SPIRITUALITATEA SI CULTURA ROMANEASCA IN LUMINA CREDINTEI ORTODOXE

SPIRITUALITATEA SI CULTURA ROMANEASCA IN LUMINA CREDINTEI ORTODOXE*

Tema enuntata in acest titlu e prea vasta ca sa fie infatisata in t ata ! "atia ei# De aceea$ v m sc%ita & ar prin cateva e'emplificari# (# ) m lua mai intai un e'emplu &in f lcl rul p p rului r man# Si anume$ tema sacrificiului &in le"en&a manastirii Ar"es# Can& a f st pre*entata aceasta tema la Simp *i nul su&+est eur pean &e la ,ei&el!er" &in septem!rie (-./$ un !ene&ictin ma"%iar a remarcat ca$ &esi tema sacrificiului e pre*enta in creatia f lcl rica a mai tutur r p p arel r &in su&+estul eur pean si c%iar si a alt r p p are$ numai la p p rul r man tema sacrificiului e pusa in le"atura cu !iserica$ mai precis cu manastire# La t ate celelalte p p are e pusa in le"atura cu un p &$ sau cu alta c nstructie# La fel$ a !servat el$ numai la p p rul r man 0ertfit rul se preface intr+ fantana &in care isi astampara setea sau isi reinn iesc puterea &e viata trecat rii# Astfel$ in "an&irea p p rului r man cla&irea unei !iserici 1sau mai precis a unei manastiri2 si saparea unei fantani sunt cele mai n !ile si mai "ener ase reali*ari si t cmai prin aceasta sunt le"ate &e 0ertfa sau &e t tala &epasire &e sine a celui ce le &a fiinta# In manastire v r trai ameni care si+au 0ertfit viata l r lui Dumne*eu# Sacrificiul vietii l r are prima sursa &e inspiratie si &e putere in 0ertfa celui ce+a *i&it l casul care face p si!ila sp rirea l r in &u%ul acestei t tale renuntari a l r la ei insisi# T tul e centrat in acest l cas &e 0ertfa3 &e la cla&irea lui pana la vietuirea cel r ce v r petrece in el &e+a lun"ul veacuril r viit are in &u% &e 0ertfa# O manastire e linie c ntinua &e 0ertfa &e la inceputul ei pana la sfarsitul veacuril r# Din 0ertfa se naste si in 0ertfa isi prelun"este e'istenta pana la capat# Pe un plan mai m &erat$ acest fen men are l c si in e'istenta ricarei !iserici# Cre&inci sii ricarei !iserici iau pil&a si putere &e &epasire a e" ismului l r in am!ianta !isericii$ in al carei altar sunt *i&ite m aste &e martir$ cum astfel &e m aste sunt cusute si in antimisul &e pe Sfanta Masa &in Altar# Dar in m & principal viata l r &e &aruire 0ertfelnica se %raneste &in 0ertfa eu%aristica &e pe altarul 4isericii# Daca mai amintim ca numele Man le e f rma prescurtata a lui Eamnuel$ un alt nume al lui ,rist s 1cu n i este Dumne*eu2 si ca trupul in "receste e &e "enul feminin 1sar'2 avem in le"en&a manastirii Ar"esului strave*ie alu*ie la ,rist s care isi intemeia*a 4iserica Sa pe 0ertfa &e la 5 l" ta si pe prelun"irea ei eu%aristica$ la care se a&au"a$ ca r &ire$ 0ertfa mucenicil r si a tutur r cre&inci sil r care c ntri!uie la intretinerea ei ca l cas &e c municare$ prin &epasirea e" ismului l r# 6un&amentul c ntinuu al 4isericii ca realitate va*uta si spiritual+c munitara este 0ertfa lui Emanuel$ &evenit in f rma p pulara Man le# Dar p p rul r man a &at aplicare pr prie$ &e suprema intensitate em ti nala si &e ! "ata c mple'itate$ 0ertfei lui ,rist s pentru intemeierea 4isericii# Aceasta suprema si c mple'a intensitate em ti nala &ata$ ca c ntri!utie specifica$ &e p p rul r man temei 0ertfei lui ,rist s$ intemeiet are &e 4iserica$ sta in faptul ca in le"en&a manastirii Ar"es$ Man le isi sacrifica s tia sa# Pentru mul casat rit cea mai mare 0ertfa pe care tre!uie sa &ea e 0ertfa s tiei sale iu!ite# 7ertfirea celei mai scumpe fiinte e mai "rea &ecat 0ertfirea pr priei pers ane# E in f n& si ea 0ertfa pr priei pers ane &ar &u!lata &e &urerea patimirii unei alte pers ane si anume a celei mai scumpe$ pe care ai

vrea sa ve*i fericita$ mai fericita &ecat pe tine$ fericirea ei c nstituin& pr pria ta fericire# Intr+un fel acea fiinta face parte &in tine insuti$ e trupul tau 18femeia e trup !ar!atului82# Aceasta fiinta$ care face parte &in tine$ e t tusi fiinta &e se!ita si la &urerea ta sa pier*i + fapt pe care il traiesti$ ca (

