nvttura Ortodox despre Biseric si unitatea ei

O sintez eclesiologic a printelui prof. Dumitru Stniloae alctuit de Mihail Pruteanu

1. Fiinta Bisericii Mntuirea oamenilor se realizeaz prin ncorporarea si cresterea lor n Hristos, pn la "msura brbatului desvrsit", care este Hristos (Ef. 4, 13 . Hristos este cel care!i mntuieste pe oameni ntruct se e"tinde n ei, ntruct i ncorporeaz n #ine si ntruct i asimileaz treptat cu omenitatea #a nviat. $iserica este tocmai aceast e"tindere a lui Hristos n oameni, acest laborator n care se realizeaz treptat asimilarea oamenilor cu Hristos cel nviat. %ac credinciosii snt adunati n acelasi Hristos, dac El este &el care!i ncorporeaz pe toti cei ce se mntuiesc, ridicndu!i la starea umanittii sale, prin ener'ia (arului ce o transmite din #ine ! mntuirea nu se poate obtine n izolare. Mntuirea se obtine numai n $iseric si numai ea este cmpul de actiune al ener'iei (arului ce tsneste din Hristos, adic al %u(ului #nt care slsluieste deplin n umanitatea lui Hristos cea nviat si din ea ni se comunic nou. $iserica, n esenta sa, este "trirea comun a oamenilor cu #fnta )reime", participarea n comun a lor la viata lui %umnezeu, e "o societate de persoane umane cu persoane divine, e viata care este de la nceput n snul )atlui si care, fecundat n taina lui %umnezeu, se comunic nou si ne face s trim cu Hristos, n %umnezeu, o viat care e viata familiei )atlui *nsusi". %eci n %umnezeu 'sim temeiul etern al $isericii n ambele ntelesuri+ a ntruct )reimea e comuniunea perfect de ,ersoane si b ntruct -iul e locasul n care se afl rdcinile tuturor fpturilor si n care snt c(emate toate s se adune. ,rin urmare Hristos, att ca persoan a #fintei treimi, ct si ca %umnezeu devenit .m, este principiul $isericii, capul $isericii (Ef. 1, // , pe care "a iubit!o si #!a dat pe #ine pentru Ea, ca s!o sfinteasc, curtind!o cu baia apei prin cuvnt. #i ca s!o nftiseze #iesi $iseric slvit, neavnd pat sau zbrcitur ori altceva de acest fel, ci ca s fie snt si fr de pri(an" (Ef. 0, /0!/1 . $iserica nu este, prin urmare, o institutie n sensul unui sistem de norme lipsit de Hristos si suprave'(eat de o autoritate impersonal, nu e o institutie ce desparte pe oameni de Hristos, ci o institutie plin de Hristos &el iubitor, care i priveste si i ascult pe toti, dar, n acelasi timp, o institutie plin de Hristos &el nesc(imbat n bunurile pe care le ofer si n poruncile ce le cere mplinite de la oameni ca mi2loc de desvrsire al lor. 3ceast comuniune ntre Hristos si $iseric se bazeaz pe participarea $isericii la ,atima *nvierii %omnului si se activeaz n ea. 3ceasta ns se mplineste mai nti sacramental n )aine, n $otez (4omani ca. 5 , apoi prin Eu(aristie, pe care &lement 3le"andrinul o numeste "(rana $isericii si a membrilor ei". 3ceast putere sacramental a $isericii izvorste desi'ur din taina personei lui Hristos, lucru enuntat si de .ri'en n "&uvnt asupra 'enezei" (.milia 1 cnd spune c "dup cum luna ia lumina de la soare, pentru ca prin aceasta s poat fi luminat c(iar si noaptea, tot astfel si $iserica lund lumin de la Hristos, lumineaz pe toti cei ce snt cufundati n noaptea nestiintei". $iserica, n calitate de )rup tainic, fiind ncredintat de Mntuitorul cu administrarea #fintelor )aine, ca or'ane ale (arului, si cu pzirea si propovduirea nealterat a nvtturii revelate, este sin'urul cmp n care se csti' n mod ordinar mntuirea, si este nzestrat cu infailibilitate. #fintii ,rinti au asemnat $iserica cu corabia lui 6oe, care sin'ur scap de la pierzanie. 7ar

