.

F.*

'

Pr. Prof.

r u

n 11 o a e

1UBIRI SFiNTA TREINIE, STRUCTURA SUPREMEI

Formatripersoualaomousianicaa lulDuinnczcu

*l

tntelewrUe.

facul -funle
r

g.indltoare_^i^or.bitoare ; _sof l,n'

~"~"

*"
'

1
\,

ffV

."

Pv perienla atingcrii Lul

e ,i
:

seam,

in *cela*l

cuprind deplin, rrlsrnt* din admcimile mi st""' "oastre despre DumnexeiTsmt

<

inSpcYglmlun asa cum eta s ine.

ui
i

;,, *le sint

v,n

Lui negra
acelas.
t

-^ ^ ^^ Ge?^ ^^LJ^-^i
doj un. Oar
nit

uIuti

no,

despre E\ nu-L
/>

^^^
spi-

>
\

-*

n oastre. ele n'e deviril o oceanu ji J^rvjil Tiideiinil al

1

uvlinit. sir a finitul deschis spre fcTe slnt

vezii pentru

infinit.

Pnn

aceasta

pot

intretine

in noi

o via'a

<

u Credincto^ii Isi dau seama ail B cufundlndu-s< un la modui umbllnd dizolva In el, comuniclnd cu el " lins ule din scafandrul fiintei si fonmiielor c barcS consirmu up. Ml* nnUwUlu i pe Intinsurile U.i intr-o pomvi lul, dai deci adecvata rienta oceanului insusi, cd asa uraane. ... Se poate spune rn*ni*/1s rice; tstoiic Miiri 12pJitulcr I ta Hristos ce \ cum'lntruparea umana, prin re -slnt

^
,

^^ *"
ierea

'

C J>

-T

4910, pay. 333

~3f.,**.

fH

^^^^
ec_^^
int
:-.
.

la revefite taine ascunse de sau

Adevarul^^

^
<

H)lrU pa

in .1onnul-jljL-5 1

Manuscrlsele nepublicaie nu se restitute. Coluboratorii sin/ rugafl sd-s/ pdstreze copie de pe manuscrlsele pe care lc trimlt RedactfeL

T hjfel

.cojTf.mirin^oiil!}!^^

ele

JS2U

Mev^uUnXen^^ .^^-r A'devarui in ifn -sajL-^jciMic,

T Ij Vi"
I

^-o^craf Trmativ aspect aT irmatlvsaj^

,i,ov

tv: v seryiun
:
-

[,

Ea Surrp dinciosuuu iu -
^

Manuscrlsele, edr///e, comunicdrile ofictale ale Eparhiiloi, revlstele perlodice, abonamentele $1 orice lei de corespondent^ priviUxuc la icvistd se trimit pe adresa Edltura Institutului Biblic $i de Mislune Ortodoxa, Inirarea Patrlarhiei nr. 9, sectorul V, Bucure$tl, conU 49.8.01.000 Banco Nafionula a R. S. Romania, Filialu sectorului V, cu menpunea : peniru tStudii Teologice, revista Institute lor Teologice din IhUriarhia Romunti.
:

J^rtu A -in reTRzaTeruirspiritual gresite pe care ntel^enta

alLa

^ nTSn^uanTTn n^ccsU!^^ D De "^^"StoiS. __ oamem

Tiartg^le

ng^H
t

arftri

:111

..,iriva ipotrive
,

cone con
,

nu^injjAd^var^^

exprosia .jjL*; d p MiUj o L

irii.

aceea s-a revelat in

nezeu a coborit !ntre

1970,

pentru a

Un

SU

nr.

BW,

p.

40,

w,
t>PM!TRU STANII.OAE
2
Sf/,vr.l

TREIME, STRUCTVRA SI'PPEMF.I

ie el.,

IIIUIRI

de porsonne ji de iubin soane i intre persoane.

Uitii

<.i

ca tublre
(

3 in per-

ner.soane apajvnn',
rTTT ^mlnni

im anonU In VecTOiil Testament, undo Dumtranscendent, chiar claca actioneazfi de la .10/lmi rSmhu? inc\l niimai mpra istoriej, nu se reveleazS ca Treime. persoana Revelarea Troimii s-a realizat in Mristos prin fapinl -ca o persoana ena .s.i ininfuiasca pe oameni, iar oa lta inS s-a famt om n iv rm rs oamenilor, ca persoana divina devenila om sH r.'imas deasuora \'irid oaineni ridica M &__ ritlica pe nameni la porsoana divina neintrnpatd, transcendenta. e relenre a Pniliii ncvenil om Fiul se faro om, dar lata"! ramine Jinta [rnpat nil p nfea ramfne ;a aroasla.tin'ta de referin|a, cad in .acest caz n-ar fi putut iinprima fnturor credindosilor tensiunea spre ea 1 Fiul se fare om ponl.ru ca sa fie modolul $i centrul din care trebuie faca a semenea Lui, inS3 radio /e o for[a prin rare rrndinrio$H /iiiTTpre Umnne /en-Talal .Acea sta lort.i. care devinie prinripiul intim In uilenorul rierarul om~care credo, dar ramine superioara lor, este o a Ireia p e rsoana divina. 'lisle D uh ul Sf in in care Dumnezeu se face deplin imanent dar imprimJndu-Ie tensiunea spre Dumnezeu eel tran% seen dent. JJ_ Stint trebuie sa fie persoana tpentru a ne dezvolta i J noj rrosli ii ca persoane. Dar trehuie sa lie egal cu Dumnezeu eel fra nscemlent ca sd ne poata (luce ., ^,, ,,^ , ,, ^w^, , ,Jdn-ne, inl~n relalie de adevara(i parteneri cu Dumnezeu, JU Dumnezeu! in Treime, revelindu-nJ-se, ni se reveleazS ca JJusnneze " itultor ?i ca Dumnezeu-trfiit de noi in actiunea mintuitoare eve: la de el asupra noaslrS ?i in noi; ni se reveleazS ca Treime
s~

Dumm

mcnmcsimu u nw^, v^. M persona] si mfnhiitnr oste un Dumnezeu

.
i

-~ Y - -,in acelagi timp

7-rP v o I al

-hi ia nu t irinskay ricef Unitatea e mai degrabB viata lui Dumnezeu i fundS ?i fructul iubirii rare exists Intre persoanole divine. U: lelor. nu e nki o confuzie depersonaUzanta, nlci o structura a mo abigura o nici suma pSrlilor unui intrecj. Niiinai in Dumnezeu unitatea ale completa uniune care salveazS calitatile distinctive i absolute

Boris uiuil din afributele lui

riis

Icoloqul

persoanelor*
4.

2
.

'

..

<

<

este subiect pur. Dar caracterul de subieel pur se obiect traieste niimai de eel ce nu se triiieste pe sine in nici un [el ca obiect al al altuia, sau nu traieste pe altul de acelasi lei cu sine, ca fiecare sau. Aceasta ar crea o anumila opunere intre ei. In ace-,t caz eu s-ar trai si pe sine ca obiect al celuilalt. Eul divin ca subiect ;,m alare trebuie trait ca a tare de alt eu divin si trebuie sa trSiasca ca pe alt eu divin. Sujbiectivitatea divina purj se traieste in comuniu nga rbim perfects a unor euri unite intr-o unicti subiectivitate. De aceea de un Dumnezeu (un unic sub.iect) si de trei euri (Irei subiecte). n naste Invaititura crestinu aiirma, pe baza RevelaUei, ca TatSl subiect asupra altuia. pe Fiul. Aceasta nastere nu e actiunea unui pe sSu. De aceea care 1-ar face prin ace-sta in oarecare privint.a obiect al se naste -dm spune despre Fiul co este nascut -de TaUil. dar si ca se caracter de suTatal Iar nasterea este eterna, ceea ce indica acelasi Tatal exprlma numai biect'pur si pe seama Fiului. Nasterea Fiului din

Dumnezeu

Dar in aceasta revelare a sa, Treimea ne indica si anumite or emise^lo^pre raprriiirjle jntrjnsecl ajiL_p_crsoaneIor divine. Invatatura "ilea riespie Sfmln Treime in' sine se haVo.v/,1 no a pct ,'riir. c
m

intre ele_prm neschimbata a celor doua persoane si unitatea pozitia dm 1 ntnastere. Fiul este etern in miscarea nastern termenul de Simt. Termenul purcede nu indica nici el o pasivilate a Duhulm spus Tatalui Mmtmtorul a care 1-ar face in oarecare pr.ivint.3 obiect al Duhul este tof=*= Duhul de la Tatal purcede* (loan XV, 26). ca pus prin ampurcedere de la Tatal. Dar nici Tale nu e care eterna de 1 Duhul purcede. dar 5 Tatal il ta Intr-T) pasivitate. p urf yub ec purcederii Duhului Sfmt smt ac te de terii Fiului si actul rtoilea al TaJ^ comuna, primul al Tatalui si al Fiului, al tivitate comune lecare al Sfintului Duh. Dar in aceste acte n dar si distincti in actul na, Finl sint uniti. Tatal
i

P^^;^ ^"^.
a.
.1
.

