1.

Cultele recunoscute de Stat în România:

1. Biserica Ortodoxă Română
2. Episcopia Ortodoxa Sârb de Timişoara
3. Biserica Romano-Catolică
4. Biserica greco-catolică
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Creştină Rusă de rit vechi din România
7. Biserica Reformată din România
8. Biserica Evanghelică din România
9. Biserica Evanghelica Lutherana din România
10. Biserica Unitariană din Transilvania
11. Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România
12. Biserica Creştină după Evanghelie din România
13. Biserica Evanghelică Română
14. Uniunea Penticostală
15. Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea
16. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
17. Cultul musulman
18. Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

2. Relaţiile dintre Biserică şi Stat. Raporturile preotului cu autorităţile de stat.

Preotul şi politica

Biserica este autonomă faţă de stat şi faţă de alte instituţii. Statul ajută Biserica
prin sprijin salarial şi alte activităţi social-filantropice. Biserica nu face politică
partidică iar preoţii nu se pot înscrie în vreun partid, potrivit embargoului Sf.
Sinod din anul 2004 în ceea ce priveşte implicarea preoţilor în politică.

1
3. Principiile fundamentale ale administraţiei bisericeşti parohiale

Principiile fundamentale ale administraţiei bisericeşti se desprind din doctrina

canonică , precum şi din doctrina practică. Între acestea mai importante sunt:
1. Principiul conducerii întregii administraţii a Bisericii de către un organ
colegial central: Sfântul Sinod.
2. Principiul subordonării
3. Principiul participării credincioşilor la realizarea administraţiei
bisericeşti, fie direct, fie indirect

4. Organele administrative bisericeşti parohiale. Atribuţiile lor

Consiliul parohial este organismul executiv al adunării parohiale. În număr de 7, 9

sau 12 membri – în funcţie de categoria parohiei, aleşi de adunarea parohială.
Preotul – preşedinte.

Preotul paroh, ca delegat al chiriarhului, este pãstorul sufletesc al credincioşilor

dintr-o parohie, iar în activitatea administrativã este conducătorul administraţiei
parohiale şi preşedinte al Adunării parohiale, al Consiliului parohial şi al
Comitetului parohial.

Epitropul este membrul consiliului parohial ales pe 4 ani pentru a îndeplini sarcina
de administrator al averii parohiale sub controlul parohului.

2
5. Când şi cum întocmeşte preotul paroh execuţia bugetară şi bugetul?

Bugetul de venituri şi cheltuieli – execuţia la 31 decembrie a fiecărui an. Se

întocmeşte pe formular tipizat. Datele necesare întocmirii sunt furnizate de
Registrul partizi venituri şi Registrul partizi cheltuieli.

6. Registrele folosite de preot în activitatea administrativă de la parohie.

Completarea lor

1. Registru chitanţier (Parohia, Chitanţă, Nr., Am primit de la ... suma

de ... reprezentând ... Casier)
2. Registrul de casă
3. Registrul de venituri şi cheltuieli
4. Registrul ordine de plată
5. Registrul materiale
6. Registrul inventar pe categorii de bunuri
7. Registrul sau condica de botezaţi
8. Registrul sau condica cununiilor
9. Registrul sau condica înmormântărilor
10. Registrele cancelariei parohiale, prin care se urmăreşte corespondenţa şi
toate intrările şi ieşirile de la parohie, adică registrul de intrare şi ieşire.
Este bine să existe şi un registru în care să se treacă toate evenimentele mai
importante din parohie.

3
7. Reglementările privind ridicarea noilor construcţii parohiale

Lucrările de investiţii la parohie, ca de altfel la toate unităţile administrative