pierderea ereticilor si sc(ismaticilor anatemei, au nteles!o ca o predare a lor satanei, dup cuvntul #f. 3postol ,avel (1 &or. 0, 0 . %esi'ur, $iserica a fcut aceasta cu durere, dar a trebuit s!o fac pentru aprarea corpului credinciosilor de infectare, iar e"presia "E"tra Ecclesiam nulla salus" s!a nteles n 1

sensul c "sin'ur $iserica este calea ornduit de domnul spre mntuire, pe cnd erezia si sc(isma nu snt laboratoare de aceeasi putere ale mntuirii rnduite de %umnezeu. &ine se altur lor nu a2un'e si'ur la mntuire. Ele am'esc pe om cu false lumini, l ndeprteaz de la adevrul revelat si deci, l ndeprteaz de la mntuire. "%e aici nu urmeaz c toti cei din afar de $iseric (.rtodo" se pierd fr deosebire". %esi'ur, ntrebarea cine din cei din afar se mntuieste nu poate fi decis de oameni, care amestec elemente personale ntr!o asemnea discutie si nu cunosc tainele sufletelor cum le cunoaste %umnezeu. *n ce priveste pe cei e"comunicati din $iseric, este evident c "$iserica nu vrea s!i lipseasc pe acestia de viata vesnic, ci s!i aduc la cunostint si ndreptare. #oarta sufletului lor rmne n seama lui %umnezeu, deoarece $iserica nu cunoaste ce s!a ntmplat n ultimele clipe ale vietii lor" (Hristu 3ndrutsos, #imbolica . 7ar cei nscuti n afar de $iseric si stpniti fr voia lor de nestiint, pot s fie 2udecati mai blnd. "#i precum revelatia lui %umnezeu n natura e"tern duce pe multi la o cunoastere mai dreapt a 8ui, tot asa, si cu att mai mult, adevrul pe care!l propovduiesc cei din afar, n msura n care 2udec drept, si desi'ur conformarea vietii lor cu acest adevr, poate s le foloseasc drept baz de viat si comunicare supranatural cu "8umina care lumineaz pe tot omul ce vine n lume" (7oan 1, 9 . 3ceasta cu att mai mult, cu ct multi, desi snt dornici s mbrtiseze nvttura cea dreapt si s vin la $iserica cea adevrat, snt mpiedicati de o nestiint de nenvins", iar nestiinta e scuzat oarecum naintea lui %umnezeu. 3stfel "e"tra Ecclesiam nulla salus" nseamn c "purttorul ordinar si ornduit al conditiilor mntuirii e numai $iserica". %ar prin aceasta, dup cum spune teolo'ul 'rec H. 3ndrutsos, nu se e"clud ve(icolele e"traordinare ale (arului la cei ce petrec fr vin n rtcire, nici nu se limiteaz atotputernicia lui %umnezeu. Minunile snt posibile si n ordinea natural si n cea supranatural. *n 'eneral, putem zice c afar de $iseric nu e"ist mntuire, "dar e adevrat de asemenea c, %umnezeu printr!o minune a (arului #u dispune du(urile si inimile unor persoane ce nu apartin $isericii n e"terior, insuflndu!le cunostinta si dra'ostea lui Hristos. 3ceasta nu desfiinteaz do'ma "e"tra Ecclesiam nulla salus", deoarece numai printr!o minune n ordinea supranatural se poate mntui cineva dintre cei ce nu apartin $isericii celei :na si 3devrate". %ar ntruct numai %umnezeu stie n cine lucreaz astfel (arul dumnezeiesc si la cine e o nestiint nevinovat si la cine una vinovat, c(estiunea n concret cine n afar de $iseric se mntuieste, nu o poate decide nici un om. 6ou ne este de a2uns s stim c numai $iserica 3devrat (.rtodo" este or'anul ordinar si si'ur al mntuirii, pentru cel ce trieste n conformitate cu nvttura Ei. 2. nsusirile Bisericii. #imbolul niceo!constantinopolitan i atribuie $isericii patru nsusiri. Ele constituie notele, prin care trebuie s se caracterizeze adevrata $iseric. a. UNITATEA. $iserica este una. 3ceasta n ntelesul