Spiritualitatea Rasaritului Crestin
In cartea sa, parintele Tomas Spidlik utilizeaza pt a descrie cat mai bine spiritualitatea rasariteana, izvoare precum Scriptura, Traditia, elenismul, curentele spiritualitatii crestine ca spiritualitatea icoanelor sau spiritualitatea primara, izvoarele crestine ale grecilor, romanilor, etc. Viata in Duhul Sfant Pt Biblie, duhul este suflul vietii. Teologie occidenta;a vb de un dar necreat care este salasluirea in Duhul Sfant in nooi, si despre un dar creat , calitate noua a sufletului, temei real pt noile raporturi de har cu D.S. Taina iubirii lui Dumnezeu este o taina a unirii dar si a distinctiei. Simboluri ca ingerul Duhului Sfant! ne e"plica venirea Duhului din afara. Duhul este #acator de viata, suflu de viata, in Duhul tot sufletul viaza , si cu curatie se inalta. $ste Sfintitorul, deoarece creaturile care nu sunt sfinte prin fiinta, pot deveni sfinte prin impartasirea de Duhul Sfant. $ste %uminator& In lumina Duhului vom vedea %umina cea adevarata care
lumineaza pe tot omul ce vine in lume. $ste 'uratitor, iarta pacatele, curata trupurile in asceza si da putere mucenicilor. #ace cu putinta tinerea poruncilor.
(propierea dintre noi si Duhul se realizeaza prin intermediul rugaciunii, care fiecare rugaciune contine o epicleza impicita pt ca ea sa fie rostita in puterea D.S. Viata in Hristos 'restinii il iubesc pe )ristos, liturghiile antice Il lauda, Ii multumesc , Il adora, Il implora. Tema imitarii lui )ristos, notiunea de imitare, se leaga de invatatura despre chip si asemanare, care coincide cu realizarea progresiva a asemanarii. 'onstient de unicitatea lui )ristos, crestinul scapa de prime*dia formalismului. Prin urmare, imitarea lui )ristos se divresifica dupa vocatia personala a fiecaruia. Viata in Dumnezeu Tatal Biblia ne transpune in credinta intrun Dumnezeu Tata, (totputernic, 'reator al cerului si al pamantului. $ste primul principiu a tot ceea ce e"ista. Treimea divina este misterul funamental al credintei crestine, de la el intelegem celelalte elemente ale Bisericii crestine. Viata Naturala Ideea de natura se regaseste la Sf Iustin si Irineu, insa 'lement (le"andrumul va spune& De la Dumnezeu sunt legea naturii si legea revelatiei, care una sunt!. Pt +asarit, omul dupa chipul lui Dumnezeu! defibeste e"act ceea ce este omul prin natura. ,u natura omului, ci deprinderile ei sunt corupte, iar aceasta coruptie altereaza natura.
Progresul in Viata Spirituala Pt a schita progresul se enumera adeseori trepte dezvoltate in smerenie, iubire, in rugaciune, nepatimire, renuntare. $le nu pot fi decat un refle" al cresterii integrale in a vietii in Dumnezeu. Antropologie crestina Sf -rigorie de ,.ssa indeamna & 'unoaste/te pe tine insuti, prietene0! 1izeria si maretia omului, slabiciunea si forta sa , au un singur nume& smerenia, virtute specific crestina, recunoastere a limitelor slabiciunilor omenesti. Se disting 2 nivele ale persoanei umane& Se insista in ortodo"ie pe unitatea dintre suflet si trup, omul intreg este o substanta. ( trai in Duh repr o parte superioara a sufletului care ne leaga de Dumnezeu, schimbarile in bine fiind evidente. %ibertatea umana apare la Sf Parinti ca relatia concreta dintre om si Dumnezeu. In Biblie trupul nu este numai materie, ci si demnitate superioara a lui. Cosmologia Divina Principalul interes este acelea de a/l cauta pe Dumnezeu. 3mul este trimis de Dumnezeu pe pamant pt a avea gri*a de lucrurile pamantesti. Providenta se identifica cu actiunea lui Dumnezeu care in literatura crestina a primit numele de iconomie. Providenta este gri*a lui Dumnezeu pt fapturi, al carei scop nu este numai conservarea naturii, ci si mantuirea si indumnezeirea ei.
Praxis-ul Negativ Pra"is defineste o actiune impura, intinata de materia spre care inclina, e actiunea omului in trup. Pra"is ar putea fi in sens larg intreaga opera de mantuire. Fuga e lume si lepa area e trup Parasirea lumii, apare crestinilor ca o conditie necesara a iubirii lui Dumnezeu, parasirea lumii transformandu/ne in imitatori de )ristos. 1otivele ar fi pacatele cele multe ale acestei lumi trecatoare. !upta Duhovniceasca $ste prezentata ca o lupta in care creestinul intra in lupta cu armele in mana, incercand sa doboare puterile potrivnice. $ste un razboi universal dus din toate partile. $"pulzarea demonilor e considerata de scriitori crestini de secol II si III drept una din manif naturii divine. Curatirea e patimi 'a urmare a pacatului, sufletul se imbraca in diverse patimi, numite de sf parinti si boli ale sufletului., niste instincte dezlantuite si necontrolate de logos. Praxisul Pozitiv Se rezuma la ascultarea de duhovnic, a poruncilo divine, la ascultarea ierarhica. 4irtuatea a fost recomandata si in antichitatea pagana. Pt crestini, virtutea e o invatatura fundamentala, parte a moralei ascetice.
"ugaciunea 1onahii de odinioara numeau rugaciunea filozofie dumnezeiasca, stiintelor!. 3ricine se roaga cere mi*locirea Bisericii. Pt noi se roaga ingerii, apostolii, mucenicii, si 1aica Domnului. $"ista rugaciunea mintii, rugaciunea trupeasca, rugaciunea inimii, rugaciunea duhovniceasca. Suntem indemnati sa ne rugam neincetat. Contemplatia +eprezinta pt dascalii duhovnicesti rasaritului crestin, modul prin care il vedem pe Dumnezeu, care este necuprins. stiinta