bisericeşti se execută cu respectarea prevederilor în vigoare, cu avizul Ministerului
cultelor şi cu autorizaţia de construcţie.
Legiuirile bisericeşti prevăd următoarele:
- hotărârea cu privire la zidirea, repararea şi înzestrarea Bisericii, a
casei parohiale şi a altor clădiri parohiale intră în competenţa
Consiliului parohial cu aprobarea Adunării parohiale.
Metodologia elaborării documentaţiilor, a autorizaţiei de construcţie şi executării
lucrărilor cuprinde mai multe faze ale lucrării:
- constatarea necesităţii, posibilităţii şi oportunităţii lucrării de
investiţie de către Consiliul parohial şi Adunarea parohială.
- Procesele verbale de constatare se trimit la protopopiat pentru a se
atesta necesitatea lucrărilor. Protopopiatul trimite centrului eparhial
4 documente:
1. Constatarea necesităţii din partea consiliului parohial
2. Aprobarea Adunării parohiale
3. Raportul parohului
4. raportul de atestare a necesităţii şi oportunităţii,
întocmit de protopop.
- după obţinerea avizului eparhial, oficiul parohial solicită întocmirea
documentaţiei tehnico-economice şi proiectul de execuţie respectând metodologia
specifică elaborată de Serviciul Tehnic al Administraţiei patriarhale, instrucţiile
Ministerului Cultelor.
- angajarea unui constructor.
- după terminarea lucrărilor se face recepţia lucrărilor şi formele de
înscriere a bunului rezultat.

4
8. Reglementările privind intervenţiile asupra monumentelor istorice. Norme de
păstrare a bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural eclesial

Documentaţia pentru restaurarea picturii de la monumentele istorice o poate

executa numai pictorii autorizaţi pentru astfel de lucrări.

9. Reglementările privind lucrările de pictare şi repictare a bisericii

Orice lucrare de pictură sau restaurare se face în temeiul unui deviz

întocmit de un pictor autorizat şi aprobat de Sf. Patriarhie.
Fazele procedurii de angajare şi executare:
- Stabilirea şi avizarea necesităţii unor lucrări de această natură se face
de către consiliul parohial cu aprobarea Adunării parohiale.
- Întocmirea documentaţiei trebuie să urmeze procedura legală: se va
angaja un pictor autorizat pt întocmirea documentaţiei scrise, se va
înainta la centrul eparhial pt avizul comisiei de pictură bisericească
şi avizul Ministerului Cultelor.
- Angajarea lucrărilor pt pictură se face prin licitaţie sau prin concurs
- Executarea se face de către pictorul care a contractat lucrarea
- Plata se face după 15 zile de la începerea lucrărilor şi anume
jumătate din valoarea lucrării şi se va consemna într-o încheiere,
restul pe măsura lucrărilor.

10. Opera socială şi de caritate a Bisericii Ortodoxe, în contemporaneitate.

Elemente ale diaconiei locale

Biserica are vocaţia de întrajutorare prin vasiliade (orfelinate, azile, centre

de adăpost). După `90 Biserica Ortodoxă are opera de ajutorare în spitale, în
armată, şcoli, centre de ajutor, Sf. Pantelimon.

5
 Comitetele parohiale au atribuţii de diaconie, conform statutului. Colecte,
FCM, Agape, Colecte pentru săraci.

11. Cine are voie să intre în altarul bisericii ortodoxe? Norme canonice şi reglementări
liturgice referitoare la amenajarea şi întreţinerea curăţeniei în Sfântul Altar

Femeile intră doar în cazuri speciale cu binecuvântare. Pentru curăţenie,

bărbaţii iar în mănăstiri maicile cu binecuvântarea P.S.
Copiii folosiţi pentru înfrumuseţarea slujbei ar trebui să aibă binecuvântarea
episcopului sau hirotesia întru ipodiacon.
Canonul 44 Laodicea: Nu se cuvine ca femeile să intre în altar
Canonul 19 Laodicea: Numai celor sfinţiţi le este iertat să intre în altar şi
să se cuminece.

12. Ce este antimisul? Rostul şi semnificaţia lui

Antimisul „în loc de masă” este o bucată de pânză de in sau mătase şi

este de formă pătrată sau dreptunghiulară (50/60 cm) pe care este imprimată
icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului, în Antimis se găsesc cusute părticele
de sfinte Moaşte.

13. Este posibilă coliturghisirea cu un preot greco-catolic?

Nu. Fiindcă s-a rupt de trupul tainic al lui Hristos, Biserica.

Se împărtăşesc cu azimă.
Socotesc suficient ajunul de 2 ore înainte de împărtăşire.

6
14. Este îngăduit ca preotul sau credincioşii ortodocşi să intre în locaşurile de închinare
ale celorlalte culte şi să se roage în ele?

Nu. Cultul este expresia dogmei. Participarea la cult dovedeşte apartenenţa noastră
la biserica din care facem parte.