de "unic" si n ntelesul de "unitar". *n primul nteles e"ist o unic $iseric, pentru c unul este 7isus Hristos. "Este un sin'ur trup si un sin'ur du(, dup cum ati fost c(emati la o sin'ur nde2de... Este un sin'ur %omn, o credint, un botez, un %umnezeu si )at al tuturor" (Ef. 4, 4!5 . :nitatea $isericii este o comunicare si o e"tensiune a unittii lui %umnezeu. ".are #!a mprtit Hristos;" ntreab #f. 3postol ,avel n fata tendintelor din &orint de a se constitui diferite 'rupuri (1 &or. 1, 13 . %intre diferitele biserici crestine, care prezint adevrul revelat sc(imbat n diferite feluri, numai una poate fi cea adevrat, cci %umnezeu!3devrul este :nul si nu #e poate contrazice cu #ine *nsusi. #i anume $iserica cea :nic este aceea n care s!a pstrat adevrul revelat nesc(imbat. ".rtodo"ia este acea $iseric unic si adevrat, care pstreaz continuitatea vietii bisericesti, adic a unittii traditiei" (#er'(ei $ul'a<ov, .rtodo"ia . "&elelalte confesiuni crestine, care se pretind si ele adevrata $iseric, nu reprezint nici una deplintatea $isericii, ci au pstrat ceva din fiinta $isericii numai n msura n care au rmas fiecare ntr!un real contact cu profunzimile $isericii celei una" (7bidem .

b. FINTENIA. 3ceasta este o calitate esential a $isericii. #fintenia $isericii este sfintenia lui Hristos *nsusi. #fintirea ei, fcut prin #n'ele lui Hristos, a fost mplinit de %u(ul #fnt care locuieste n ea. /

"$iserica este marele laborator de sfintire a membrilor ei. Ea a dat si d nenumrati sfinti. *n ea se petrece un necontenit proces de sfintire a oamenilor. %ac n!ar fi sfnt prin puterea ei, prin mi2loacele ei, n!ar putea sfinti= iar prezenta oamenilor pctosi n ea, nu desfiinteaz sfintenia $isericii. :n lac vindector nu nceteaz a fi izvor de sntate prin faptul c se scald si bolnavii n el. c. UNI!E" A#ITATEA $ OBO"NI%ITATEA AU %ATO#I%ITATEA&. 3 treia nsusire recunoscut $isericii de #inodul niceo!constantinopolitan este universalitatea (>?@ABC>D . 3ceasta are mai Enti un sens e"tensiv+ $iserica e universal ntruct e destinat tuturor popoarelor, nu numai unui popor ales, ca #ina'o'a iudaic. %ar universalitatea are si un alt nteles+ ea indic $iserica de peste tot si de totdeauna, spre deosebire de erezie care are o e"istent local si trectoare. &nd aprea ntr!o localitate vreo erezie, membrul comunittii crestine spunea ereticilor+ "6oi sntem $iserica :niversal= comunitatea noastr e n le'tur cu $iserica din tot trecutul si de pretutindeniF Goi snteti o aparitie local si trectoare". :niversalitatea n acest nteles e"prim ideea c $iserica "rmne n tot timpul si n tot locul aceeasi si nesurpat, n opozitie cu bisericile eretice locale" (H. 3ndrutsos, op. cit. . )raducerea slav a #imbolului de &redint a redat termenul ">?@ABC>D" prin "HEIJKLMN". 3cest termen arat c $iserica st pe temelia #oboarelor Ecumenice :niversale, spre deosebire de confesiunile care s!au rupt de $iserica .rtodo" si care nu mai stau pe baza #inoadelor $isericii din vremea cnd cuprindea toat crestintatea. %eci numai $iserica .rtodo" este continuatoarea $isericii :niversale. )an<ov observ c termenul 'recesc ">?O PABAQ" Enseamn "un ntre' care nu se sc(imb n fiinta lui prin mprtire", ca, de e"emplu, focul si scnteia, marea si rul. E un ntre' care si n cea mai mic parte pstreaz aceeasi fiint. *nc din primele veacuri s!a dat $isericii atributul de catolic (soborniceasc si anume de #f. 7'natie )eoforul (Epistola ctre #mirnieni, R, / , n