SFANTUL VASILE CEL MARE

I. IMPOTRIVA LUI EUNOMIE

Cartea I
In clipa de fata nu ar mai fi fost nevoie sa cuvantam,daca toti cei
asupra carora a fost invocat numele umne!eului si Mantuitorului nostru
Iisus "ristos nu s#ar fi ridicat !adarnic impotriva adevarului
Evan$%eliei,ci s#ar fi multumit cu traditia primita de la Apostoli si cu
simplitatea credintei.aca lucrurile ar fi stat astfel si acum am fi
im&ratisat tacerea pe care am cinstit#o pe deplin dintru inceput. ar,de
vreme ce vrasmasul adevarului staruieste fara incetare ca raul sa
prisoseasca prin ne$%ina pe care a semanat#o de la inceput in 'iserica lui
umne!eu si#a $asit si in clipa de fata instrumente care sa#i urme!e trup
si suflet in maiestrie. Vrasmasul adevarului(introduce)in 'iserica(su&
straiele crestinismului,ta$aduirea dumne!eirii Unuia#Nascut,ravaseste
prin vana intelepciune din afara neintinata si simpla invatatura a
u%uluidumne!eiesc sip e cei mai neinvatati ii ama$este printr#o vor&ire
convin$atoare.Acest raspuns este o necessitate pentru noi,atat din pricina
dra$ostei voastre care ne#o porunceste,cat si pentru pa!irea noastra de
aceste invataturi.
Am urmatoarele dove!i pentru a arata in acest discurs ca
Eunomie este mincinos,neinvatat,ra!vratit impotriva lui umne!eu,lipsit
de sinceritate,&lasfemator.espre alte insusiri ale acestuia voi aminti
numai in treacat,insa &lasfemia pe care a rostit#o impotriva maretiei slavei
Unuia#Nascut ma voi stradui sa o de!&rac in valuire meiestriei eretice
pentru a o face &inecunoscuta tuturor.
Acum insa ma voi indrepta catre mustrari,incepandu#mi discursul
c%iar de la titlul )Apolo$iei sale(.Prima dintre &lestematiile lui este orma
aceasta in care si#a intocmit cuvntarile,re!umandu#si invatatura su&
infatisarea unei apolo$ii,ca sa nu dea impresia ca ar incepe sa
nascoceasca sis a e*puna do$me &lasfematoare ,ci ca datorita necesitatii
este silit sa rosteasca astfel de discursuri.
Eunomie:Lui umne!eu nenasvut fiind,conform demonstratiei
facute mai inainte,nu I se va intampla vreodata sa fie supus nasterii,astfel
incat sa#+i imparta firea cu ceea ce s#a nascut din +ine.In acest fel,va fi
lipsit de orice comparative sau comuniune cu ceea ce este nascut.
Sfantul Vasile:O ce &lasfemie sfruntata si necrutatoare,O.perfidie
tainuita si ticalosie cu mii de fete,-at de pr.cis vo&este prin aceasta
viclenia diavolului,orind sa demonstre!e ca Unul#Nascut,/iul si
umne!eul nostrum,este neasamanator lui umne!eu si Tatal,trece su&
tacere numele Tatalui si al /iului,discutand numai despre nascut si
nenascut.


Cartea a II-a

espre /iul
Astfel in discursurile sale despre umne!eu,Eunomie si#a tilcuit,
dupa cat i#a stat in putere, &lasfemiile sale impotriva /iului lui
umne!eu. e altfel isi da frau li&er lim&ii impotriva Insusi Unuia#
Nascut al lui umne!eu.ce spune,asadar0
Eunomie: /iul este unul,deoarece este Unul#Nascut. espre Acesta
voi infatisa spusele sfintilor prin care acestia Il numesc ,,nascut11 si
,,creatura11 si din deose&irea numirilor vom arata cu limpe!ime si
deose&irea in ceea ce priveste fiinta. +i astfel vom fi usurati de framantare
si de neliniste. in pricina celor care concept nasterea in c%ip corporal si
se impiedica de omonime,este necesar, poate, sa vor&im pe scurt despre
acestea.
