sursa: www.salvarea-icoanelor.

ro

Parintele Iustin Prvu despre persecutia icoanelor in scoli

February 27th, 2007
Parintele Iustin Prvu despre persecutia icoanelor in scoli, interviu pentru revista "LUMEA CREDINTEI", fe ! "##$

-Un eveniment neasteptat pentru o societate democrata de azi a indignat majoritatea romnilor din aceasta tara crestin-ortodoxa, si anume cererea de scoatere a icoanelor de pe peretii scolilor. Sfintia Voastra, ca un duhovnic incercat al acestui neam, cum vedeti aceasta pro lema! Pentru noi, romnii, aceasta problema nu e o noutate. Credinta poporului nostru a ost mult incercata si !rtodo"ia a trecut prin multe persecutii. #umai ca acum persecutia $isericii imbraca o alta orma, orma diplomatiei politice% acum vin cu &drepturile omului', cu &principiul e(alitatii', cu &libertatea de constiinta' - lucruri care in ond ascund multa imoralitate si mrsavie. )ceasta problema de scoatere a icoanelor de pe peretii scolilor pare minora, dar nu este deloc asa. *inta este alta, de distru(ere a neamului, si de aceea se ataca ce are mai pro und in el: credinta stramoseasca. +ine scot icoanele, poimine troitele si mai urmea,a bisericile- )cesta e scopul lor. Pai, daca mai (asesc vreo 20 de din astia ca alde +oise, atunci astia isi ac planul lor- )m trecut insa noi prin perioade si mai (rele. Pentru noi, crestinii, iconoclasmul si toate ortele acestea anticrestine, incepnd din primele veacuri, nu mai sunt o noutate. Ce ac ei acum e ca si cum ar incerca un purice sa piste un ele ant. )sta e o ciurucaraie politica ata de ce au ost ceilalti adversari ai $isericii crestine si ai )devarului, minti oarte inalte, dar ratacite, carora (reu le puteai sta inainte% dar .i-a trimis /umne,eu oamenii .ai, care sa scoata $iserica din toate aceste probleme. Cum a ost, de pilda, persecutia iconoclasta din secolele 0-1. 2rau, pe de o parte, evreii, care considerau icoana un idol, apoi mono i,itii, care ne(au irea omeneasca a lui 3ristos% si mai erau si mahomedanii, plus interesele politice ale basileilor iconoclasti. 4nsa prin multa 5ert a, dupa ,eci de ani de persecutie, sau lamurit adevarurile de credinta si $iserica a csti(at noi martiri. 4ata cum ii incura5a . . *eodor .tuditul pe crestinii iconoduli: &/aca e nevoie, olosim pielea drept per(ament si sn(ele in loc de cerneala'. . . *eodor a ost unul din cei mai mari aparatori ai icoanelor pe vremea aceea, monah la +anastirea .tudion-"ocmai asta voiam sa va intre # care tre uie sa fie atitudinea si rolul monahilor in astfel de imprejurari! 6edeti, adevarul nu se apara stnd deoparte. +onahul este dator mai mult ca oricare dintre crestini sa se implice in marturisirea adevarului, atunci cnd situatia o cere. 2i vin acum si ne spun sa nu ne tulburam, ca nu vrea nimeni sa ne ia credinta, nimeni nu ne vrea raul. /ar 3ristos spune sa ne erim mai tare de lupii cei in piei de oaie. )sta este o tactica inca de la vechii iudei, de a te induce in eroare si de a te ura ara sa ba(i de seama. Cum

sa stau deoparte cnd vad ca un biet pro esor are putere sa ne scoata noua, care suntem