15. Atitudinea preotului şi credincioşilor ortodocşi faţă de fenomenul sectar

Existenţa sectelor şi a fenomenului prozelitist este o rivalitate a vremurilor
noastre. Fenomenul sectar a existat de la începutul creştinismului, pt. că
dintotdeauna cel rău a încercat să întunece minţile oamenilor, îndepărtându-i de la
adevăr: „Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci
dornici să-şi desfăteze auzul îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, şi îşi vor
întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme” (2 Tim. 4, 3-4).
La temelia învăţăturii greşite a stat mereu păcatul mândriei, conjugat cu
ignoranţa, dorinţa nesinceră de câştig şi de stăpânire.

Atitudinea faţă de ei trebuie să fie tranşantă, din respect faţă de adevăr, Hristos şi
Biserică. Sfinţii Părinţi nu s-au îmbrăţişat cu ereticii, cu cei care au batjocorit
credinţa ci i-au condamnat cu vehemenţă.
Creştinul ortodox mărturiseşte credinţa apostolică întărită de sfintele
sinoade şi crede în dogmele propovăduite de Biserică. Biserica rezistă de 2000 de
ani. Păstrarea şi propovăduirea învăţăturii ortodoxe fiind în Biserica drept
măritoare. Crezul (Cred într-una Sfântă). Apărarea credinţei fără prozelitism, fără
jigniri sau de a lua în derâdere.

16. Anul liturgic

Vezi scris.

7
17. Cărţile liturgice necesare pentru săvârşirea serviciilor religioase

Pentru Preot:
- Evanghelia şi Liturghierul (Sf. Liturghie şi cele 7 Laude)
- Molitfelnic şi Aghiazmatar (Sf. Taine şi ierurgii)
- Tedeum şi Ceaslov (ierurgii şi diferite rugăciuni)

Pentru Strană:
- Octoihul mic (catavasierul)
- Octoihul mare (toată slujba celor 8 glasuri şi un tipic la sfârşit)
- Mineiele
- Apostolul
- Psaltirea
- Triodul
- Penticostar
- Ceaslovul mare
- Tipic bisericesc

18. Cărţile de slujbă pentru cântăreţ. Cuprins şi întrebuinţare

Apostolul – cuprinde pericope din Faptele Apostolilor, cele 14 epistole

pauline şi epistolele soborniceşti. În timpul Penticostarului se citesc pericope din
Fap. Ap.

Octoihul mare – cuprinde rânduiala celor 7 laude şi a Sfintei Liturghii,

rânduiala slujbelor de seara şi dimineaţa, cântările celor 8 glasuri.

8
 Octoihul mic – cuprinde imnele din rânduiala slujbelor de duminica, rând.
Vecerniei, Utreniei, Sf. Liturghii cu cântările Învierii, podobii, polieleu, marimuri,
catavasii, svetilne şi stihurile Evangheliei din slujba utreniei.

Mineiul
– cuprind slujbele de la vecernie şi utrenie din tot anul bisericesc
- rânduiala sărbătorilor de peste an şi a celor 7 laude
- sinaxar pentru fiecare zi.
Triodul
– perioada triodului începe de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi se
termină cu Sâmbăta cea Mare-
- Cuprinde slujbele liturgice ale duminicelor, praznicelor şi
sărbătorilor combinate din Minei.
- Catavasiile Bunei Vestiri
- Slujbele pentru morţi
- Liturghia Darurilor
- Cum pregăteşte preotul Sf. Agneţ
- Deniile
- Când se scoate Sf. Epitaful
- Canonul Sf. Andrei Criteanul
- Liturghia Sf. Vasile
- Viaţa Sf. Maria Egipteanca

Penticostarul
– cuprinde perioada de la Înviere până la Cincizecime
- Cuprinde rânduiala slujbelor din Săptămâna Luminată, cântări,
glasuri, vohodurile

9
 - Rânduielile ceasurilor
- Rânduiala Liturghiei de la Duminica Învierii – la Înălţare
- Rânduiala pregătirii Sf. Agneţ pentru împărtăşirea bolnavilor.
- Sfinţirea apei din Vinerea Izvorului Tămăduirii
- Otpustul slujbelor

Ceaslovul
– cuprinde rugăciuni pentru ceasuri, vecernie, pavecerniţă, miezonoptică
- condace, prochimene
- rânduieli pentru cei ce urmează să se împărtăşească şi rug. De
mulţumire
- rânduiala Panaghiei
- sinaxarul pe 12 luni

Acatistierul – cuprinde 29 de acatiste, 2 Paraclise ale Maicii Domnului, 3

canoane de rugăciune.