JjmPjJJ
WWl
gi^fln

mlnljiitoare.
/

proprie. act de pura

si

subiectivitate,
ei.

Ei

traiesc
sint

impg
umt,

acest

I2iLl

im-/,(ui

n nin
a

introit

in acelasi

timp este un mister dinrolo 'alitate ap ofatica. Dar

suprema tre=> a Lvarat spir-llnale si o mla spre care nazuie$te cnnlinuiLQ^stuuU, ca4il^ Trituala. N. cre5 mii "e voim una .-, si necofundaU intre noi "ca sS rflal v..| jpMM! bogaH vota sS realiZ echSbm Hevi e(

contopeasca intre Duhr tul Duh, in actul purcederii SImtului Mmtm ur ^biectivitatea unm s poate ^ d.ivina nu 5. Subiectivitatea scufunda in sine. fara obiect. un subiect eu. Un eu fara alt eu si hi o^tea eului divm Irebu.e sa gol de realitate. Confmutul J inter loare 1, obiecte opuse, ci in alte subiecte biecte sau posedato separ^ intersubiecUvitate interna. Neavind natun ep osec I. divina perfect interioare. O persoana fi vine isi pot propnu-zise, reU\ celelalte persoane ca continuturi re s perfects tnci comuniune atit trebuie conceputa ca o ct nitre... ca S t sa se traiasca pe sine ca sul biect trebuie
.

De asemenea

.tincU.

2.

The

continuity of

the

Church and Orfhodoxy.

In

<Soborr>o.l.

Mfh

S,

tif.

#
337

WILOAB
fatal se

SFINTA

TREtME,

' '

>'

Ml
i

Rl

rm, d<

s , schimbe

pozljia proprie.

Iraiesjo

Tata

legatB de existenta LuJ elernu. li^irea subslanliaU- *. licy.eu*', SBte actUl lui * Desiqur insS cfi iubirea, ca si bunfttalea, nu trebuie

buie sa

fie

,Vial
.

[hlerioara
,ia
-i

tfe

cum

ii

subiectiviUerioara uriul lata pamintesc este ii

trairii

fiuluj

a.

unci
|e.

mame

care se poate
1 atSl tra-

Dar precum

tea sa, dar totusi ca T*t8, Tatalui. dar ca FJu TotuL

5a

tr-un mod care exclude tot oceanul do Snsu^iri special al CUVUntului. ^ctul tei divine, ca iubire in sensul diiruirea reciproca si iubire care este in Oumnezeu inseamna Aceasta niunea perfects intre eu si eu eu lot ce inseamna ele. f**tecl* W caracter si exi te ii uiune inseamna si a.i toate eelelalte. In uibae e [iecare insusire sau act divin so imp
billl

cpinun

in

Trerm*
'

'-"-'

>

~
ci

in

acest

conuin modurile

totul.

pentru altul, rugSciunea ,: substituirii reelrcpre en SSTtrorade imperfecta ale face pentru alhil. unci ce divine, grade imperfecte ale permanente a persoanelo p; contopwe> K .ntificari permanente ffirS bucuna si fencroa deexis.eniei, do care tine ,1 ;inml.nra subieclivitate nu poate civea dec it forme de pjenitudine care pjj i" de unul simjur nu e . nl traits de in sinqnr en. Bucuria bucuria fie nicio plo. Uuliue de existenta. lar CuriTdeDHna fie in :;:,' lenn Jaltui en treluno sS nrreTTe^ primes te. Deci si plenitudinea c mna daTuiroa deprtna ~S unni cii altui existenta, Dar ac bunurile sale. Ea tre5 daruire a ceva din sine sau din rt; hu nuvial pentptalfi a umii eu de cStre alt eu o daruire si o pnmii^_ buie sS rie cuprindere reciproca a eunlor care pe de alta reaUza~un~feI [, a ^~- ** _ ramtn distincte in aceasta cuprindere,^-. ^-aratwsta ttiseannia cfrCHimneeetf-fstrffinveci un act comun de Sale iubire pe- mSsura caracterului Sau absolut >si a sutoiectivitSUi si pure. In iubirea deplinS persoanele nu se daruiesc numai reciproc aTcepT3 nuiiiai, ci se -i afinna, so pun in existenta prin daruire tin Tubbed divinS este atoteticienta. Tatal ipune pe Fiul din "Ttdprc veci in exlstentf, prin dSruirea integrals a Sa, iar Fiul afirma pe Tatal continuu ca fata, prin laptul ca se accepts pus in existenta prin Tatal, prin faptul cS se dSruieste TatSlui ca Fiu. lar Oumnezeu nu poale fi lipsit d iubire perfects si vosnica. Puniindu-se reciproc In existenta prin iubirea perfects, actele prin care se savirseste aceasta sint acte din veci si au un caracter de acte cu totul personate, desi sint acte in
rre(|illcios
.

teateirairJi CQBlUBUUiU

'

'

'

SITSS

S-~^

>

de ac;eea si u iubirea intre euri este perfects a in aceastS ur tatea'lor este superlativa. Tolusi eurile nu sint anulalc intre ele. tate caci alt'fel n-ar 'fi posibila relafia vie raportarea S3 Daca iubirea fine fiintial de Dumnezeu, atun inUaia. In Dumnezeu trebuie uroca in care se BSaniiesta iubirea ecjalla^yal, mi ca la cevi sa fie o raporlare, dar o raportare ca de la Pe de alta parte^JraSuperior sau inferior, cum se IntimplS la_oainevu. portarea nu trebuie sa se refere ca la ceva R ea lui jiapo^a^ealui Dura IDumnezeu are lipsa de ceva deosebit de sine, ca trebuie nezeu trebuie sa alba toe in El insu 5 . pu^jfi'/ou a e raportfiUft treb dor acesl sine la ca> teze la sine, iubirea sa fie reaia. ca raportarca si prm urmare lasi limp un altul, treiunca a 1, acestora ii raspunde strnctura iSStrtM paradoxale a
7
I

Dumnezeu

SB

^ ^X? S
SO

DU

-^

ca act ca.una, e relate, tar Inula divinS lasi timp definifia acestui act ca

"ca

sa'

mentinem deiimUa

iubirii

^^ Sjn ^^"^T

comunS

in

Dunmez^L.jiesi

.iecare.

P^*

^
1

U
.
'

rsoanelc divine sint impre unS active. htbirea lni Oumnezeu numai fata de fiin|e condilionate care au iflcepul s8 fie, ar fi si ea o iubire care a inceput si care este conditional,!. \i lni wia cS in Dumnezeu iubirea inccpe sS fie, provoefnd o a hiiTFfjare Hpor4*W in FI, sau ca uitfirea mi este esenttatS l.ui. Aceasta ar fec inoNplicabila apniifia si RTTSTenfa iubirii si i-eir acorda Utl
ire
,

'

^te^mai ^

existenta peste tot. Pe de altS parte, ca sS iubeas lume conditfonata, iDumnezeu trebuie sS o aducS la existenta, adlicS sS ajba o iubire fata de ea, Inainte ca ea sa fie. Numni djjj acini infinii gj vesnjc de iubire se poate explica ere area allor exislenje le iubirii lni Dumnezeu fata de ele. Iubirea livbuie s,i '' n Dmnuezeii tnlnror actelor indreplate spre exterior, treCqJ
in
.!
i

lipsit

de important^

ea a^ U ajuru,i,ulu-se pma la mare, danuesie d, Ivansfonna P e n tvanfonua pe col care "; ,ce dHrffirc "^ovedirea iub

iu " manifests in danure \ soana se buuua cie ei pentru tine, inseamna a nu te a el capacitatoa altuia de line din altuia. i.ucruiue capacitatea ta de a-1 putea da --iubirii intre persoane. mare nibuea, ii ati voUl mul

^ f glg^J
^nU
I

>

-^
T

si calitatea l
'

cit e nuii

FloriM^Kv.

r-e,

rfciler

unci
J92&,

'

Qrundfestt
as 35

in

ltntum
fiint.,

Philosophic MQnchen, 4dlvlna ca bunatale.

II.