increstinati de 2000 de ani, icoanele de pe pereti89 -$l pretinde ca vor este ca li er cugetator si in numele li erei cugetari% /aca este liber cu(etator, sau sectant, sau ce vrea el sa ie, n-are dect sa cu(ete liber ce vrea si sa nu priveasca icoanele de pe pereti, dupa cum nu-l o ensea,a si nu-7 impiedica sa cu(ete liber nici posterele cu emei (oale a isate in toate locurile publice, nici umul de ti(ara al celorlalti cetateni- :ucrurile sunt oarte simple, dar aptul ca ele sunt a(ravate la nivel national da oarte mult de banuit ca dincolo de aceste probleme colcaie niste alt el de interese- !rice sectant nu e altceva dect punte de trecere la ateism. 2i vorbesc de discriminare si tot ei ac primii discriminare neta intre $iserica !rtodo"a si cultul lor. 2i sunt unealta urmasilor lui 4uda, care ne impiedica pe noi, crestinii, sa im intr-o unitate de credinta, de dra(oste. -&iserica este, totusi, o institutie cu mult credit la noi% 2ste adevarat, dar ca sa-si pastre,e creditul $iserica ar trebui sa se implice mai mult si sa se e"plice, sa se puna pe un studiu oarte amanuntit si sa de,volte problema aceasta de teolo(ie a icoanelor- .-a a5uns la situatia ca bietul crestin nu cunoaste care e linia $isericii si po,itia ei, care este raspunsul $isericii ata de toate intrebarile si provocarile din a ara. *rebuie, mai ales, sa aratam importanta $isericii in .tat, aceasta sim onie care a e"istat intre $iserica si .tat. .i monahul trebuie sa ie pre(atit in ormational si cultural ca sa poata raspunde oricnd la acest asalt de intrebari, cum ,ice si . . )p. Pavel: &Cuvntul vostru sa ie totdeauna cu har, dres cu sare, stiind cum trebuie sa raspundeti iecaruia' ;Col. <, =>. -'t de intima este legatura intre &iserica si fiinta neamului! $iserica naste natiunea. !r, acest nou iconoclasm este intr-adevar un atac la iinta neamului. Pai cum sa nu ie le(atura intre icoana si neamul acesta8 ( fi ofensat de icoana inseamna a fi ofensat de traditia si de sensi ilitatea sufleteasca a acestui neam. nu poti vorbi de amilie pna nu te (ndesti la neamul de unde esti, nu poti vorbi de neam pna ce nu revii la amilie. #u acem o deosebire, crestineste vorbind, intre .ocietate, Familie, .tat-. )u e"istat in istorie orme de coe"istenta oarte iresti intre $iserica si .tat, dar aceasta sim onie a ost posibila numai atunci cnd s-a dovedit ca .tatul a ost credincios. /e pilda pe vremea imparatului *eodosie cel +are, care in ?00 va declara crestinismul sin(urul cult o icial al statului roman. .tatul se implica activ in ocrotirea $isericii, ea iind su letul lui. 4n epoca lui @ustinian 4 Asec. => imparatul avea sa devina capetenia civila a $isericii si episcopii demnitari de stat. $ineinteles ca au mai ost perioade de persecutie a unor imparati necredinciosi sau neortodocsi, dar adevarata ruptura intre .tat si $iserica a inceput o data cu perioada iluminista, cu secolul al 70-lea, prin seculari,area $isericii, care in Bomnia, stiti oarte bine, s-a acut o data cu domnia lui Cu,a. 2ste o durere oarte mare pentru neamul nostru ca tocmai credinta, care a contribuit cel mai mult la unitatea natiunii, tocmai ea sa ie i(norata si $iserica data la o parte e"act in perioada cand se in aptuieste unirea Principatelor.

Prin ce a re,istat acest neam in istorie, daca nu prin $iserica si, mai precis, prin icoana8