Psaltirea – Cuprinde 150 de psalmi împărţiţi în 20 de catisme. Se cântă la

vecernie şi utrenie şi îndeosebi în Postul Mare.

Tipicul
– cuprinde rânduiala celor 7 Laude
- rânduiala Sfintelor Taine şi a ierurgiilor mai importante
- practici rituale.

19. Unde se regăsesc rugăciunile şi ecteniile pentru diferite trebuinţe ale

credincioşilor?
În Molitfelnic, Liturghier, Panihidă (rug. pentru cei răposaţi)

10
20. Data serbării Paştelui

În prima duminică după lună plină după echinocţiul de primăvară. Dacă

data paştelui cade cu data serbării paştelui iudaic (14 Nissan) se amână cu o
duminică.

21. Sărbătorile bisericeşti: praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului

Praznice împărăteşti – cu dată fixă:

8 septembrie — Naşterea Maicii Domnului.

14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci (zi de post).
21 noiembrie — Intrarea Maicii Domnului în templu.
25 decembrie — Naşterea Domnului — Crăciunul.
1 ianuarie — Tăierea împrejur a Domnului.
6 ianuarie — Botezul Domnului.
2 februarie — Întâmpinarea Domnului.
25 martie — Bunavestire.
6 august — Schimbarea la faţă.
15 august — Adormirea Maicii Domnului.

Sărbătorile Maicii Domnului

1. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)

2. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)
3. Buna Vestire (25 martie)
4. Adormirea Maicii Domnului (15 august)

5. Soborul Maicii Domnului (26 decembrie)

6. Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie)

11
7. Zămislirea Maicii Domnului (9 decembrie)

22. Sărbătorile bisericeşti: sărbătorile sfinţilor mai importanţi în Biserica Ortodoxă

1. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 Octombrie)

2. Sfântul Ierarh Nicolae (6 Decembrie)
3. Sfântul Arhidiacon Ştefan (27 Decembrie)
4. Sfântul Vasile cel Mare (1 Ianuarie)
5. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 Ianuarie)
6. Sfinţii trei Ierarhi (30 ianuarie)
7. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie)
8. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai)
9. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)
10. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie)
11. Sfântul Prooroc Ilie (20 iulie)
12. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).

23. Sărbătorile sfinţilor români şi ale celor cu moaşte la noi în ţară

1. Sf. Ioan Valahul – 12 mai

2. Sf. Ioan de la Râşca – 1 iunie
3. Sf. Iosif cel Nou de la Partoş – 15 sept.
4. Sf. Ilie Iorest şi Sava Brancovici – 24 aprilie
5. Cuv. Visarion Sarai, Spfronie de la Cioara, Oprea Miclăuş
6. Sf. Calinic de la Cernica
7. Sf. Martiri Năsăudeni ( 15 aprilie)
8. Sf. Andrei Şaguna (30 Noiembrie)

12
Sfinţi cu Moaşte la noi în Ţară:

1. Sf. Muceniţă Filofteia (7 decembrie)

2. Sf. Cuv. Parascheva (14 octombrie)
3. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie)
4. Cuv. Grigorie Decapolitul (20 noiembrie)
5. Sf. Dimitrie cel Nou (27 octombrie)
6. Sf. Nicodim de la Tismana (26 decembrie)
7. Sf. Ştefan cel Mare (2 iulie)

24. Praznicele împărăteşti cu dată schimbătoare

1. Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor (înainte de Duminica Paştilor)

2. Duminica Paştilor
3. Înălţarea Domnului (la 40 de zile după Înviere)
4. Cincizecimea (la 50 de zile de la Paşti).
5. Sărbătoarea Sfintei Treimi (a doua zi după Cincizecime)

25. Rânduiala Vecerniei

26. Rândiala Utreniei

27. Slujbele premergătoare săvârşirii Sfintei Liturghii. Rânduiala şi timpul

săvârşirii lor

Cele 7 laude.