Op

-17. p cit, p-

^
7 !T RU S

5/

TREIME, STRULrUKA SOi

fl

W*

$3$

a
,

"

"

oamem
Istenta

'

ts a^raawSra.aclauae
ni

pmprie s3 se

A * iar pe tu tl Oav un tu tu, sau ctnd sint consl mi-1 prndur din mine. De aid pmvine taptul apartenen^el noastre c nasteri la consl splrituale, sau a ui Lin*. plimentare, care este nasterea la ronsliinla laen n-ag Tit apartii existentei mele, caci tara tine di rare. Dar lu aparl'ii er rea de inconstienta, sau ni-as prabusi in zic no/, accentuez mai m tentei mele ca tu neprodus de mine. Cind eu-tu, unitalea noastra, neconfundata totusi ir.lr-un eu. rul comare scot in relief mai mult deosebirea noastra si totodat
. i

'

n r

recini

a
,,

tTprim, darul, care sa so poata Impreun, care's! mrasi funta si aceea de a primi ,i, plenitudlnea fiintei, celeilaite Un lata omenesc care te to-

~ tntre persoanele co se iup-, i-,,, care are etern ne . Astfel bucu. " aceea de a se darul. puntnd in eris|ndoIW
.

,i

IMm

ie. t Eu nu pot zice eJ decit dupa ce am constiinta despr^: pronumele celui ce-mi poate deveni tu, sau a incetat pentru o vreme sa-mi fie tu. Este manifestarea faptului ca nu fiecare persoe ooate fi In mod simultan cu alta, tu. Dar este si manifestarea faptului, ca despre el nu prea vorbesc singur, ci impreuna cu tine. Deci si el imi apartine mie, sau apartine unita\ii eu-tu, fund un am complement al ei. Eu nu sint complet nici in relat,ia cu tu, ci mai numar lipsa si de relafia cu el^Fj ecare ne_J niplinim pjintr-un

plimentar

al eurilor noastre.

dar bunirta fare el aceasta sfiu are o bucurle man- cind Hulul din ceea re a onmit ^e ,p, eta nurnaj r j nd C opilu] ii tntoarce i^ Tmrm-S nV ceva numai in mSsura in care o primeste
j

al

lubim

iubire-nu conshlme fond iubirea altuia. ESStenffl fo q bucurTe. -i pSstreazS lns3 in aceasta recinroca daruire pozi^ia Fiu] vpronrie. Fiul se bucurS de darn] existentei primitp de la-Tatal, I<ar Tatai se bucurS de dam! darului sSu primit de la Fiul.
f

allul

ca

semn

a]

iubirii

eceluia.

ce liraneste- exisl-n|n

fie-

WW

^lp

>

an constiinta cS toti oamenil sint frati. Dar fratfi se nasc dintr-un lata comun si dintr-o mama comuna, ceea ce inseamnS rS oan fnt frati pentru c<i sint dintr-o snrsa fiintiala cnmunS, pentru c3 l$i Iraq istenta din aceasta snrsa comuna. In fiecare om, fraMe meu, en trebuie sS v8d mWifestata in alt fel, intr-un fel care
9.

Crestlnll

ma
te

ci
sfl

trebuie

m
lui

sursS care se manifests si in mine. De aceea ucur de toate darurile lui, pe care eu mi le am, de toa.'
,

sS intindS aceasta binefacere a darurilor si successor sale $i asupra me a, pentru ca en slnt intr-un fel in el, si el este in mine, sail ac snrsa m.inifestata in e] inii este proprie si mie.
si el

-Aceflsla-csto~omousignit3fpfl nna.sjraj.inia mi

Dar

in

aceasta omousia-

persoanele divine, si ne com\ ;ta provine dintr-o anumitS separate a noastra, pe car '" face nia mare sau mai mica provine din faptnl ca nature umana" se repeta distinct cu fiecare eu. Totusi separa|ia nu e totaia. Nu e onto ica, mi e ca de la nature" la natura. Omousianitatea noastra, dar si imperfecta ei realizare se arata in faptul ca desi eu pot z/ce eu, sint constient ca sint eu numai cind zic
dileriti,

slntem pletam reciproc

nilal
ioi
'

cum mi

slnt

Ji ;::: : ) z ir
c
c s

ca

,,rbios

**

tde mi,,a cu

i,oi

dupa

-*

celor numiti pe rind in sau el. Omousianitatea acestor trei persoane este la Dumnezeu perlecta. Dumne/eu este modelul perfect al formei tripersonale omousia: s perfecte a celor trei a existentei umane, al interioritafii reciproce persoane. decit intre subiectele 10. Omousianitatea perfects nu poate exista sau nu treneazS dupS ele nici o povarS de caracterul lucrului care se care iubirea este perfects. Pe cmd lucrunle obiectului si intre nedecc subiectul este un intreq necompus si compun din parti, dent intreg, fce pozabil. Un subiect nu poate cuprinde alt subiect pot fi mai mic, fie intr-unul mai mare. Dar obiectele nu tr-un crad le subiect, desi exists intre subiect si Jucruri cuprinse Intreqi de un care le toate lucrurile din cosmos, o leqatura din cosmos, sau intre ele i Persoanele umane nu se pot cuprinde face un intreq compus. ca subiecte intreqhne pentru cS au ?i corpuri. Ele se cuprmd in ele in pentru cS corpurile lor, desi intra mult sau mai put/in, aceea pot deveni intru totul interioare si de leaatura, nu-i ^la piiveste deveni total interioare. Crestmul nele umane nu-si pot numai lm. ca] o in qradul eel mai mare trupul sau care-i apartine mbire dephnl parte a sa, intr-un fel exterioarS a lui. si in ce ar face ca tofi sa se inoriieasca de toti pec trupurilor l^n n iy iere introduce trupesti. iar transfiourarea md pe cu adevarat omousiamca Hris c ; dinciosi intr-o existenfS da urat, transfinurat cu trupul si mtru totu de o fiinta cu noi si brin Sfinta Impartasanie trupul Sau. de noas o piedica in calea omousianit 11. Dar mai e e sine in relatie n Fiecare ins se trSieste pe a e trai el Dar f eca pe acelea ca tu 5 i le trSieste eit s persoane ca tu si el. Fiecare are simultan acesi de acele
nit al
-

^ ^Ww p'^te^^
i

e/Morlin Buber: Ich verde am Du>

tn

Ich

und Dn.

SFtNTA
fi

TRB1ME, STRUCT URA $VP*EMBl

WBlRl

S3

mini

n, supraspro care trebuie sa se intinda BatfnM* c reapta ireasca fart ca acest de care constitute destinul iiresc al ratfunii, aUoal functionare cpUdjan al ratft instaleze de la sine in modul de si se e'tort. - .....in nazumla ,, ci 'solieitind un continuu itiresc al raUunn Acest efort spre snpraralional ca destin de inv&tfitura enftb* de a se^nuLnla .si InUf este solicitala si ei
.

lor

ai>arenl contradictorlu, s-au

recunoscut acum ca

ot

(rata

mai

......
t

"r ob

; ecti

cee.a ce poate

tSSS
de
r

jnu ajunge ca sa se rWce, urcind pe iinia totul cores: puny, a lor ctechne. ei naturale, la un rezultat intra bilitatilor depasire a posibihrte necesar ca el sa lie si un elort de revSate cl datului Revelaliei. actuate, prin smerenie i respect in fala tSorei sa invatatura despre Tieime prin harul edin\ei entru ca acceptind mar presu, ca de o binecuvintare, de harul intetegeru se faca-parlasa,

rfSSr ei

'

,,,,

,lc

,r

$S
la car.-

revolt*
o
il

SSftfSMS^S n u
..". Si

**ftSf^iSSSSS5i de ,Hta c.mn.nc .pre deoseoue

a

n om

i.

n u. in

in ordinea spiritual* sint de Lucrunle nu au o umin planul lucrurilor naturale. un alt ordin decit aceea ele stau tate ntedoara indestructibila. De indistinct. Per componente, sau se contopesc in mod prin elementele necompuse ?i nedein primul rind euri interioare, soanele sint Insa in Ele se Jot uni ca unita U interioare ompozablle. cu unei desavirsin spirituale putem se piarda ca unitali. Pe culmile trad lulu lo a lor, la o identitate a conlmu qeta la o omousianitate mod distincte. Aceasta se mtimpla in pastrindu-se ?ricomun ?i totusi

St^ne^l

unSer s^tinclia

^^JSJlS-

^^^^

"

mta
masura In care se desclude altera uwSiiiUlea fiecaruia sporeste in reciproca intenolui. Numai in aceasta si a tlf se deschid 5 intareste subaectitraire a subiectivltatfi cetoriafl. se tate care e o oinousianitate. itatea proprie i se inainteaza in ..-*. asttel de omousianitate Duninezeu este din veci si pina in veci o suputere si spre care inainteaza otnousianitatea perfecta, din care ia

^
A

sa

SS^ ^m^finm mp"al

a In ve^nicil acela!

natur-ii

sate,

eul iese

din limitarea

Acolo

intregul proves a

rapor aru rec,

^rdeosebit de

vreme clnd coincidenta celor opuse era socotita mrompatibila cu rajiunea. Oriunde intilnea o sinteza de felul acesta
12.

biectelor create.
fost

,.,

^-V^l^^t^a^^
^nezeu^IcS^litate
ale ca esen.a

si

toata realitatea este asa

ratiunea o faramita in notfuni lreconci-

liabile, contradictorii.