SPIRITUALITATEA SI CULTURA ROMANEASCA IN LUMINA CREDINTEI ORTODOXE

pier&ere a ta pr prie$ a !ucuriei$ a r stului vietii tale + se a&au"a trairea &urerii ei in fata m rtii$ &urere pe care tu traiesti spiritual mai intens &ecat &urerea in fata pr priei tale m rti# De aceea$ &urerea lui Man le &in le"en&a manastirii Ar"esului ne cutremura ca cea mai sfasiet are &urere p si!ila# Can& accepti sa m ri tu insuti pentru cau*a alt ra$ ai si man"aiere ca p ti feri viata ta ca mi0l c pentru viata alt ra# Dar can& tre!uie sa feri viata celei mai scumpe fiinte ale tale iti este re&usa in m & c nsi&era!il si man"aierea ca te 0ertfesti pe tine insuti pentru altii# Caci esti pus in situatia &e a 0ertfi nu viata ta pentru altii$ ci viata celui mai scump &intre acesti altii# Tema p ate fi a&ancita permitin& &esc perirea in ea a alt r semnificatii pr prii invataturii crestine# Caci nici 0ertfa lui ,rist s nu se preste la pr pria pers ana$ ci El se 0ertfeste pentru ca si cei ce cre& in El sa ia puterea sa se 0ertfeasca pentru altii$ sau ca si 4iserica pe care intemeia*a prin 0ertfa Lui sa fie c munitate ce+si are viata superi ara$ sau insasi e'istenta intr+ c ntinua 0ertfa# Dar in ca*ul lui Man le$ nu el este cel ce isi &a cel &intai viata ca pil&a pentru altii$ ci tre!uie sa &ea intai pe a s tiei sale# Desi"ur in 0ertfirea ei este implicata atat &e mult 0ertfirea lui$ incat aceasta 0ertfire a lui tre!uie sa urme*e si ea cu necesitate# Dar &urerea e cu mult mai mare can& tre!uie sa 0ertfesti pe cel scump al tau inainte# 1O e'emplificare ist rica a acestei sfasiet are &ureri acceptata pentru 4iserica e cea a lui 4ranc veanu care tre!uie sa in&ure &urerea e'ecutarii c piil r lui inainte &e e'ecutarea sa# Precum se ve&e$ ima"inatia p p rului r man s+a inspirat &in ca*uri reale ale *!uciumatei sale ist rii$ nu a f st ima"inatie fante*ista2# Dar implicarea 0ertfei pr priei pers ane in 0ertfirea celei mai scumpe pers ane &e se!ite &e tine se traieste inca &inainte &e a 0ertfi acea pers ana in "reaua cumpana in care se afla cel ce e c%emat sa se % tarasca la c nsimtirea acestei 0ertfiri# El traieste in c%ip sfasiet r intre!area3 Oare am eu &reptul sa 0ertfesc pe altul care imi este t t &ata cel mai scump pentru altii$ pentru un altul multiplicat si arecum mai in&epartat9 Si el nu p ate &a un raspuns &eplin linistit r &in punct &e ve&ere practic acestei intre!ari# De aceea el ramane ca fiinta ranita &e m arte nu numai pentru ca a pier&ut cea mai scumpa fiinta$ &ar si &in cau*a acestei imp si!ilitati &e a &a un raspuns 1practic$ nu te retic2 cat &e cat linistit r la aceasta intre!are# De aceea$ cel ce se % taraste sa faca aceasta 0ertfire a celei mai scumpe fiinte 1care nu e un !iect$ ricat &e scumpa2 ramane atat &e c%inuit$ atat &e lipsit &e rice clipa &e liniste$ incat c ntinuarea vietii lui e apr ape &e nec nceput# P p rul a inteles aceasta# El n+a mai putut c ncepe un Man le c ntinuan& sa traiasca &upa 0ertfirea s tiei sale# Dar simtirea pr fun&a crestina si &e intensa vi!ratie si &elicatete umana a p p rului n stru a c nceput sin"ura s lutie c respun*at are cu inaltimea la care s+a ri&icat Man le in 0ertfa a&usa# Man le nici nu c ntinua sa traiasca viata mai !una sau mai putin usurata &e uitare$ nici nu inne!uneste$ nici nu se sinuci&e$ fapte ce l+ar fi c ! rat &e la inaltimea traita in 0ertfa a&usa$ ci se 0ertfeste si el pentru altii$ &ar nu pentru repetarea lipsita &e ima"inatie a aceleiasi pere$ ci pentru alta necesitate esentiala &e viata a semenil r sai3 ca sa creasca &in 0ertfa sa fantana care intretine si ea viata semenil r sai sau le reinn ieste puterile ei# S+ar putea ve&ea aici alu*ie la apa 4 te*ului care a f st pus &e Parintii 4isericii in le"atura cu apa ce a curs &in c asta strapunsa a Mantuit rului &e pe cruce$ &ar acest m tiv crestin primeste$ iarasi$ f rma pr prie in "an&irea si ima"inatia p p rului r man# Apa rasarita &in 0ertfa lui Man le e si ea i*v r &e viata cel r ce trec pe lan"a ea$ &ar nu &e viata spirituala$ ci &e cea trupeasca# Insa$ pe &e alta parte$ cei ce !eau &in aceasta fantana se r a"a pentru sufletul lui Man le$ a celui ce prin 0ertfa a &at fiinta acestei fantani si iau pil&a &e la ea# De aceea fac r manii fantani pu!lice la mar"inea &rumuril r# M tivul vietii in trup si al mantuirii sunt strans im!inate# Cel ce !ea e tre*it$ prin aceasta$ la un act &e cre&inta$ &e ru"aciune si inca pentru altii ca in !iserica# Cel ce prelun"este lan"a fantana traire reli"i asa$ inceputa in !iserica$ intretine si manifesta un &u% s ! rnicesc$