Pentru ca, chiar daca oamenii $isericii nu ost intotdeauna aparatori ideli ai ei, totusi icoana, care repre,inta adevarata credinta a acestui neam, a dainuit in istorie. Prin icoana chiar si cei mai simpli credinciosi au tinut lacara aprinsa a neamului, iar aptul ca ea este dorita acum de copii si in clasele lor este o dovada ca su larea acestui neam nu s-a stins, chiar daca toate ortele atee, iluministe, masonice au incercat sa distru(a credinta prin toate ormele de tortura si de de,in ormare, 4n ciuda acestui apt, rasar, iata, noi vlastare care, ca prin instinct, alear(a la identitatea lor, la ceea ce are mai curat acest neam, la credinta crestina. 4coana a re,istat, pentru ca acolo unde cuvntul si mintea nu mai au putere, acolo biruie icoana, aceasta ima(ine s nta, prin care /umne,eu ni .-a apropiat noua, oamenilor. Ce este icoana daca nu amintirea acestei intrupari a lui /umne,eu, a acestei veniri a lui /umne,eu la noi, a acestei milostiviri a lui /umne,eu ata de noi, pacatosii8 -'um de mai rasar oare aceste vlastare ale credintei, cand dusmanii crestinilor se indrjesc de att amar de vreme, prin fel si fel de forme, sa ne a ata de la ea! Pai rasar pentru ca pamntul acestui neam a ost adapat cu sn(e de martiri, incepnd de la mucenicii primelor secole pna la martirii din temnitele comuniste. #eamul acesta n-a dainuit prin victorii pamntesti, chiar daca acestea au avut importanta lor% neamul acesta a dainuit in 5ert a si credinta. Prin 5ert a acest neam invia,a, ori de cte ori il omoara ei. Credinta nu are nevoie de prea alte e"plicatii% este taina acestui neam. Cte lacrimi au ost varsate in ata acestor icoane, cte su erinte n-au au,it aceste icoane89 4coana este martora tuturor nevoilor si durerilor acestui neam. 4coana stie cel mai bine cine a patimit pentru re,istenta acestui neam, icoana stie cel mai bine cine sunt tradatorii acestui neam. .tatul8 4nstitutia $isericii, acum8 Forme (oale. Crucea si icoana, pe care tot crestinul le are la piept, aici e puterea $isericii si a neamului9 .a ne amintim de marii nostri voievo,i, care au biruit ra,boaie prin cruce si icoana9 2i, iconoclastii de a,i, incearca sa stear(a acest trecut. Ce au cu icoana8 6or sa stear(a si aceasta orma smerita, tacuta, ino ensiva de marturisire a credintei. Pentru ca icoana pe peretii scolilor este raspunsul acestui tineret ata de dra(ostea lui /umne,eu. Pentru ca, dupa cum o mama nu-si mai ia ochii de la po,a iului ei cel dra(, asta este icoana pentru su letul copilului si al tuturor celor ce-: iubesc pe /umne,eu. 4coana are un impact oarte mare in educatia copilului si ea nu poate ace nici un rau nimanui. Pai, in viata mea de copil, mare importanta a avut icoana, cum s-a imprimat ea in iinta mea si cum am mers cu ea pna la batrnetile mele. .i ormarea copilului vine prin icoana. &Ce-i, mama, barbosul acela in icoana8', intreaba copilul. &/oamne /oamne'9 Cnd spune mama &/oamne /oamne', apai sa stiti ca aceea este adevarata icoana care creste in su letul copilului. -Unii pretind ca icoana ar fi incompati ila cu educatia de tip modern. 4coana a educat mai mult copilul dect toate ormele lor de civili,atie moderna. #u vedeti care sunt e ectele acestei civili,atii8 3aosul. Care este e ectul &drepturilor omului' asupra educatiei copilului in scoli8 ! totala indisciplina, ca a a5uns copilul sa ordone pro esorului, care abia reuseste sa mai aca liniste in clasa. Faceti o di erenta intre un

copil educat in ata icoanei si unul educat dupa ormele acestei civili,atii. Cnde mai pui

icoanele acatoare de minuni, care sunt si la noi in tara destule - si sunt marturii incontestabile9 4ata ce rau pot ace icoanele: tamaduiesc bolile, alun(a su erintele, linistesc su letul9 /ar se pare ca in Bomnia de a,i este mai cinstita coruptia dect icoana. .e straduiesc ei sa stear(a trecutul crestin din memoria romnilor, dar credinta renaste mereu, iar in persecutie s-a lamurit inca si mai bine. 2a mai vibrea,a inca in sn(ele acestui neam, care cred ca va mai i apt de o noua 5ert ire- 4nsa toate acestea se mai intmpla si pentru pacatele noastre, pentru ca nici noi, clericii si monahii, nu ne mai acem cum se cuvine datoria ata de /umne,eu. 2ste nevoie de mai multa credinta si marturisire.

<