2JS5K
ei iufoirea*
'.

Dar cunoasterea stiintifica mai noua a constitutfei unitar-pluralisle sa a atomului si a Intregii realilaU materiale a obisnuit ratiunea uneasca" principiul distinclici si al unitatii In inlelegerea realitatfi in asa mSsurS incit nu-i mai este de loc greu sa vada modul antinomic de a
-

ch.a 13. Dar faptul ca lucrunle se euri.e, stau intr-o contmmtate, ca

^
.
. ,

ara ta

^ M
5
t

ci,;{'

ace.

interioare eul le cu(

Pentru ea este azi un fapt general ca jiluralitatea jui sfisie unitalea-si-unitatea nn anuleaza pluralitatea. Este un fapt ca phiralil a-este mod necesar intettsara unilalii sau cj unitatea se jfiflnifesla in pluralitate. Este un fapt cfi pluralitatea menl'me unitatea unitatea pluralitatea $i ca slabirea sail disparilia uneia din acestea inseamna slabirea sau disparilia celeilalte, inseamna disparilia vielii. unei entitStf oarecare. Acest mod de a fi al realitalii e recunoscut azi ca superior notiunii de odinioara a ralionalului, iar noliunea ralionalului a devenit, sub forla realitalii, mai complexa_si antinomies. Afirmalii care se considerau odinioara ca irationale din nricina caractefi

al

intregii realitali.

unei mai mari sau mai mici

Florensky, op. ci/.. p. 62. 8.lonl.ta Areopagilnl * SI.
7.

Kr\ asemanan

-P.

Maxim

Ma,,

pe

?n|l

WKm
I

I)

rrukA supri

;'

ra

rnnronltat
,

CUI

la

In

felul

1"'

totul.
tual.

In

ctua

mo,

llt, cu i

a euUii

uman, de
si

un

intrecj

"V !" "

1 .

''"'.
!

n dLt ""'i: : ..

:,i
,'

cuprinde total
,,, .....in treguri

intr-un intr-un

iutrec. Intreg,

uj a
rilor
in
_

tit

de

<i

li

al eului
I!

umanj
;'::;;;i%i

cuprinde toate radacinile lucruiar

* ;rL% ^nn-eu'^-etotul '5"Sj5S

,?ria\.lvla
ll

perfects, n e de a ft intr-o unitate

furicire. lul

dupa

Dumnezeu

aspira ^eci desavir.it interioare. cum i^ sint iurile o exterior olm es i. Totul divin nu e mu tiplkat euriIe maa i ^soima in acest caz divinitatea n-ar oameni, ca la Unl trei rnodun de a fi, fiecare mod dcs.-.v irsit unul si totu Snlne s5 sine si celelaHe moduL Fiecare este, oa In cuprinzind divin infinit in mure intenoara cu celelalte

nuS

e totul

cuprinde alte pe cela-si fiecare din aceste euri cuprinde intimpina tatimpina din exterior, cum se
t

Shi.

JE

separa umversul sau divin euri divine. NicJ un eu divin nu-si poate cofiecarui eu divin alte euri. Universul divan este propriu de

a,

-nnivrrsul,

tati

muniune reclproca interioara cu fiecare eu divin. celelalte doua Tetai, flind imiversul divin intr-un mod, cuprinde moduri i\c a fi ale aceluiasi univers, nu in sens de .perfects egaliidentitate. E ca si cum un alt eu launtric eului meu ar fi
.

ce sint eu, lara s3 incetez a fi si eu titularul a ceea ce lutatea in|elegerii pentru noi sta in faptul ca la Dumnezeu un eu nu e titularul a ceea ce are alt eu, ca deosebit de al eului propriu, ci al aceluiasi contimit. De aceea la Dumnezeu nu e posibil ca un eu sa se afirme in a a celuilalt eu, ci il socoteste continuu pe celalalt ca inlocuitor al sciu Fiecare eu divin pune in locul sau pe tu. Fiecare de pumai in reiape'cu celalalt. Tata] nu se vede, decit ca subiect al se vede lirfi Ftului, nTflndu-se pe Sine in orice alta privinta. decit in relatye cu Fiul. Dar eul Tatalui nu se pierde prin aceasta, c3ci e aiirmat de Fiul, care la rindul sau nu stie de Sine decit ca iubitor al Tatalui, uitind de Sine. El se afirma pe Sine numai implicit, intrucit
titularu] a
tol
i (
.

Pacatui unitatea desavirsita a iubirii, dind nastere individualismului. > individualismului ne impiedica sa inlelegem deplin Slinia_Ti *r,.T.^.,; pierderea de fiipi^s-TOtr r ^[a identificare a eurilor, fara viceversa se manifesta l0 . Atirmarea eului filial prin eul patern si de Fiul si concret in faptul ca toate lucrarile Tatalui sint savirsite divine viceversa. Asa trebuie inteleasa ideea ca toate lucrarile punere a alcelor Trei persoane. In actul etern de reciproca comune Tatal. El lace eului propriu, initiativa o are continuu tui eu in locul rasare sau purtatorul actului de int.elepciune care pe Fiul titularul real Tatal, cum a spxis Tatal. Sfintul Atanasie spune : Apoi in fond din .In Uiam a intelept, Fiul este inbalepciunea Lui f Pavel, fiind singur n actul reprezentat prin alt eu este impltca a Tatalui de a se'socoti F u e apofatic nasterea Fiulm din Tatal care se numeste in sens dar prin voia TataUn. si revelator al Tatalui it de mull inlocuitor ataa numeste pe Fiul o incit Sfintul Grigore de Nisa il Dar eel ce vede iui

riveste numai spre celalalt, le traieste numai pe acelea. Ta este numai pe Fiul, Fiul numai pe Talal, re lie doua mod reciproc la eul celalalt, la un singui eu. lai B soane din Treime, recluse la una, vad numai pe a treia, redu >i nu t toate trei numai la una. Fiecare persoana d 1. doua cite doua nu eul lor, ci pune sau pun in id.d p las se car.. ascuzlndu-se asa-zicind sub acela. De aceea in vedea celalte. Vezi, prin' urmare, zice Stintul Vasile eel Dumuneori Tatal descopura pe Fiul, alteori Fiul pe Talal. Deci toata Duhul *. < nezeirea (i se arata uneori in Tatal, alteori in Fiul si Tatal racterul ipostasului Sfintului Duh este de a iubi stergindu-se, cum cum iubeste, uitindu-se, pe Fiul in care el a pus toata oucuria sa, si sa se maFiul este iubit pentru ca se dezbraca de eul sau, ca Tatal l0 nifeste si Duhul sa straiuceasca , reprez. Treimea este culminaUa smereniei si a jerttei iubirii. Ea imposibiia mortificarea continua a iiecarui eu, a carui aiirmare face

^Tl^tiJ*^^
^^Rep^eze^ea^Tatalui
fectS

f**** ^
prin eul acest alt

^ ^ ^ 'J^Xsfin^cela
X
si

M-a vazut pe Mine,

viceversa e
fi

a vazut pe d,
i

Nu

afirma pe Talal. Aceasta este circularea

fiecarui
_
-

(uepiyap-qaic

circuminsessio)

eu divin in jurul altuia ca centru. Ele sint

in

trei,

dar fiecare
Cilcl

ca eul filial, e nascut de TataL A ^ n Al ^ n pre e 5 te once depa 5 16. Sensul najterii divine conforms umana. Dar de 5 i na 5 terea Fiului e o pentru ca numai mvpartasmd necesar de existenta Lui divina,
m

pS

filial

atit

er-

mod

de a

al

umversului
*

%**
j

FWJ***!
5
Jm.-4Ai
.

9.
r.|e

nn
ce

afari

5I

nepirta?8
|-r

de

relafla

generaia,
propril

naturals
unite,

cu
ca

cele

mai

clnstile.

toate
iinl-

cclc

Adversos Eunomium. lib. V; Kovalevaky Sat* Trinite,. ,0. E.