Sfantul Vasile: acestea le $raieste Eunomie.cat despre mine,ar tre&ui
sa $andesc ca intre$ul sau discurs este o plasmuire, precum cele care sunt
destinate copiilor in scolile desertaciunii cu scopul de a face minciuna
convin$atoare. +i aceasta,de vreme ce in ca!ul acelora toate se aseamana
cu o lupta impotriva um&rei, adica o lupta impotriva unor acu!atori care
nu e*ista,o apolo$ie impotriva unei acu!atii care nu a fost pronuntata si
un discurs pentru niste 2udecatori care nu se arata nicaieri. Insa, alaturi de
alte ar$umente inselatoare pe care le nascoceste pentru fictiunea sa, mai
este si acesta3 lasa impresia ca, din pricina milostivirii, isi ia asupra sa
truda invatarii celor mai putin priceputi. Afirma ca indreapta
presupunerile trupesti care se nasc in le$atura cu aceasta denumire. Insa
nu indepartea!a catusi de putin prime2diile care i!vorasc din numirea de
creatura atri&uita omnului.
Eunomie: Asadar, afirmam ca /iul este un ,,vlastar11, potrivit
invataturii +cripturilor. -aci nu $andim ca fiinta este ceva, iar altceva
ceea ce este semnificat de catre ea. Insa ea este s&ustratul care da sens
numelui, fiindca denumirea e*prima cu adevarat fiinta.
Sfantul Vasile: +i in acestea se dovedeste cu claritate a fii luptator
impotriva adevarului, insa ceea ce se spune este in deplin acord cu sine.
-aci in acelasi c%ip in care in cuvintele de mai sus afirma ca fiinta
umne!eului universului este definite prin semnificatia termenului
,,nenastere11, la fel si prin acestea spune ca fiinta /iului este semnificata
de termenul ,,vlastar11.
Insa, pentru a nimici slava omnului nostru Iisus "ristos, Il
desparte pe u%ul de Tatal si cu Il atri&uie Unuia#Nascut, pentru a#i
ravasi +lava Acestuia. Eunomie insulta cu nerusinare, socotind ca nu
tre&uie sa astepte nicio pedeapsa pentru vor&ele si $andurile sale in 4iua
Rasplatirii.
Cartea a III-a
Despre Sfantul Duh
-u anevoie saturandu#se de &lasfemiile impotriva Unuia#Nascut,
Eunomie s#a intors catre u%ul, pentru a discuta si despre acesta potrivit
&unului sau plac. +i scrie astfel3
Eunomie: Ne sunt indea2uns acestea despre Unul#Nascut5 ne#a mai
ramas, dupa cum urmea!a in mod firesc, sa vor&im despre Man$aietorul.
Nu vom urma opiniile neintemeiate pe cercetare ale celor mai multi, ci
vom pa!i intru toate invatatura sfintilor, care ne#au invatat ca u%ul este
al treilea in demnitate si in ran$ despre -are credem ca este al treilea si in
privinta finite.
Sfantul Vasile: Nu socoteste ca tre&uie sa ramana statornic in
credinta simpla si neinstruita acelor mai multi, ci considera ca tre&uie sa
a&ata din nou adevarul, prin maiestriile si sofismele sale, catre ceea ce
$andeste el. ar d.26 ne#a aratat limpede cele pe care le spune acum. -aci
defaima credinta celor mai multi prin care acestia Il slavesc pe u%ul
+fant, si se preface ca pastrea!a invatatura sfintilor. Trece su& tacere cele
ce au fost transmise si acum procedea!a la fel ca in ca!ul rationamentelor
despre Unul#Nascut, precum a fost demonstrate.