28. Posturile de peste an

13
 1. Miercurea şi vinerea cu excepţii (Săptămâna luminată, perioada dintre
Crăciun şi Bobotează, saptămâna Brânzei).
2. Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
3. Ajunul Bobotezei (5 ian)
4. Tăierea Capului Sfântului Ioan (29 august)
5. Postul Crăciunului (15 noiembrie – 24 decembrie)
6. Postul Paştilor
7. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni după Duminica Tuturor
Sfinţilor până în 29 iunie în ziua prăznuirii)
8. Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august).

29. Cele şapte laude

1. Vecernia
2. Pavecerniţa
3. Miezonoptica
4. Utrenia cu ceasul I
5. Ceasul III
6. Ceasul VI.
7. Ceasul IX

30. Ierurgiile

Rugăciuni speciale care se fac de către preoţi si episcopi cu scopul de a

curăţi, binecuvânta şi sfinţi pe om, natura înconjurătoare, bisericile, obiectele de
cult, casele, cele casnice, roadele câmpului si toate lucrurile de care omul are
nevoie in viata, pentru lauda lui Dumnezeu si mântuirea sufletului.
Ierurgiile sunt de două feluri:
1. Ierurgii care sfinţesc persoanele: după naştere, la 40 de zile după naştere, pt
femeia când leapădă pruncul.

14
2. Ierurgii care binecuvintează şi sfinţesc lucrurile şi natura înconjurătoare de care
are omul nevoie pe pământ: Sfeştania, aghiazma, tedeumul, înmormântarea,
parastasele, panihida.

31. Veşmintele preotului. Veşmintele arhiereului

Veşmintele preotului:
Stiharul
Mânecuţele
Epitrahilul
Brâul
Felonul

Veşmintele arhiereşti: Stiharul, Epitrahilul, Brâul, Mânecuţele, Epigonatul,

Sacosul, Omoforul, Mantia, Mitra, Cârja, Crucea Pectorală.

32. Rugăciuni: Rugăciunile începătoare

33. Rugăciuni: Troparele de umilinţă

34. Rugăciuni: Crezul

35. Rugăciuni: Psalmul 50

36. Rugăciuni: Rugăciunile la îmbrăcarea în veşminte

37. Rugăciuni: La „luarea vremii"

- Rug. Începătoare

15
 - Troparele de umilinţă
Icoana Mântuitorului Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule,
cerând iertare greşalelor noastre, Hristoase Dumnezeule; că de voie ai
binevoita Te sui cu Trupul pe cruce, ca să scapi din robia vrăjmaşului pe cei
ce i-ai zidit. Pentru aceasta, cu mulţumire strigăm Ţie: Toate le-ai umplut de
bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.
Icoana Maicii Domnului Ceea ce eşti izvorul milei, învredniceşte-ne pe
noi milostivirii, Născătoare de Dumnezeu; caută spre poporul cel păcătos;
arată, precum de-a pururea; puterea ta, că întru tine nădăjduind, strigăm ţie:
Bucură-te, ca şi oarecând Gavriil, mai-marele voievod al celor fără de trup.
In mijlocul bis.: Doamne, trimite mâna Ta dintru înălţimea locaşului
Tău şi mă întăreşte spre slujba Ta ce-mi este pusă înainte, ca neosândit stând
înaintea înfricoşătorului Tău altar, să săvârşesc Jertfa cea fără de sânge. Că a
Ta este puterea şi slava în vecii vecilor. Amin.

38. Sfânta Liturghie. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Rânduiala şi timpul
săvârşirii ei.

39. Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul (Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite).
Rânduiala şi timpul săvârşirii ei
Timpul săvârşirii: În toate zilele Postului Mare, după masa, împreunată cu
vecernia

40. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Rânduiala şi timpul săvârşirii ei

Liturghia Sfântului Vasile a fost la început Liturghia normală sau obişnuită
în Biserica Ortodoxă, până în sec IX-X.

16
 În prezent Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte numai de 10
ori pe an, şi anume:
În primele cinci duminici ale Postului Mare;
- în ziua Sfântului Vasile (l ianuarie);
- în Joia şi Sâmbăta din Săptămâna Patimilor;
- în ajunul Crăciunului (24 dec.) şi în ajunul Bobotezei (5 ian.).