P.O..
In

XXIX.

se
si

dlsllng

fnlreolalta
si

hi

deosebirile

sFnl

geniirl,

prin

identitallle

^^^
756
576.

S ne

ale

eraaJe

commie
a
p.

sint
fliii>

ratlune
ficc

generals

impinse impreuna spre unitatea si (Amblgua, tikuirea la cuvinlele

:

Identitatea

dintie ele

pentru oarecare

om>).

Florensky

fop.

ci/

p.

.10)

spune
din

cliiar

Se innoiesc flrile .si ca cunoasterea teoretlca are

ce cunoaste sou reala

Dumnezeu
si

se

ontologic:
lucru
5l

cCuPOastere este
a

iesire

reals
e

sine a celul
in

un caracter
ce
e

ceeea
intre

acelas

o Intrare reals

11.

Epist.

ad Serapionem,

P.O.,
11
;

XXVI,
P.O..

cees

ce

ciniosciit

eel

ce cunoaste,

unlre

cunoscator

CUNOJCIlt*.

12.

Contra

Eunomium.

lib.

XLV,

493.

va*

^
TA
12 Pr
i
i

*M

**ri

ci
i

daca o
jar
sa in i>.
-

si

vrea a
pil

ndu-le
d
1

dl

,,

lir i*

rlADlinfi

cle

plenitu

Du,

atfil

gin!

torn
in

aib ''

...

toiler*
l

de bim
pei
el.
si
I

''

nu

Aceasta e
pei
i

ira<i

.filial

ca

cl

u
iinu

divinS

cu vo.a te se

din iubirea mult un altul ne sporeste pi imfim -i in bine, ne re ne mod it de mult

ite

gindirea
Stall

si
pi

confirm pe
i

s-

,e

,,,e-

fiin<

nezeuce),

e;

J!jeu d
pit
ru
1

caea

este pururea hi Dumllel de rata al unui

,

tenia
(

tot

mal sporita
i-o

si
(

mal inaltfi omunic. In

i

imag
ip

atfa

gindiri

ma

spore

ml
,i

vrea
putlnd,
er

'V
,e

-ffnic
v

iarvolnd
,

firesc

din

i|d

ldtcilui*.

volfte binele. . Fiul pro,l, Dai El e nascr exis _

6*Constiinta mea, deci si e istenta mea In gradul superior ndtt al altuia 5 de contjnutul conditio] constienta, este fiinta suprema, deel si constienta prin spune cS si Dum eu a leste, adica e un cm care gindeste un alt eu, un faptul ca E deventt cindva carui constiinta e plinS vesnic de alt eu. Fara sa ti prin aceasta gindire prin aceasta 'lata si Fiu, este vesnic lata si Plu iubitoare comunicata. Sfintului Dull din Tatal si relat,ia lui cu Fiul
i
i

Purcederea

^nu
Sta

"tate depli

umai a*a e cunoscuta i avea un singui eu. a poate ,umui pn;. aceasta eaeo true asta plenitudine, care ul e pentru latal si eel prin De luaia.
I

e
;,,

e considere nasterea Fiului din obisnuieste s se De a< re sine insusi, lar Fiul ca un are Tatal d< latal ca qindirea spun unii Parlnti orientali, sau ca Logosul , Te , chip cu adevarat exislea (**k) patera*. Pesigur, in existenta , di orice act e substantial, e pSrtas de existenta. La Dumsine, Fatal nezeu qmdirea nu e una si existenta alta. Gindindu-se p ca Uinta. Gindindu-se pe fara sa se du i| se redu| ste pe sine si ca eel ce gindeste si ca eel gindit, cusin< se cu ;rul ipostatic, adica pe sine riveste pe Fiul, Ac m e si i alt eu, sliind B in acelasi timp ca i/.vorul acestui chip
.
I

e. caci Fiul e chipul .ciunea Tataiui, e Cuvintul teh rul s, este

i

rea eierna a Talului. Fiul ator al plenitudUl i Liu. prevmtului revelator. iuni si al

itea e Tatal nascind pe Fiul prin gindire, il si iubeste. Di coi intreit in mod simultan, un act unic intr-o -un act etern, unic i bau si adica Tatal gindindu-se sau nascmdu-si diipul tinua intreire, iubindu-se sau iubindu-si chipul. r *-. - t*\s\ la autoraportaje a lui Dumnezeu Talal la Aceasta inseamna o dubla ipostatica sau pentru ca e la Dumnezeu, e o raportare Sine, care, de sau constiinta insasi nu poate avea loc la De alt e cunoasterea deci in constiint? t^Qfid. n raporure. In orice eunoastere, 5 i totoaata iv parte un confmut deosebit de eu si mrlira ne de o Mai mult, in raportare, fiecare il > e^u tu?a ontoloqka cu eul. e pe indirect pe sine. Tatal se cunoas mod dUect pe celalalt si numai dragosta Duhul^Aici apaie smerenia -suprema a Fuul si
1

Sne

Piem e

a doua euri e necesara pe nlni 2 'Comunlunea a tra, dar nu e suHcienta. Ea se extetentei '^. ei unui a l do Jesle 9 1 e^ ? " " euri. Comumunea trei
,

nitu
[
-

[XVXs^T.
<'

ea.

perfect al Sau.

ScriitomI elvetfan Ramuz a spus exprimer e'est agrandir*. Dar exprimarea este o gindire comunicatS. De aceea chiar gindirea "ma* rc realitatea gindita. Pe de alta parte eel ce mareste lucrurile prin
18.

DacS
.

eul

ra

drmeijs.une poate
la

rep
.

(ia

eu-lu ca o llnle de

miulta a u

al trei

ea P

v^

gindire, se mareste
rirea

si

ine

usi.

Dumnezeu
le si

ins3 nu

numai mareste

e existente prin gindire, ci

creeaza.

De

altfel insasi raa-

unei

realit.iti

prin gindire este o oarecare

creare prin ceea ce

ideste lucrului g 1 din sine, fara a-1 priva de o originalitate a lui si fara a se imputina pe sine. Tatal gindind creeaza luI

nCm - aafi ^t^.Ti'refr-a/r'.unlcul

se
,5.0
clrculatla
3
,.

^iu a, unlcuU, 1
de
ttait-

ss
re
e*e

"^M

ai a ,o E ie:
,

.Obiec.u,

czrtj
1961,

tgott
ttt.

it

Nis*.
al

Contra Eunomlum,

III
I.

VIII
p.
67.

P.G.

XLV,

789.
.

lor

dinamlcfi

rcvcleazS

Intr-un
ar.

Re

I90I

dc
S.

Saint
T.

Er6nte,

Paris.

Juin juillei.

W).

A*

*
14
ft

tni
'

butih
c

**

'

Ttfitftl

si

Fiul orice inteles

al

lulul. pentru ca cei doi depttfi a pleni tn care se maru treilea, fa,
<K
i

,i

Numai pentn.
icfi

dole gene a ?S&S celor dole genea

i

adevarului. Se poate spune ca

sublectivitatea lor tiva, kdevarata, prin

In al It

;,

re

lor

cl

Ea con Intilnirea in obiecluU lor

nu e
d

c
,

u r are es.

\
\

nne?iu ei?
ii

craarea unei lumi nume-

;;'.',, nW^leiubirea
"" I""
1

jMa

divinS to altope nentiu ca fiecare vede

tin

eu Inchis
euri
<ie

In

staj

KfilJE iml "!j?"

ui
.