baza c "aceast comunitate e un ntre', o plenitudine sfnt si totodat o unitate desvrsit, cu alte cuvinte, sfnta comuniune 'eneral", "umplut ntrea' cu puterea aceleeasi iubiri divino!cosmice, nnoitoare si formatoare, de aceeasi prezent unificatoare a lui Hristos. El este n toti membrii $isericii re'ionale (locale ca principiu unificator, fcndu!i pe toti si pe toate, prti or'anice si nedesprtite ale $isericii celei :na" (%. #tniloaie . d. A'O TO#I%ITATEA. *nsusirea aceasta arat c $iserica adevrat este numai aceea care a pstrat nvttura %omnului 7isus Hristos asa cum au comunicat!o 3postolii, martorii 8ui, primele or'ane crora li #!a mprtsit, ,roorocii %umnezeului ntrupat. $iserica aceasta este cea .rtodo", care n!a sc(imbat si n!a omis nimic din nvttura scris si oral a 3postolilor si aceasta reprezint semnul distinctiv esential al $isericii .rtodo"e (M. ,. $ratsiotis . $iserica noastr n!a introdus nnoiri ca cea 4omano!catolic, spre e"emplu. Ea st pe temelia 3postolilor, Hristos fiind "piatra cea din capul un'(iului" (Ef. /, /S . 3 sta pe temelia 3postolilor nseamn a pzi nu numai revelatia cuprins n #f. #criptur, ci si pe cea predat oral de #f. 3postoli, conform poruncii 3celora (/ )es. /, 10 = 1 &or. 11, /= / )im. /, /= / )im. 3, 14 . %e aceea apostolicitatea st n strns le'tur cu persistenta $isericii .rtodo"e pe ln' #f. )raditie. 3postolicitatea $isericii .rtodo"e se arat si prin succesiunea apostolic a ierar(iei datorit creia, (arul episcopiei precum si nvttura nealterat snt transmise, fr ntrerupere, de la 3postoli, prin episcopii timpurilor trecute, pn la cei de azi. ,rin urmare, aceste patru nsusiri snt cele care caracterizeaz o adevrat $iseric. 3dunarea care nu are mcar una din nsusiri este o fals biseric. Mai mult dect att, pierderea unei sin'ure nsusiri

duce la desprinderea de inte'ritatea )rupului )ainic al lui Hristos &el nedesprtit si la pierderea tuturor celorlalte nsusiri. 3

%up cum spune ar(iepiscopul rus #erafim (#obolev , nici nu poate fi numit biseric acea 'rupare care s!a desprins de adevrata biseric= acea 'rupare care a eliminat sfintenia prin e"cluderea preotiei si a unui sir ntre' de #finte )aine fr de care nu ne putem mntui. %e asemenea nu poate fi vorba de o biseric ,rotestant sau 4omano!&atolic atunci cnd este vorba de cineva care a nclcat (otrrile #inoadelor Ecumenice prin do'ma eretic "-ilioTue", sau a mutilat si c(iar a eliminat #f. )raditie. 6u putem vorbi de o biseric ,rotestant pretins si 3postolic, nici atunci cnd citim -aptele 3postolilor si vedem c 3postolii (irotoneau (5, 5 , spovedeau (19, 1R , fceau )aina #f. Maslu (19, 1/ etc. 6oi nu putem pune nicidecum toate inovatiile apusene pe seama #f. 3postoli, deci+ nici biserica 4omano! &atolic, nici cea ,rotestant nu snt apostolice, nici sobornicesti, nici sfinte si prin urmare nu fac parte din $iserica cea :na ntruct s!au rupt din ea. (. Necesitatea re)acerii Unittii Bisericii 4efacerea :nittii $isericii este o datorie si o misiune, pentru c aceasta o vrea *nsusi Mntuitorul atunci cnd se roa'+ "&a toti s fie una, dup cum )u, ,rinte, ntru Mine si eu ntru )ine, asa si acestia n 6oi s fie una, ca lumea s cread c tu M!ai trimis" (7oan 11, /1 . %ezbinarea $isericii este condamnat si de #f. 3postol ,avel de nenumrate ori+ Ef. 4, 4!5= -ilip. /, /!4= etc. %espre :nitatea $isericii avem nenumrate referiri si la #fintii ,rinti, n special la #f. 7'natie )eoforul, ,olicarp al #mirnei, 7rineu de 8ion si &iprian al &arta'inei. &el din urm spune astfel+ "Mireasa lui Hristos este curat si nepri(nit, nu poate fi adulter, o sin'ur cas cunoaste, cu o cast pudoare pzeste 2urmntul unui sin'ur pat (.s. 1, 1!