41. Modul în care se pregăteşte preotul pentru săvârşirea Sfintei Liturghii

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie poate fi săvârşită doar de arhiereii ş i

preoţii care nu sunt opriţi de la slujire. Diaconul nu poate sluji singur Sfânta
Liturghie, ca de altfel nici o alt ă slujbă, ci numai împreună cu preotul sau
arhiereul.
Pentru săvârşirea Sfintei Liturghii, atât arhiereul, cât şi preotul şi diaconul
trebuie să se pregătească în mod special, atât din punct de vedere sufletesc, cât şi
din punct de vedere trupesc.
Pregătirea sufletească se poate condensa în trei condiţii esenţiale:
 - pacea sufletului (să fie împăcat cu toată lumea, să nu aibă nimic asupra cuiva,
fiind stăpânit de sentimente de ură, mânie sau răzbunare);
- spovedania (să se spovedească frecvent la duhovnicul său, iar dacă are pe suflet
un păcat mai grav, să nu slujească până nu-l mărturiseşte duhovnicului)
- rugăciunea sau citirea Pravilei (cele şapte Laude care preced Sfânta Liturghie,
a unor acatiste sau canoane şi, în special al Rânduielii Sfintei Împărtăşanii,
formată din Canonul împărtăşirii şi cele 12 rugăciuni pregătitoare).

42. Obiectele de cult necesare pentru săvârşirea Sfintei Liturghii

Sfintele vase (discul, potirul, copia, steluţa, linguriţa şi acoperămintele)

43. Poate săvârşi preotul Sfânta Liturghie şi cu pâine? Dar cu altceva înafară de vin?

Cu pâine şi vin curat. Fără vin nu!

17
44. În ce moment din cadrul Liturghiilor are loc prefacerea Sfintelor Daruri?

În momentul epiclezei

45. Se pot săvârşi mai multe Liturghii într-o singură zi, de către un preot, în
aceeaşi biserică şi la aceeaşi sfântă masă?
Doar dacă se schimbă antimisul şi preotul.

46. Modul în care se face încheierea sfintelor slujbe. Rânduiala otpustului

Vezi liturghier.

47. Organizarea serviciilor religioase în cazul în care preotul are şi o filie

În ziua Praznicelor în parohie, a doua zi în filie.

48. Taina Sfântul Botez. Când se săvârşeşte Botezul?

După Sfânta Liturghie, oricând.

49. Săvârşitorul şi primitorul Tainei Botezului

Săvârşitorul: Episcopii şi preoţii. În caz de mare nevoie, orice creştin ortodox, în

virtutea preoţiei generale (1 Ptr. 2, 9).
Primitorul: orice om indiferent de vârstă, care n-a mai fost botezat o dată cu botezul
creştin valid.

50. Locul unde se săvârşeşte Botezul

În Biserică. Dumninica după Sfânta Liturghie. În caz de mare nevoie sau

împrejurări excepţionale se îngăduie botezul şi în alte locuri.

51. În ce condiţii şi pe baza căror acte poate săvârşi preotul Botezul?

Condiţii: Dorinţa de a primi botezul, credinţă, pocăinţă şi cunoaşterea elementară

18
a adevărurilor de credinţă. La prunci pentru îndeplinirea acestor condiţii
mărturisesc şi garantează naşii.
Acte: Pe baza certificatului de naştere.

52. Rânduiala Sfântului Botez

- lepădările
- mărturisirea de credinţă
- sfinţirea apei de botez
- binecuvântarea untdelemnului bucuriei şi ungerea pruncului cu el
(ungerea prebaptismală)
- afundarea in apă (partea principală a slujbei botezului)
- ungerea cu Sfântul Mir
- ritualul înconjurării mesei şi cristelniţei
- citirea Apostolului şi Evangheliei
- ritualul spălării pruncului
- ritualul tunderii părului
- ectenia întreită şi otpustul şi împărtăşirea copilului.

53. Lucrurile de care are nevoie preotul pentru săvârşirea Botezului.

Trusa de botez, cristelniţă, untdelemn, Sf. Mir, Sf. Împărtăşanie, forfecuţă.