Aceasta se impotriveste pe fata traditiei &ote!ului mantuirii,
precum se spune3 ,, Mer$and, &ote!ati toate neamurile in numele Tatalui
si al /iului si al +fantului u%11. -aci &ote!ul este opecete a credintei, iar
credinta insemana a fi in deplina armonie cu dumne!eirea. Astfel, tre&uie
sa credem mai intai si apoi sa ne insemnam cu pecetea &ote!ului. Iar
&ote!ul nostru este facut, potrivit insesi traditiei omnului, in numele
Tatalui si al /iului si al +fantului u%, niciun slu2itor si nicio creatura
nefiind ase!ati pe aceeasi treapta cu Tatal si cu /iul, devreme ce
dumne!eirea se implineste in Treime.
Iar despre ,, toate prin El s#au facut11, el nu ne infatisea!a in niciun
c%ip pe u%ul ca fiind creat, ca si cum Acesta ar fi numarat impreuna cu
toate cele create. -aci, daca e*ista un sin$ur si unic u% +fant, cum se
poate ca Acela -are este de o fire sin$ulara sa fie inteles impreuna cu
toate fapturile0 Insa nimeni sa nu creada ca, ta$aduind faptul ca u%ul
este o creatura, s#ar nimici ipostasul +au.
Pentru ca o cu$etare evlavioasa se fereste de a atri&ui u%ului
+fant cele despre care +fintele +cripturi pastrea!a tacerea si neconvin$e
ca trairea si intele$erea u%ului ne este pastrata in veacul ce va sa vina,
atunci cand, trecand peste privirea de acum a adevarului in o$linda si in
$%icitura, ne vom invrednici de contemplarea Lui fata catre fata.
Sfantul Vasile cel Mare
II. E+PRE 'OTE4
-artea I
-uvantul I
omnul nostru Iisus "ristos, Unul#Nascut, /iul lui
umne!eu -elui viu, dupa invierea din morti, a primit
infa$aduinta lui umne!eu si Tatal, rostita prin mi2locirea
profetului avid3 ,,/iul Meu esti Tu, Eu asta!i Te#am nascut5
cere de la Mine si#Ti void a neamurile ca mostenirea Ta si
mar$inile pamantului, stapanirea Ta11. In acea clipa c%emand la
sine pe ucenici sai, aratundu#le mai intai toata puterea daruita
Lui de catre Tatal, le spune3 ,, Mi s#a dat toata puterea in cer si
pe pamant11. +i atunci, trimitandu#i, le !ice3 ,,mer$and, invatati
toate popoarele, &ote!andu#le in numele Tatalui si al /iului si al
+fantului u%, invatandu#le sa pa!easca toate cate v#am
poruncit11.
-uvantul al II#lea
Prin porunca omnului nostrum Iisus "ristos ni s#a
poruncit sa ne iu&im unii pe altii, precum ne#a iu&it El. evreme
ce si prin Apostolul Pavel am fost invatati sa ne in$aduim unii
pe altii in iu&ire, am primit si eu, cu inima inflacarata, porunca
evlaviei voastre intru "ristos de a vor&i despre preaslavitul
&ote! potrivit Evan$%eliei lui Iisus "ristos. Nu socotesc ca as fi
demn sa vor&esc despre acesta, ci doresc sa contri&ui si eu cu
ceva, asemenea celor doi &anuti aruncati de vaduva. +i pentru
aceasta am nevoie de ru$aciune de la toti cei ce#L iu&esc pe
umne!eu, astfel incat, prin %arul 'unului umne!eu si al
"ristosului +au, 'unul si +fantul u% sa ne invete sis a ne
reaminteasca cele au!ite de la omnul.
/indca precum cel sarac cu du%ul daca nu a fost nascut din
apa si din u%, nu poate intra in imaparatia cerurilor, din pricina
poruncii, tot asa nu va intra nici ,,daca nu va prisosi dreptatea sa
mai mult decat a carturarilor si a fariseilor11.
Insa &ote!ul lui Ioan era superior in nenumarate privinte.
