTREBTE STELLE {anghetrebte tele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul dorit)
30



BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala
- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut
pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,
voluntariatele


SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {ul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita
- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-
ai calificat


PERSNLICHE FHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaitn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutr.prahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere prahe(n)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.prahn} = Limbi straine
Verstehen {feteen} = Intelegere | Sprechen {prehn} = Vorbire | Schreiben {raibn} = Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europischer Referenzrahmen fr Sprachen' =
Cadrul european de referinta pentru limbi straine

Kommunikative Fhigkeiten {comunicative feihgaitn} = Abilitati de comunicare
Organisations- und Fhrungstalent {organizaions und fiurungs.talent} = Competente
organizationale si manageriale

Berufliche Fhigkeiten {beruflihe feihgaitn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fhigkeiten {zonstige feihgaitn} = Alte abilitati

Fhrerschein {fiuraain} = Permis de conducere

31


ZUSTZLICHE INFORMATIONEN {uzelihe informaionen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaionn} = Publicatii

Prsentationen {prezentaionn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferenn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.aihnungn und praiz} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {mit.glid.aftn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referenn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)
- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referenn auf anfrage} = Referintele pot fi
date la cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante locului de
munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti


ANLAGEN {anlagn} = Anexe
- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii
dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba
germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca
pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in
germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european aprobat de toate statele
europene inclusiv Germania si Austria.

Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul 'Denumiri de meserii in
limba germana'


Denumiri de meserii in Germana (profesii)
In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii in
CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in limba
germana toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe
despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si uneori
vocalele a, o, u se transforma in umlaute (diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o
continuare pentru Cum sa redactezi un CV .

32


profesii, ocupatii = Berufe {berufe}
functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di anghetelte}


Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent() medical() = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancn.flega, di
crancn.vesta}
ajutor in productie (fabric) = der Produktionshelfer {de producions.helfa}
brutar(ia) = der Bcker, die Bckerin {de beca, di becherin}
buctar(eas) = der Koch, die Kchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(i) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafez = die Friseurin {di frizurin}
croitor(eas) = der Schneider, die Schneiderin {de naida, di naidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di pu.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}
grdinar = der Grtner, die Grtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
mcelar() = der Metzger, die Metzgerin {de mega, di megarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}
muncitor in construcii = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}
sofer(i) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}
sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}
tamplar = der Schreiner {de raina}
vanztor(oare) = der Verkufer, die Verkuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}


Meserii care necesita studii superioare:

angajat() la banc = der, die Bankangestellte {de, di banc.anghetelte}
avocat = der Rechtsanwalt {de reh.anvalt}
arhitect() = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar() = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}
contabil() = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}
dentist() = der Zahnarzt, die Zahnrztin {de an.art, di an.ertin}
doctor(i) = der Arzt, die rztin {de art, di ertin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist() = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
poliist() = der Polizist {de poliist}
profesor, profesoar = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerrin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di
programirin}
33

secretar = die Sekretrin {di zecreterin}
traducator = der bersetzer, die bersetzerin {de uba.zea, di uba.zeerin}
veterinar = der Tierarzt {de tir.art}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de au.pila}
antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Knstler, die Knstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf() = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}
scriitor = der Schriftsteller {de rift.tela}



Meserii pentru tineri :)

elev() = der Schler, die Schlerin {de ula, di ularin}
student() = der Student, die Studentin {de tudent, di tudentn}