/ ". &ine preseste $iserica lui Hristos nu va avea rsplat de la El, cci devine un strin, un profan, un dusman. "&ine nu are ca mam $iserica nu poate avea ca %umnezeu ca tat" (#f. &iprian, %espre :nitatea $isericii :niversale, cap. 5 = si tot el nvat n continuare+ "&masa %omnului 7isus Hristos n!a fost tiat si mprtit n mai multe bucti, ci s!a tras sorti pentru ea, ca s fie primit ntrea' si cel ce se mbrac cu ea s!o aib fr vreo lips si nemprtit cu altcineva. &ci spune #f. #criptur+ "7ar cmasa, fiindc nu era cusut, ci fcut de sus pn 2os dintr!o sin'ur testur, au zis ntre ei+ s n!o sfsiem, ci s tra'em sorti pentru ea, si cui va cdea a lui s fie" (7oan 19, /3!/4 . Ea avea acea unitate venind de sus n 2os+ adic venind de la )atl ceresc si nu putea fi sfsiat de ctre cel ce avea s!o foloseasc, fiindc era una si indivizibil prin formatia ei. 6u poate mbrca ves!mntul lui Hristos cine scindeaz si divide $iserica lui Hristos" (7bidem, cap. 1 . %eci, %umnezeu vrea ca $iserica s fie :na, %ar aceast unitate oamenii o privesc diferit. :nii zic c si biserica 4omei face parte din $iserica :na si separatia lor este doar la suprafat. 3ceast prere este sustinut de un sir ntre' de teolo'i rusi ca+ 3le"ei Homeacov, 6icolai 3fanasiev, U(eor'(ii -lorovs<i si 3le"andr #memann. 3lti teolo'i, precum ar(iepiscopul #erafim (#obolev si teolo'ul 3le"andr Uusev sustin c $iserica a fost dintotdeauna una si unitar si niciodat n!a e"istat vreo dezbinare n corpul ei, ci a avut loc doar o "desprindere de or'anismul ei a unor elemente strine VereticeW, e"act cum se ntmpl n permanent n trupul nostru" (3. Uusev, "#tarocatolices<ii otvet" . . adevrat lmurire a acestei probleme aduce printele prof. %umitru #tniloae, atunci cnd spune+ "Mdularul este e'al totului, dar numai n cadrul totului. #e poate mer'e mai departe+ mdularul nu e mai putin necesar totului dect totul mdularului, dar se ntele'e nu n sensul c fr unul sau mai multe mdulare ar nceta s mai fie un tot, ci n sensul c totul nu poate e"ista fr mdulare n principiu, aceasta se arat n faptul c nici totul nu e"ist naintea mdularelor, nici mdularele naintea totului, ci ambele ncep s e"iste odat, asa cum oul, orict de nediferentiat la nceput, cuprinde n sine virtual toat diversitatea sa. &nd a luat nastere la 7erusalim prima comunitate, ea a

avut caracterul totului. %ar ndat ce s!au nscut nc dou!trei comunitti, ele aveau nevoie de unitatea totului (comuniune pe care l constituiau si totul avea nevoie de ele". ,rin urmare, ":niversalitatea $isericii ntemeiat pe recapitularea tutror n acelasi Hristos si pe lucrarea aceluiasi 4

%u( n toti se manifest empiric prin mrturisirea aceleeasi credinte, pstrate nesc(imbate de la 3postoli. *n acest sens totul eclesial "rmne ca orice or'anism, continuu fidel" sie nsusi. *n aceasta se arat nu numai unitatea si inte'ritatea $isericii dintr!o localitate, ci unitatea $isericii de pretutindeni si de totdeauna" (%. #tniloae, $iserica :niversal si soborniceasc, n ".rtodo"ia" /X1955 . %in aceast nvttur de credint a pr. %. #tniloae desprindem dou lucruri+ 1. $iserica este :na de la &incizecime. %ac cineva se alipeste acestei unitti sau se dezlipeste de ea, :nitatea n #ine nu este afectat. /. %ezlipirea de unitatea $isericii se produce automat atunci cnd se denatureaz *nvttura de credint a $isericii &elei :na, iar alipirea la $iserica &ea :na se poate realiza doar prin renuntarea la nvttura 'resit si conformarea cu adevrul universal al $isericii. 