/iindca nu facea nicio deose&ire intre pacate, nu cerea deose&ire
intre 2ertfe, nu discernea cu scrupulo!itate nepri%anirea, nici nu
o&serva atent !ilele si anotimpurile.
Insa 'ote!ul omnului este infinit mai insemnat si mai
valoros decat tot ce este omenesc, avand o slava mai presus de
orice dorinta sau na!uinta omeneasca. Asadar omnul nostru
Iisus "ristos3 ,, daca nu se va naste cineva de sus, nu va putea
vedea Imparatia lui umne!eu11, si din nou3 ,, daca nu se va
naste cineva din apa si din u%, nu va putea intra in Imparatia
lui umne!eu11.
La invierea Lui a fost implinita in El profetia lui avid,
prin care vor&este Persoana lui umne!eu si Tatal3 ,, /iul Meu
esti Tu, Eu asta!i Te#am nascut5 cere de la Mine si#Ti void a
neamurile ca mostenirea Ta si mar$inile pamantului, stapanirea
Ta11, lucru care s#a si petrecut si se afla in fata oc%ilor tuturor.
+e cuvine ca acela care a murit sa fie in$ropat, iar acela
care a fost inmormantat prin &ote! intru asemanarea mortii, sa
invie prin %arul lui umne!eu in "ristos.
-uvantul al III#lea
Prin %arul 'unului umne!eu, am fost invatati ca prin
focul &ote!ului este inlaturata orice rautate si sufletul devine
capa&il sa primeasca dreptatea cea dupa "ristos si urand sa mai
nasca rautatea, doreste cu ravna virtutea. e aceea, prin credinta
in san$ele lui "ristos suntem curatiti de orice pacat si prin apa
suntem &ote!ati intru moartea omnului, ca si cum acest lucru a
fost statornicit prin marturia asternuta in scris, ca sa murim
pacatului si lumii sa traim pentru dreptate.
-e s#ar putea spune atunci despre cel care cu indra!neala
&ea san$ele si mananca trupul omnului nostru Iisus "ristos cu
nepasare si fara folos si prin aceasta mai mult Il intristea!a pe
u%ul -el +fant0 Insa cine cutea!a sa &ea sis a manance fara a fi
silit de iu&irea pentru umne!eu0 Astfel ca, precum s#a %otarat
acesta numai traieste pentru sine ci pentru cel care a murit si a
inviat pentru noi, omnul nostru Iisus "ristos. Tre&uie asadar,
ca acela care se apropie de trupul si san$ele lui "ristos intru
pomenirea celui care a murit si a inviat, nu doar sa se purifice de
intinarea trupului si a sufletului, ca sa nu manance sis a nu &ea
spre 2udecata, ci sa si dovedeasca lucratoare amintirea -elui
-are a murit si a inviat pentru noi. +i asa, murind pacatului,
lumii si lui insusi, sa traiasca pentru umne!eu, in "ristos Iisus,
omnul nostru.
Cartea a II-a
-apitolele -artii a II#a
Oricine este &ote!at cu &ote!ul cel dupa Evan$%elia
omnului nostru Iisus "ristos, omnul nostru. Este dator sa
moara pacatului sis a traiasca pentru dumne!eu in "ristos Iisus0
Toti cei care dorim Imparatia lui umne!eu se cade sa cautam
%arul &ote!ului de care avem neaparata nevoie potrivit
cuvantului omnului care spune3 ,, daca nu se va naste cineva
din apa si din du% nu va putea intra in Imparatia lui
umne!eu11.
aca tre&uie sa induram orice incercare c%iar si amenintarea
morti, pentru a pa!i supunerea fata de umne!eu si, mai ales,
daca tre&uie sa ne in$ri2im de cei care ne#au fost incredintati.
omnul nostru Iisus "ristos, Unul#Nascut /iul lui umne!eu
-elui viu, prin -are toate au fost facute, cele va!ute si cele
neva!ute care are viata asa cum o poseda si Tatal, cel care i#a
daruit#o, care a primit toata puterea de la Tatal in clipa in care au
sosit cei ce L#au prins in vederea mortii pentru indreptarea si
viata noastra vesnica, i#a intampinat pe acestia cu o asemenea
promptitudine incat le#a $rait3 ,, iata, /iul Omului este dat in
mainile pacatosilor.