specific rt & 'iei in viata &e t ate *ilele$ c ntri!uie la sfintirea intre"ii vieti# :

SPIRITUALITATEA SI CULTURA ROMANEASCA IN LUMINA CREDINTEI ORTODOXE

In f n&$ 0ertfa lui Man le$ in am!ele ei f rme$ ca 0ertfa a s tiei si ca 0ertfa a pers anei pr prii$ e aplicare a temei 0ertfei lui ,rist s la viata mului casat rit$ a mului intre ameni$ intr+ f rma &e suprema intensitate em ti nala# Casat ria tre!uie sa fie si ea un me&iu &e crestere a s til r in &u%ul &e 0ertfa pentru i&ealurile mai inalte ale c munitatii umane# Menti nam ca tema 0ertfei$ in le"en&a Manastirii Ar"es$ e marcata nu numai &e specificul crestin in "eneral$ ci si &e un specific rt & '$ prin faptul ca 0ertfa nu e inteleasa ca un ec%ivalent 0uri&ic cerut &e Dumne*eu pentru pacatele menesti$ cum e inteleasa in crestinismul cci&ental$ ci ca un act care are in el insusi puteri &e *i&ire si &e intretinere a unei vieti si r&ini mai inalte# 7ertfa cla&este si sustine$ prin ea insasi$ 4iserica ca c munitate in iu!ire si fantana ca alt prile0 &e inn ire a puteril r &e viata in &u%ul s ! rnicesc al cre&intei si al iu!irii# :# Din creatia asa *isa 8culta8 a p p rului r man 1 n i i+am *ice carturareasca$ pentru ca nici p p rul nu e lipsit &e cultura2$ s c tim ca un element specific rt & ' reflecta in ea$ ca vi*iunea c sm sului transfi"urat# Elementul acesta reiese puternic in relief cu &e se!ire in scrisul lui Eminescu si al lui Sa& veanu# S c tim semnificativ faptul ca acest element apare atat &e pre"nant mai ales in creatia a & i scriit ri m l& veni crescuti in am!ianta spiritului manastiril r in a car r "an&ire fil calica transfi"urarea c sm sului$ prin lumina invierii$ a inceput &e pe acum$ &ar se va &esavarsi in viata viit are# Un spicuit r prin sutele &e manuscrise &e Paterice &in 4i!li teca Aca&emiei R mane mi+a marturisit ca intr+ fila a uneia &intre ele a &esc perit semnatura lui Eminescu# Nu stim &aca mai e'ista in lume vreun scriit r la care viata tainica a naturii$ a c &rului$ a paraiel r$ a p mil r infl riti sa fie atat &e minunat &escrisa$ ca in p e*ia lui Eminescu si in pr *a lui Sa& veanu# Si se pare ca aceasta este n ta cea mai pr prie a acest r mari scriit ri# Occi&entul care a va*ut mantuirea mului reali*an&u+se in afara ricarei le"aturi cu c sm sul 1&e aici neintele"erea Tainel r2 al carui umanism ve&e pe m taiat &e le"aturi sufletesti cu natura si nu c nsi&era pe aceasta &ecat ca un !iect &e e'pl atare ec n mica$ e firesc sa nu c nstatam aceasta simtire a vra0ei si a frumusetii in&efinite a naturii &e care mul are a!s luta nev ie pentru a se im! "ati sufleteste si intari trupeste# Dar Eminescu si Sa& veanu nu sunt niste aparitii in&ivi&uale in trairea acest r pr fun&e le"aturi cu taina &e ne&escris a naturii# Ei sunt niste repre*entanti reali ai unui simtamant "eneral al p p rului r man# Natura este puternic pre*enta in t ata lirica p p rului# Pre*enta iu!itei sau a iu!itului 1a 8man&rei8 sau a 8!a&itii82 transfi"urea*a t t c sm sul# C sm sul e transfi"urat in 8mi rita8# )itele sunt umani*ate in relatia cu mul care le iu!este si se lea"a sufleteste &e ele# Can& se asea*a la um!ra unui p m$ su! ! lta senina a unui cer &e vara$ cu pa&urea in apr piere$ r manul spune3 8Ce frum s e; parca+i in raiu<8# El se simte in luncile satului$ in pa&urile lui$ in cea mai intima am!ianta$ ca 8acasa8 si$ t t &ata$ in lar"ul lui# 6ara natura$ el nu se simte intre"$ tan0este$ e ! lnav sufleteste# Si a*i$ se pare ca incepe sa simta intrea"a menire ca civili*atia c ntemp rana e ruperea mului &e natura# cau*a a cri*ei prin care trece