-''''-VTn nei caraclc.nl oarecare mSsurf

1

llolli

mi. o

"

ini

ti

,,are

'r din

S'JS e d

fteSnie mo lace

Sivitate de vis, ate orbirea a L altcinevs pastreaza si ea inti-o unei incerhM..U de vis, al nedeplina unilate intreJ pe de alta parte de ce?alalt,
.

de oi 5 Al treilea Implineste rolul sau de o1 confunda Intr-o unitaU faotul ca pazeste pe cei doi de a se and nu exclusivilatei iubirii intre ei. Iubind pe *1 doilea, prb conlundarea cu al treilea si prin aceasta e retfnut de la iea l oameiu ace< rol il are al treilea .fata de al doilea. La Acelasi celmlc oarecare detasare a unui eu din vra a abisala a

u-

seamna

altreile, liecare S 3 se gindeasca la al treilea. Deci pe Iiecaruia iubire 1 caracterul personal distinct a constiinta in sau altul din cei la al treilea, devenit pentru unui

tea

ce

do" Dar de

un

^ ^^
.

iubim

intre tirnp fiee are a revin la comuniunea intre ei. CKcl oiea cefdoi a treilea. Revemrea celalalt functiunea celui de a luat fata de stlel al noua rrfk iubirii, imbogafita prinlr-o ca o reaprindere a iubirii 51 de rolul unui factor de reaprindere a are in principiu
,

treilea

soorire in iubire a subiectelor umane.

iKirii

Sf

cei Dar acest sine. si se deride prin obiecUva sau o obiecde pditet* o subiectivitate rnoa cons

ob,ectul exi: te ei reprezinta obiectul, intreg rreilea. Al Treilea a dona euri. Dar la pumal deplin dedt in comumunea este si re nu si obiecmodul ejdstenjei perfecte de subiect. e la
,

mod inseamna

la

Dumnezeu

*>i to cu qonlirmarea sutoiechvi an ta in al treilea coincide traita nu ca adevar e existenta 'ISntt Cad evistenta confirmala de doua mai multe subiecte i/olate, ci U de U subiect sau de un .poate drfuu -; rtarea la al treilea De aceea h c omut hf rapo
'

obiecttv-subiect^

acest

mod

de

trai
r

totul

Deo

uneste detime rolul obiectului numai prin faptul ca-i cei doi si pe eel doi in .sine, prin faptul ca e recunoscut in comun de Detine rolul bucuria lor comuna de a-1 cunoaste si avea.
Al

tul e tot subiect, chiar

daca detine local obiectului.

>
_
:

Treilea

prilejuieste

tenlS, tea i ca. rea tot ce mai poate fi tieii ea patrulea e Si el uot un a firma cei doi. Al a e rea nu cunoaste decit trei P m al S se poate^ merge pn sau a relatiei eu-tu. nu are unde treilea, pentru ca nu h Ei exista tocrnai ^ei l pos i dece Vo.i fi intrebat { imanent numarul trei ca de unui ipost ca trei caci numa trm pot exista mai P u U n r a c u smt. Numai e din vesnicie ceea ce

pen^Smarea

celor doi in dincolo de doi, toa

e^,^ U

^.^

Uud]
treUea

i-

^ ^fl^U*
:
m

^i^JSuri

^\^Stf,
\^

tionate, care pot

ii

sau pot sa nu

I.

pentru SUbleCtul

jfj

Pr

Prof.

OUMITM

StANlLOAB
>riu

ifi

17
I

SFINTA TREIME, STRUCTURA SUPREME! lUBlRI

MO

348

u ,

ca 7. Am iiuu.a. leaga p^ a- r irc ire nu Jiuaiai chemlnd pe unul <in ce a,

vfizut

?uki :^ri.""" ni.." s p~ ?f^sr,

p*

mai bine s3
punte

e leqat. Iubirea face togatttca, ca

1,1,1

Dub

noa?te Adevarul 5 i Adevarul insu 5 i,

Adevaruiui, Jntre; ce\ ce in ca/.ul acesto Lntre Tatal 31 *\al

ESSiwta!S: Du
do
s jne | re

[el trei-

Selnnr^ieSat'ui
Fiul sau, cit
si

prindi ,,zeu. pozitle

lui

Ulxe. SHntul
IpostaUca
taticS a a

lie I Duhul tine aceast Mb *e rol al eel i de acest a Via^ care "c ? a Duh, sau ca C Mfirturteitorui

rui In fiecare

a^

^J**

mLa Aceasta intensitate continua.

.

reaJace cn inereu si se

ori-iinea

Duhului S.inl lntre TjWjJ Mc-var, care Lui din Tatal, ca iubirea Lui de
rolul

de punte

al

intre ei

cu inielegerea ^tre cei d oi vie 5 deci

|Jolriv e $ te

^^^pSST^oao-ct de adevar
eedenlina
HnntHirarea 9
a iubirii
.

Tattlui.

Ma^ precum

pe hui

uj^^
.

>t

puhul Sfint pej~

7irfi
.

Viata

chlpid sau, fara sa-l iubeasca, iubirea e singula relate a cuwa necesara ifa\a rea e relatia modu de cunoasAdevar, o data ce adevarul exists. -Ha e ch.ar fata de Dul.u lui denva adevarului. Din acest fel de intelegere a
,

M*-

111

junea
in

ipos .
sin)

aCJ|ci

ExSenta

cu cunoasterea in invalatura ortodox. .al iwor de epuizcaza in iubire, dar e in mod esen se

Lui

S?3aK
'

c-seTa^^n
JiFW
il

KaUunea sau Cu-

8 Deosebirea dintre adevar

si

iubire.

sau intre cbipul

TaMhn

^""^.ai. vazindu-* chip* iposUsUc fubirea Sa care este P r mo<l < Sj; u n.od de reyelare un ai, j

cu intreaga Blnt div J Si toate duoinezeirea, dar in eca e ipostas poarta toata dumnezeirii. In spepenlru a ipostasia plenitudinea tref shit necesare P al alublodul ch.i,>ului*, sau al -AdevtoluU 91 neceslre a s dumnezeirii e Tatal in care adincul abisal al Pentru a ?evela pe revelatoiare un mod neoriginat si de originare a modunlor lace spune si de Quhul ca e^Adevarul., .n trucit De aceea se poate rte El e completa a adeyarulm, dar pe <le posibila cunoasterea ca leaga de adevar. ca viata ^varului ?: strins legal de adevar si sau e adevar. In acelasi limp, Adevarul e V a la insufletitor pentru vred mc de s via t a si de lubire, ca unul ce e Adevar strins legal de de reldtia sens teologul bizantm Iosiv Vnenie vorbeste iubire. In acest Ouhul, 'Duh al Fiului, reciproca intre Fiul si Duhul Hint, socotind.pe Duhului Duh al Adevarului si al Cuvintului, iar pe Fiul, Cuvmt al modul in care Dar in mod mai speciafcFiul este chipul Tatalui, sau iubirea Lui, adu Tatal se cunoaste, iar Duhul este viata Tajalui sau ca se modul in care se traieste si se iubeste Tatal, ceea ce inseainna

ftVJl

-^^^ ^e.t!e reU^ f^XKe reVeeaSa ^ modu?i impVeun."a? modul propria

r

cunoasca pe sine

insasi,

pe emu

ll

tot asa

de

ginata pentru chipul> ei, inflrea, se din care iradiaza. _lubire a tru existenla

pentru adevar

gJ^P^
desiaur

orin aceasta

51 -.

iub

Duhului".

in acebi

*u a
.1

3S

nincl din Tatal, acest sens, ca al Tre, lea, s C "*" in oare se scalda raportid J n fare ar realitati obiective intregli

str fiocefto i

prin wi 4 rare an bia t* ej l *

M ^ ^^^-'de
I

iubire infinita,
fll

^^o
51

de

lreilea

sau

omenesc. In loc raporlul en-tu

^P

Fiul P rin ifapUd ca exista iradiaza

Pe

^V^T^tZ^"^^
iUl

u u

^i,

El iradiaza
si

cunoaste

in

pentru modul s.u

si

punte reda acest rol de ticula prln FiuH, ,, ta !-* </' Borodlne, DocWn . m. Lot. 23 _
in

^ermenul ^rcedere.

^M%T^
VII.
3...

cRevue
21.

dtrislolre
7
.

des
I.

rtUglonw.
10. 12.

J"v

(6

wj- rsr^K.^ss

(p 4 /.

fp

dragoste.
I

21.

7,

ThofflM
pe

Tocrence
de
la

red,

iubeste

si

in chipul sau.

de

sti.dll

patrlatiet

Aarhus
re

Tatal nu poate sa nu-si iubeasca tchipul*. Iubirea cere, Duh, care leaga de Adevar si pe care AdevSrul
*

e o Suflare>, un de care Adevarul

expi.nn
.I

ne

sine cl hill*ea fnre capabHl de Intel

--"-;

M<

^rfcno.-;,

III.

si

4d

.S?rnrj["^ri/

13. 19.

P.

Florensl.y.

cp.

cit.,

p.

36.

RAspunsuri
Op.
Sf.
cit.,

ctitre

Taiaste,
III,

13;
p.

lilocalia.
108.

III,

p.

46,

AT.
I.,,

,.
DBfc.

20.
21.

23,

Filocalia,

loan
lui

Damaschin,
I.

nuim'sle
cap.
XII.

pe TatSI,
trad.

*abis

al

I'iint'i*

?t

*Mlnte,

ca

tablS

al

Ra-

,s,/n^,/
s , ri e:

lumln. in , XXXVI. CD.

cc
Itr

nu

potto

II

L'^""

',

VAeMau
cseculul. e^

rev.
to
,

tttto.

",

In -ft.

["

lmnii
1832,

(Dogmaiica, parlea
22.