Sfantul Vasile cel Mare
III. E+PRE ORI7INEA OMULUI
-uvantarea intai
espre )crearea( ,,dupa c%ip11
Purced sa#mi implinesc o mai vec%e datorie a carei
infaptuire am tot amanat#o nu din pricina unei rele vointe, ci din
cau!a sla&iciuni trupesti fiindca suntem mereu datori a indeplini
lucrurile cele mai necesare pentru cei ce ne asculta. In ce fel
spune atunci +criptura ca am fost create dupa c%ipul lui
umne!eu0 +a invatam din cele cu privire la umne!eu ca toate
ale noastre care sunt dupa c%ipul lui umne!eu nu le posedam
in forma trupeasca. /iindca forma trupului este stricacioasa.
Nestricaciunea nu este repre!enta&ila prin ceva stricacios nici
stricaciunea nu este un c%ip al nestricaciunii. Trupul creste,
descreste, im&atraneste se sc%im&a. Unul este la tinerete si altul
la &atranete, unul cand se simte &ine si altul cand este &olnav,
unul cand se infricosea!a si altul cand se inveseleste.
,,+i l#a facut umne!eu pe om8 Asadar ce este omul0 +a#l
definim, pornind de la cele pe care le#am citit si le#am au!it. Nu
avem nevoie sa imprumutam definiti straine nici sa luam idei
din stiintele cele !adarnice pentru a le introduce printre cuvintele
adevarului. Omul este o faptura rationala a lui umne!eu create
dupa c%ipul 4iditorului sau. Omul a fost creat dupa c%ipul lui
umne!eu. ,, +i umne!eu l#a &inecuvantat pe om si a spus3
cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul.
omnul cel care a oranduit scrierea acestora si care a
in$aduit neinsemnatului si nevolnicului nostrum $lass a va
$raiasca pana acum, care prin neputincioasele noastre cu$etari,
v#a infatisat foarte limpede marete comori prin aceste um&re ale
adevarului sa va daruiasca cele mari prin mi2locirea celor mici,
sa va daruiasca desavarsirea cunoasterii prin aceste neinsemnate
seminte. +i noua sa ne desavarseasca rasplata scopului propus
iar voua sa va plineasca rodul desfatarii de dumne!eiestile
cuvinte, fiindca ale Lui sunt slava si puterea in vecii vecilor
Amin.

A aceluiasi, -uvantarea a doua
Inteleptul +olomon care nu era instruit in cuvantarile
convin$atoare ale intelepciunii lumesti, in invataturile u%ului
-elui +fant marind pe om in cele pe care tocmai le#am citit a
stri$at !icand3 ,, maret lucru este omul si vrednic de cinstire
&ar&atul milostiv11. Insa eu in !adar voi contempla in mine
insumi cele cu privire la om pe care le am in cu$et si cele despre
care am fost invatat de +criptura. +i umne!eu i#a &inecuvantat
si a spus3 ,, creste#ti si va inmultiti si umpleti pamantul11. +unt
doua feluri de crestere3
# una a trupului
# iar alta a sufletului
Insa cresterea sufletului are loc prin adau$area
cunostiintelor cu scopul desavarsirii.