3celasi lucru l desprindem si din forma simbolului de credint. *n el avem mai nti e"pus despre )atl, -iul &el de o fiint cu tatl si nscut din tatl si #f %u( ,urces numai din )atl, nu si din -iul, cum zic apusenii= si numai dup aceea se spune Y#i ntru :na #fnt, #oborniceasc si 3postoleasc $isericZ[, deci este nevoie ca mai nti s avem aceeasi cu privire la persoanele #fintei )reimi si numai atunci putem avea o sin'ur biseric, cci Ynvttura de credint sau mrturisirea aceleasi credinte apostolice, luat n totalitatea ei declarativ!practic este criteriul $isericii universale adevrate. *nvttura identic, spune pr. %.#tniloae, e un inel de le'tur universal. 3cesta e criteriul empiric vizibil cel mai cuprinztor n care se cuprinde nssi $iserica. &ci biserica nu se poate defini numai ca comunitate ce se mprtseste de %omnul (dup cum credea n mod 'resit 6. 3fanasiev , c(iar dac aceasta ar reprezenta momentul culminant al ei, ci si ca comunitatea celor ce s! au botezat pe baza aceleeasi credinte apostolice n &uvntul lui %umnezeu cel ntrupat, rsti'nit si nviat, nltat la ceruri, care va veni s 2udece viii si mortii, trecnd pe cei drepti dup nvierea lor cu trupul n *mprtia &erurilor[ (7bidem . %eci nu ne putem uni, ba nici nu ne putem ru'a, spune canonul 33 de la 8aodiceea, cu cei ce nu mrturisesc acelasi adevr nesc(imbat si care a fost Ydat sfintilor odat pentru totdeauna[ (7uda 3 . *n ce priveste primirea sau e"comunicarea eterodocsilor din snul $isericii, #f. ,rinti s!au folosit att de acribia (strictetea canoanelor, ct si de iconomia lor. *n prezent, prin avntul pe care l!a luat miscarea Ecumenic, nu se prea tine cont de prevederile stricte ale #f. ,rinti si aceasta este n primul rnd o nclcare a canoanelor, iar n al doilea rnd duce la sminteala Ymdularelor slabe[ ale $isericii. %esi biserica foloseste principiul iconomiei, iar $iserica .rtodo" nici nu reboteaz, nici nu re(irotoneste pe romano!catolicii ntorsi la ortodo"ie, )ainele lor, afirm pr. ,rof. %. #tniloae, nu snt valabile, adic nu au (ar lucrtor, pn ce acestia nu se ntorc la $iserica!Mam. (%o'matica, vol.3 . Hotrrea privind aplicarea iconomiei la ntoarcerea romano!catolicilor, a fost luat la o ntrunire a ortodocsilor de la &onstantinopol n 111R sub patr. ecum. 7eremia al 777!lea, dar acest lucru era fcut la \iev nc din 1545 sub mitropolitul ,etru Movil. #i aceasta tocmai n scopuri misionare, dar nu pentru a'ravarea sau evidentierea rupturii ce s!a fcut. . adevrat claritate n ce priveste pozitia ce ar trebui s!o aib $iserica ortodo" n le'tur cu aceasta, o aduce patr. #er'(ie al Moscovei prin publicatiile sale din anii treizeci. ,e atunci el spunea+ Y $iserica nu consider pe eterodocsi ca ceva de sine stttor si cu totul strin pentru ea, n rnd cu cei de alte reli'ii, c eterodocsii snt n esent o cate'orie de czuti si penitenti= czutii snt scosi de la comuniunea n taine (deci nu le pot primi pn nu se ntorc , iar unii si n ru'ciuni, dar totusi ei se afl nc n biseric si sub lucrarea ei. Eterodocsii snt mai nstrinati de $iseric, desi'ur, dect cei czuti= ei nu numai c pctuiesc, ci si contest biserica si lupta mpotriva ei. &u toate acestea, relatia $isericii cu ei rmne aceeasi ca si n 'eneral cu cei czuti, scosi de la #f. *mprtsanie si de la comuniunea ru'ciunii, dar nu cu totul strini pentru biseric. &alea spre restabilirea comuniunii