Ale

losif

Vricnie,

Cuvinte

rem. de Pr. D. Pecloru, Bucurestl, IW8,, p. ^U dou&zecifidouH penlru purcedarea SfMulut Duh, BuzJ

p.

3.

tncercare o reaiuaw s a o prlndem ca ,i ,,,,,, se itrte de r,n. prea.obi .l prlmlnd de U ea prezema cu tborul el cfltie Bl.

.Or.ee
;i

In

nces.

.en a

.to

;TlA ol
i

dad

^
,

^
l

""

* ."
J

J**'

Mu ,

T#

mr

^Jff^^
:

Moi

no

MU

ilndune

,3,,

:;

SWWM
..

rtWMi

IWUCTWM W

IfJ

WWfJ

9S|

WMITRU WAHIIOM

x
inl.
allfl nll.1

ii

u\ are exlrtenta
"

dm
it

Total law'-

c,ai flar

are o

relalie

Dnp.ce

,s,e n,cn,
attnui.
:

gorle Palarn

;-ca si | $l
scric in-

**
Jfjj

JJ

xy

ii

de IV ,!,
I-,,

parte,

'".

' .

,,

,,,,

Duhul. Nnmai
>

zei^scul Damaschln oare

persoana i

dem
e

1 In Sfintul

Duh

care din
la

^lP^edej
;

^
tax

ssc sH

punS

tn

n
rel

JMffSySST"

p
*

i-. o-

exclud Iubirea

inir-o

eternB

areata de

Tatal
l*
]

z=-

^^gs^r^^W-^ftS
I
' .

e p'uhul Bind la tlnta > 8 viaia a esto suflarea de S?etT H in eel

fL* laiaiui

Duhul nu merge dincolo de Fiul, spre a

fnai

depai te de

Tatal jl El este etern lntre nitatii. s, eel Joe Intre eel nenascut ^ j OlnttnUr
-

^^^J"?^Vuhul nm
(

"^^ ^VS
,

spns
i

,n,

'

n ete

f a d

u. ll

ma
Sftnt
din,

n ,,, VUi .,,. spune Sfintul loan Damasch oprirea pr ar face jne.phcabda ^ wh.1 caudal p'n, Fiul, sau la rlndul Fiul cauzat ar putee I a Precum uMpwtM un cauzat, on de un cauzal sau .1 de irfimt flu e soane divine i asa in la infinit. Duh acest Sfinta Treime, care Sqatnrt cu Fiul. In tar i-g . pentru a sta aid li n cU. 1 purees nici lun e dlvine s aT e n (li u n du-se continuu pnn nu s-ar p e car,, de asemenea, f.; ^; nfnn^ d fi nu s ar mulUoUca la , doua si opr l la " ;
, .

-^ a oihului

^ Rul
de Flu
.

U?

^^SPS^SS
,

^.{J^^iS
^

^
^

-,

K?^
(SJ*
I

SS^fi ?*?^^
1

5i

ve5,m;

tat6

ttaul

mI duce nicMtarf. I, odihneste In Fiul,, ram!ne in Piul (loan oboseala a inl nn si are mn/n intr-o Duhului Sflnl in
,,
,,,

un 'Purcederea^nu InseamnS pornirea pe *d, dk Mint pomejte din Tatal -pre! Duhul
Lui Mai bine
7.1s

to
I

^/JfVJ^gSJ DuhuM Sflnt,

11

odihneste prin iubirea dindu-l ra tints pe Fiul. Tatal insu$i se Duhul , , proiectata din sine asupra Fiului. rail,. de ,.,;,, aceasta rfimtnere a Duhului in Fiul se deosebeste El persoana. Dar ca e-xpnmS si relat,ia eld Fiul nu se'odihneste in nici ei, fei are pozlintre Fiul si Duhul, relatte in care Heqare din
tia

,.,

e|

Rul este

1J..I..

.Tatal

pwcede pe

reprezinta Intoa-rea n on ei pe planu ge arat& riunarea ei, reunificarea acert mod tte evifara^sa anuleze personals, ne e so n mnmen,ul ca ma ca nte ca Struotura, Duhul er infinite. tlnd atit lipsa de 9^ rrtine plurality! ^zo r P ia t de u impersonale, de existentei m existenta lipsita ae desavlrsita, dm fond o rtmia suit in
l

^ul

^2^^^-^^
i

^ ^^ m
^
-

.^

f^*^ Xea

Odjta-

&

mai dedeoseblta si care exclude in a.elasi timp pornirea Duhului exprnua rte Aceasta odihn8 sau rSmlnere a Duhului in Fiul, nu Duhului cu Fiul, ci una eterna, relatia temporarS terhporara [ntre ei refleclind doar relatia eterna. Sfintul Gricjore Palama spune Irebuie sfi ne fntrebSm tesind Duhul din T,iiiil, prin aceasta neD
.1
1

totul
.si

nehbeia, o Dumnezeire de
12.

de creaUe.

Duhul

Stint este c

ef
1

le celeste pe
1

jatal

si

Bl ?

aratatS
tntrti
25

neinteleasg miscare, oare are, dupa Scripturi, si cere se odihneste, in mo. Inl in care se cuvine lui
si
Snfflli

el

pe cineva
Flulul

Duhul este
persoane,

Dumnefceu I
si

eel ce unesie 51 lasiiulu-le libere.

L

Trlnttt
i

,.,

p.

3:
Flu

iDuhul nu poott
<-ste
>(<

II

Iubirea Tatatul
cl

did Duhul
ii.
i

Iubirea lubtrca

Tatllul

si

Flulul,

El
?l

nu mat

o persoanl. dc

naturl, Totusl ic poale

Dull*.

IT.

'-^,w-

....

'
J

cJ

rcclpiocl

dintrc

Tall

purtatl

Sfintul

m*

W
20
21

S PI NTA

TREIME, STRUCTURA SUPREME!

WBIRI

p,

Prof,

0UM1TRU STAMLOAB

vie intre amin, - Tt1 si Fiul.ca legatura J l.'l ' efl Mi area Duhului talK> I d , ca iubirea dintre mod conridm to Pnmtlnd c. El sa ie ol. sl s Fiji ca Ml 51 '"".i. P eITOlterea* co ); ului Sfint intre Tatal si a ! -' ,l1 " "f,.fi tal ihul nu purcede decit de la

gad

1^
din

[u]

Flu]

si

,, p alanw ^P" a in in v Duhul). He aceea s> C

(;|

mi

^^ D^nezeu
a
il

lm "

Dumnezeu are Cuvmtui ui

,

*1 L
-

Tata! S
(!

atea odihnlndu-se in El pr n uni

""..

Tatal, de?i Duhul este si al T Fiul de iubirea ce vine cle la ca 1 ace este prin origine al Tatalui, numai pentru pentru ca cu max ceea ce se intimplfi intr-un grad nesflr^U Tatal. E Tatal prin Duhul re ne vine de a lalal. 'faptul ca noi iubim pe noiOuhu Ta .103inseamna ca nu iubim ,1 noi Inline prin Duhuh u subiectivitatea noastra noi ca iubire paterna ne incalzesle trunzind in care in acelasi I cT^a devina subiectivitate iubitoare fiHali, in de e : Duhul insusi. Intrucit S -a imprimat activ in noi ma.nfesta si noastaa ^halS co. nostru, nedesparlit de subiectivitatea Duh filial al simlire deplinS a se lumineaza aici adevarul ca once rat de ea. Ni si de s.mtirea acealtul nu e numai a lui, ci se resimte cuiva fata de aceea. iiiia fii ad (i)rovocata de Fiului fall afara de explicaiia aceasta a iubirii 15 in amindoua s nt nu ar rainine decit douS, dar a expres iei Duhul Fiului,

top-

'

'

la 1-ntru care e 9 i trimis de amindoi de aceea numai dm Tatalui fin ce priveste exislenfa dar e numai al 3n purcede dup3 existenla EI ca Duhul Conjuqind ideea aceasta cu cea a Sfintilor Pannd, 14 poate splidar strSluceste prin Fiul sau din Fiul se purcede din Tatal, de bucuDuhului din Fiul nu e dedt raspunsul plm ne ca strfllurirea a Tatalui, care purcede rie al tubirii Fiului fa(a de iubirea initiatoare strSluceste Tatalui pe Duhul. Iubirea Tatalui, odihnindu-se in Fiul, ii iubindu-1, ci i intrucit Fiul nu numai intrucit prin ea culioaste pe Fiul Sale. Fiul nu Fiul se face cunoscut Tatalui ca eel ce raspunde iubirii mbiunoscut de Tatal prin iubire ca obiect pasiv, ci ca eel in care nu-isi are onginea In a Tatalui se rasfringe ca iubire catre Tatal. Ha unui Fiul, ci in Tatal, dar proiectindu-se asupra Fiului, ca asupra biect activ, se reflects spre Tatal, angajind subiectivitatea Fiului in area sin reflectafe, in aceasta Intoarcere a iubirii spre Tatal, asa cum Duhu] Tatalui impSrtasindu-ni-se noua se intoarce spre Tatal, angajind simtfrea noastra iubitoare de fii. Tatal. intreg se proiecteazS spre Fiul in iubirea sa. Dar aceasta iubire a Sa se "nnprima in. Fiul si straluceste Tatalui, sau se Intoarce spre Tatal imprimata in subiectul Fiului, ar8tindu-se in miscarea acestui subject spre Tatal, intrucit i iubirea Tatalui este miscare si se imprima ca miscare in subiectul Fiului re si El este activ in calitatea de subject. Astfel Duhul Tatalui se face neincetat $i Dull al Fiului. Faptul ca Fiul il iubeste pe Tatal prin Duhul Tatalui nu inseamna ca nu-1 iubeste si' el insusi prin Duhul. Duhul a devenit si al Fiului, ceea ce inseamna ca 1-a umplut si pe

1*^%ThS S
-

S^?&*%Z&%S%.!l bucune ran

de
\
-

C uvintului...
m<lc,
vredmci.