-resterea trupului este pro$resul sau de la micime catre
marimea potrivita.
aca vom dori sa vor&im despre maestria pe care a folosit#
o umne!eu cu privire la noi nu ne va a2un$e intrea$a !i. Insa,
plecand de la aceasta sin$ura pilda faceti#va cu totii o id.e
despre acest su&iect. In ceea ce ne priveste ne $ra&im sa
purcedem la un drum care nu poate fi amanat. Insotiti#ne cu
ru$aciunile voastre astfel incat ne intar!iat sa fiti pa!iti sanatosi
si ca noi sa ne implinim datoria, prin %arul omnului, cel care a
randuit toate cele ce ne privesc si -are ne#a creat prin %arul +au,
a -aruia fie slava in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Vasile cel Mare
IV. espre Rai
-uvantarea a treia
,,+i a sadit umne!eu rai in eden, inspre rasarit, si l#a
ase!at acolo pe omul pe care l#a plasmuit11. +a cu$etam, )toti cei
care( ascultam, la rasadul vrednic de umne!eu, )demn( de a fi
ase!at in rai si potrivit cu iu&irea de frumusete a unui astfel de
maret /aurar. Acolo se afla si toate soiurile de pasari, cu aripi
inflorate, daruind celor ce privesc o incantare uimitoare prin
ciripitul $lasurilor5 astfel incat orice om in!estrat cu simtire se
desfata stralucit de cele va!ute si au!ite3 acum stin$and pe unele,
acum simtind parfumul altora, acum $ustand din celelalte. -aci,
precum umne!eu a creat mai inati luminatorii si i#a ase!at pe
firmament, tot astfel l#a plasmuit sip e om din tina si pamant, iar
apoi l#a ase!at in paradis. Ia aminte insa ca nu spune3 ,,L#a
plasmuit11. -aci ceea ce a creat este dupa c%ip.
Asadar daca esti trupesc, ai drept insemnata calau!a a
desfatarii sensi&ile acel paradis material si preadulcea
im&ui&are. -ontempla fluviul lui umne!eu cel preaplin de ape,
,,ale carui suvoaie inveselesc cetatea lui umne!eu11, ,,al carei
arte!ian si mester este umne!eu11.
Toate acestea sa le intele$i prin cu$etare si sa#L slavesti pe
-reatorul unora ca acestea, -are a facut atatea si asa de &une
lucruri din pricina ta si pentru desfatarea ta si -are te va
invrednici de o asemenea cinstire daca iti indrepti mereu catre El
mintea si intele$i de catre -ine si cu ce scop am fost adusi la
fiinta. Lui fie slava in vecii vecilor. Amin.
Sfantul Vasile cel Mare
V. OMILIA LA P+ALMUL I
I
Toata +criptura este insuflata de umne!eu si folositoare
si a fost scrisa de u%ul pentru toti oamenii, ca fiecare sa ia din
ea ca dintr#un spital o&stesc al sufletelor, tamaduirea pentru
propria &oala. -aci spune +criptura3 ,, tamaduirea va pune capat
marilor pacate11. esi$ur, profetii ne invata unele lucruri, cartile
istorice si le$ea altele iar prover&ele alte lucruri.
-aci n#a plecat de la &iserica cineva din cei multi si
trandavi pastrand cu usurinta in minte vreo porunca apostolica
sau profetica, insa acestia canta acasa si mai fredonea!a si prin
piata cuvintele psalmilor. Iar daca unul dintre cei care s#au
sal&aticit cumplit din pricina maniei incepe sa murmure psalmul
atunci, datorita melodiei, pleaca de indata din 'iserica cu
sal&aticia sufletului potolita.
II
Psalmul este liniste a sufletelor, preot al pacii, potoleste
tul&urarea si valvataia $andurilor, inmoaie mania sufletului si il
infranea!a pe cel desfranat. Psalmul lea$a prietenii ii uneste pe
cei de!&inati ii impaca pe cei invra2&iti. upa parerea mea
profetul inspirit de u%ul, a aratat in psaltire %arul care rasuna
de sus deoarece dintre toate instrumentele musicale, numai
psaltirea isi are cau!a sunetelor in partile de sus. -aci la c%itara
si la lira arama rasuna de su& plectru in vreme ce psaltirea are
locul de ori$ine la ritmurilor armonioase in partea de sus pentru
ca si noi sa cautam a cu$eta la cele de sus sis a nu ne po$oram la
patimile trupului din pricina dulceti melodiei.
II