pierdute si prin aceasta si mntuirea vesnic, e pentru cei czuti din comuniune aceeasi ca si pentru orice czut. Ei trebuie nu numai s!si recunoasc 'resalele naintea $isericii (adevrate , ci si s primeasc iertare de la $iseric, care sin'ur are putere de a le'a si a dezle'a[ (,atr. #er'(ie, ]urnal 0

Moscovscoi ,atriar(ii nr. /3!/4X 1934 . %in cele relatate conc(idem c $iserica ortodo" trebuie s mrturiseasc adevrul ortodo" si n spatiul crestin eterodo", dar trebuie s!si pstreze n acelasi timp identitatea $isericii celei 3devrate si una. &(iar dac putem trece cu vederea unele lucruri ce tin de formele e"terioare si care, dup cum spune teolo'ul #. $ul'acov, Y#nt create de oameni si pentru oameni[, nu putem trece peste do'me, punnd adevrul nostru alturi de orice minciun eretic. %esi'ur, unii spun c romano!catolicii (sau c(iar protestantii , nu snt eretici, ci doar sc(ismatici, afirmatie fcut destul de des n cadrul, (sau n afara conferintelor Miscrii ecumenice, dar aceasta nu e nici pe departe asa. #c(isma nseamn rupere, dar care nu are n vedere si alterarea adevrului do'matic, ci este vorba mai mult de or'oliu si principii care ar putea fi depsite prin dra'oste si ntele'ere= dar din moment ce latinii au oficializat do'ma eretic Y-ilioTue[ (lzon, 1/14 , apoi multe alte nvtturi 'resite la conciliul din trident, ei au devenit eretici, de rnd cu macedonenii care de asemenea 'reseau n privinta ,ersoanei #fntului %u(= ei s!au opus n contradictie att cu )raditia $isericii, ct si cu #f. #criptur, lucru pe care nici un #f. ,rinte nu l!ar fi accepat ca fiind normal si posibil de trecut cu vederea. *n prezent, sub masca unei false iubiri crestine si n baza unui moralism occidental lipsit de spirit autentic crestin, se cam trece peste do'me si mai ales peste formularea concret si strict a lor. #e ncearc , printr!un nalt spirit speculativ, de a se da asa!numitele Ydeclaratii comune[ privind anumite nvtturi de credint crestin, fr a se accentua prea mult deosebirile att de mari dintre aceste confesiuni crestine. )otul se bazeaz pe o formulare ct mai scolastic a nvtturii, nct s poat mpca toate taberele. ,n la sfrsit nu se rezolv nimic, cci %umnezeu nu vrea o realizare a unirii crestine bazat pe relativism si interese politice sau materiale. 6!a vrut o astfel de unire nici la #inodul de la &onstantz (1414!141R , nici la cel de la -erara!-lorenta (143R!1439 . &ci si atunci, ca si acum, se uit de faptul c Y3devrul nu este conciliabilF[ (#. $ul'a<ov, 8umina neinserat . ,oate c ar trebui s avem mai mult trie a credintei si mai mult brbtie pentru a apra ceea ce au aprat si #fintii, adic credinta 3postolilor. 6imic nu trebuie s ne momeasc+ nici cltoriile n occident, nici dolarii occidentalilor. *n acelasi timp, nu trebuie s fim nici absurzi si nici e"clusivisti. 6oi detinem credinta adevrat, dar avem n acelasi timp, datoria sfnt de a o mprtsi si altora, cci Ycu inima se crede spre dreptate, iar cu 'ura se mrturiseste spre mntuire[ (4om. 1S, 1S . -ie ca %umnezeul pcii si al iubirii care are vointa vesnic ca Ytot omul s se mntuiasc si la cunostinta adevrului s vin[ (1 )im. /,4 , s ne a2ute pe toti crestinii Ys ne iubim unii pe altii, ca ntr!un 'nd s mrturisim+ Ypre )atl, pre -iul si pre #fntul %u(, )reimea cea de o fiint si nedesprtit[.