Kt tbS M?y v^r^t^^

i a ul dec it

ft**

dinainte -jf mihiil Sfint este aceasta U in ce private folosirea mnd comun

care Duhul Tataluiv. Dar aceasta explicate

ar

corespunde

t*S*

cei

"

V
Fmlm. $ din esenta coinuna a Tatalui i pers08 nele. caie co E o e%plicati| Ha persoana la persoana. g aceea, in am J persoana. Pe lnnga Ta face iiinta izvol de de Pg* Duhul isi plerde cajtatea de Duh H catii,

mar

Vm

dm

^
-

cu Tatal. . . invalaturii orlodoxe nu e to c cor Dimpotriva, doua persoa, ;. eterna diintre ace si iubirea pozitia de Tata $i Flu. in 1 loi lleci mentine deoseb irea vreunuia <u,
tr-o relatie filiala

^M^

intr
c
I'-

:p^ Jg^
uj-

^ESS i^i^Sle

tur

U ^S Xe Duh al Fiului! ca iubire ^Tfn2-Ss Cuvint dttigMtt tttd, care e si

de
El,

aauce nasterea Fiului din Tata! si dica purcederea Duhului, ad

%^
al

Uivmi raspuns plm de Duhul, e CuAdnt sau

bului prin Fiul 5 i invers,

29
3- *,
1

In
P'

Irlii.i-iri
Uli

Athim
luiil

Ctprlan,

Antropologia
Insusi ca
Iubire,
si

Sf.

Grigorc
prealuhil

Pal'ama,
si

Paris.
lui

iceaaU
Itorul
(In

asa

?i

Cuvfntul
arc

Fiul

Ymca Dumnezeu
si

Press, se
In-

proce intre ; redata sine. Ea a est pe cealalta in ua Fiul S Duhul au, pe u care a aratat cum o re a e
c
-

cum persoanele u,ane

^1
-1
u

^f^^
a
I

din Fhll ca TafaSul ca Cuvintul Tatal rTspuns d

^

^^

fiecare purl u

a urnv

tmrrr <pre
i

N
El

prin

D-liul

trint,

Duhul
ed.

iesil

din

Tatil

odilinindu-se
315.

Si

sine)

30.

Capete

teologlce,

cap

XXXVI,

pe linga numele corespun.^r spun* un nunie corespunzaloi ei. El cite

&

In

Fttocalia

greacH,

11,

vol.

II.

Atena,

1893,

p.

2.5 rr.

SFINTA

TKB1ME, STRVCTin

''P''

"'*'

9SS

Pro!

Dt'MITRU STANILOAE

22
.

354

Diminuarea

inq ortantei

Duhului

in
tot

com
cauza r a pre

J
-

doI

In

Fiu mnnai al linuj raport cu Tatfl, c*ci este

Filioque, reducerea lui oarecum la B iserica Romano^CatolteS s-a vorbil

Logosul,

persoana cea tmpreuna se zice Tata in raport cu al celui numaidec It DuVnu este ,i nu se zice mimai al Tatalui, ci Duh ca cd 'J, Ins3 al Tatalui este si se zice ad'evaral si a Philul ce] co are existenta dintr-Insul, -.le dintr-fnsul, iar al Fiului nu ca lan. n.J din pentru Hi ca col ce printr-Insul (adicS Impreuna si d fiinla >si tie o alava cu El ta) iese si ca.ce] ce este de o reciprocitatea Lui cu 17 Strfnsa imire a Duhului Sflnt cu Fiul si si in lucrarea persoaiieFlul, l,u,i purcederea lui din Fiul, se reflects si divine asupra celor umane. Pentru ca Duhul rSmlne in Fiul. loi nu pleacS mai departe In ordinea dumnezeiascB, numiai aduna\i in Fiul Noi nu-1 co! tntrupal ne inrpartasim .si noi de r.iminerea Duhului in noi. putem avea pe Ouhul in afar a de Hristos, sau pe Hristos fara Duhul. Noi mi cunoastem pe Hristos fara Duhul si pe Duhul fara Hristos. Noi Hristos, penil avem pa Piiliul pentru ca sintem adunati, recapitulati in tru ca am devenit, nni|i cu Fiul unul nascut al Tatalui, fii prin adopliune ai Tatalui. Noi avem Duh de fii pentru ca Duhul Fiului devine .si
cv
its
si
,

t>

..

otk Petru Duhului. Hristos-Logosul, transmitted puterea sa \xA rea se in orlaltf apostoli si retr urmasilor Jilpr lui si in parte transcendent la tn&Uara, line la sine i pe Duhul 1 planul lusa Ta\ton**ia imprimat un carectei de societate juridica, uur. nemaivazindu-se prezenl-a activa permanent a lutist de papa, incjisolubil legata de ea n ea si in toU cedinciosii si absent, nep e. preolii, tin locul lui Hristos eel tos Papa, episcopii, inv ei nu e vioarialfi) in inimile credinciosilor (teoria prin Duhul 5 vizibile ale prezen\ei invizibile sacra nile chipurile Car ? cl,rl ula , Hlia^ Ortod, a' lui Hristos (ca in Hristos, pre Tatal si al strinsei comuniuni Intre el dinciosilor fata de slabit de asemenea. zent in ei prin Duhul Sfint, s-a care i sla'bire s-a resimfit si Protestantismul De aceasta
t

W*&**J
m

See

imanenta.

Duhul nostiu. Noi sfntem pusi in Fiul prin aceasta in relatie di recta cu. Tat.il, asemenea Fiului. Fiul s-a intrupfct, s-a rSstignit, a murit, a ftiviat ca sa ne mintuiasca pur si simplu, ci pentru 5i s-a Inaltat nu nUmai ca s8 ne Fi< a lii ai Tatalui .si impreuna mostenitori cu sine. Facindune fii ai Tatalui intrudt sintem readunatj in Fiul, Duhul e forta noastrS de comuniune si puntea corauniunii intre noi, fara sa anuleze libertatea noastifi de fii de egaia cinste ai Tatalui ceresc.
18.

In

general,

immature ortodox* despre

:

urmfitoarele tr8saturi al prin afirmarea importantei Lui eqale cu a Logosului b) prin nesepararea Fiului sau a Logosului (a Ratfifhii) $i a Duhului, prin leqatura lor <} iolutoi prin pastrarea raportului filial al Fiului fata de T o d.u.i u afirmarea Duhului ca Duh de Fin, ceea ce face din
rin
;
' ; '
,

Sfintul Duh >se distinge prinireductitoilitatea Duhului la Fiul si

Fiului o prezenta din care .iradiaza simtirea filial 3, viata, misdumne lasca In oatneni d) prin Intelegerea Duhului ca factor de unrficare, de punte, de mlscare comunicaliva intre euri, fara stin;

rirea lifcfertStli lor.

irasatun

1.

lal
I

|uri.

dentals
it

eclezioloqia- ortodoxa. Aceste in mare r, ur3 ecleziologiei catolice si crestinismului te tot, din cauza lui Filiogue. Ecleziologia a devenit acolo impersonal, teologia strict rational** si toata cultura occiin
.in ...

trSsSturi se reflects

la fel.
ett

*
dies.

ph ,,p

Sherr.rd

W.
W. Ail

>*

m.

aglican view, by Dene Di CatlioHc-Prole5tant-Orlho.K.x.

if.

OOWMl
to:

Ol

v.

i.

m^