=# Un alt m tiv al vi*iunii rt & 'e pre*ent atat in creatia f lcl rica$ cat si in cea carturareasca a p p rului r man este na*uinta spre inaltare$ spre inn !ilarea vietii# El c respun&e cu ceea ce rt & 'ia cun aste ca 8in&umne*eirea mului &upa %ar8# E cele!ra c l ana lui 4rancusi cu na*uinta ei spre inaltarea fara sfarsit# Dar tema e pre*enta si in rnamentul p rtil r taranesti# El

c respun&e turnuril r !isericil r$ mai ales a turnuril r rasucite &e la manastirea Curtea &e Ar"es# Inaltarea aceasta &e 0ur impre0urul unei a'e este f rma urcusului in"eril r in vi*iunea lui Di nisie =

SPIRITUALITATEA SI CULTURA ROMANEASCA IN LUMINA CREDINTEI ORTODOXE

Are pa"itul# Inaltarea aceasta reia mereu starile &epasite la alt nivel# T t &rumul stra!atut e mereu va*ut si f l sit ca e'perienta ce e a&ancita c ntinuu# Lucian 4la"a a re&us spiritualitatea !isericil r rt & 'e la un 8transce&ent care p " ara8 patern la ameni$ spre &e se!ire &e spiritualitatea & muril r pr stestante care e'prima prin turnurile l r inaltare c ntinua$ spre un Dumne*eu &istant$ &e neva*ut$ &e neintalnit# Dar el a luat in c nsi&erare in f rmula lui numai ! lta !isericil r rt & 'e# Insa t ate !isericile rt & 'e au nu numai ! lta$ ci si turn$ sau turnuri; nu e'ista !iserica rt & 'a fara ! lta$ fara turn sau turnuri# La !isericile maramuresene prevalea*a c%iar turnul$ &esi nu lipseste nici la ele anumita ! lta# O sinte*a ri"inala$ in aceasta privinta$ f rmea*a !isericile m l& venesti$ un&e " ticul e im!inat cu ! lta# Daca ! lta repre*inta pe Dumne*eu care c ! ara$ turnul repre*inta pe Dumne*eu care se inalta si ne c n&uce si pe n i spre inaltimi# In 8Cre*8$ se spune nu numai ca 6iul lui Dumne*eu S+a c ! rat$ facan&u+Se m$ ci si ca S+a inaltat# Dumne*eu S+a facut m$ ca pe m sa+l in&umne*eiasca$ spun Parintii rasariteni# Tema inaltarii prin Dumne*eu$ tema inaltarii eterne este alta tema specifica rt & 'iei$ pre*enta in creatia f lcl rica si carturareasca a p p rului r man# Intre cele trei teme in&icate in aceste ran&uri este ri&ican&u+se$ transfi"urea*a intre"ul c sm s# le"atura3 Omul se ri&ica prin 0ertfa si$

Pr# Pr f# Dumitru Stanil ae$ 8Ort & 'ia R maneasca8$ 4ucuresti$ (--:$ pa"# (>?+(>@# * 8Almana%8 (-A?$ e&itat &e Capela Ort & 'a R mana &in R# 6# 5ermania#