54. De unde primeşte preotul Sfântul Mir? Când şi de către cine este sfinţit?

Sfântul Mir este un amestec de untdelemn curat de măsline cu vin şi 36

de diferite aromate sau mirodenii, pregătit şi fiert, după o rânduială specială,
solemnă în primele trei zile din Săptămâna Patimilor şi sfinţit de către
soborul arhiereilor unei biserici autocefale, în frunte cu Întâistătătorul ei, în
joia aceleiaşi săptămâni la liturghia Sfântului Vasile cel Mare. El este apoi
împărţit episcopiilor, protopopiatelor şi parohiilor pentru a fi folosit la Taina
Mirungerii, la târnosirea bisericilor, la sfinţirea antimiselor.

55. Formula Botezului. Formula ungerii cu untdelemn sfinţit şi cu Sfântul Mir

Formula botezului: Se botează robul lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui.

Amin. Şi al Fiului. Amin. Şi al Sfântului Duh. Amin. Acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.

Formula ungerii cu Sf. Mir: Pecetea darului Sfântului Duh. Amin.

19
56. Poate preotul boteza mai mulţi copii în cadrul aceleiaşi Sfinte Taine?

Da. Mărturie stă tradiţia bisericii vechi.

57. Se pot boteza deodată un băiat şi o fetiţă?

58. Aghiasma sau apa sfinţită altă dată pot fi folosite la săvârşirea Sfântului
Botez?
Nu, pentru că se sfinţeşte atunci, în cadrul Tainei.

59. Cum se procedează în cazul botezului unor copii găsiţi sau despre care nu se ştie
dacă au fost botezaţi anterior; formula Botezului, în acest caz.

Dacă pruncul acesta nu a fost botezat acum se botează robul lui Dumnezeu... şi se
continuă slujba.

60. Când se face împărtăşirea celor nou botezaţi? Dacă aceştia sunt maturi, trebuie
spovediţi înainte?
După botez; nu trebuie spovediţi.

61. Botezul de necesitate. Cum procedează preotul dacă pruncul botezat sub stare
de necesitate trăieşte? Cum se face înmormântarea pruncului botezat sub stare de
necesitate?

Completeaza Botezul începând de la afundare inainte si inmormantarea este mult

mai scurtă lipsesc psalmi, binecuvcantarile mortilor, si cele 8 stihiri ale Sf Ioan
Damaschin.

62. Unde, de ce şi pe ce temei se înregistrează noul botezat?

20
Cer. de naştere.

63. Taina Sfintei Spovedanii. Spovedania, mijloc de pastoraţie.

Spovedania este mărturisirea păcatelor cu părere de rău în faţa preotului prin care
dobândeşte iertarea păcatelor săvârşite după botez şi împăcarea cu Dumnezeu şi Biserica.

64. Săvârşitorul Sfintei Taine a Spovedaniei

Arhiereii şi preoţii care primesc acest drept de la arhierei printr-o hirotesie specială.

65. Când şi cum îi pregăteşte preotul pe credincioşi în vederea primirii Spovedaniei?

Prin cateheze, să îndeplinească urm condiţii:
- să fie benevolă
- completă
- sinceră şi obiectivă
- cu umilinţă şi zdrobire de inimă

66. Creştinii se pot spovedi oricând?

„Dacă greşeşti în fiecare zi, pocăieşte-te în fiecare zi” – Sf. Ioan Gură de Aur.

67. Preotul trebuie să se spovedească? Când şi cui?

„Toţi trebuie să ne pocăim: şi mireni şi călugări şi preoţi şi arhierei, ... toţi am greşit şi
toţi suntem datori să ne pocăim” – Sf. Simeon al Tesalonicului.

68. Când şi unde se săvârşeşte Spovedania? Poate fi săvârşită în Sfântul Altar?

Locul, de regulă este Biserica, în pridvor sau în pronaos, locul rezervat
odinioară penintenţilor, în faţa unei icoane a Mântuitorului Hristos.

69. Rânduiala Spovedaniei

Preotul îmbracă toate veşmintele, cel puţin în epitrahil şi felon.

- Partea introductivă: Binecuvântat este Dumnezeul nostru...; rugăciunile

21
începătoare; psalmul 50; trop. de umilinţă; 2 rug de iertare din molitfelnic.
- Mărturisirea însăşi
- Partea finală: molitfa de iertare.

70. Poate preotul spovedi fără săvârşirea Molitvei? Se săvârşeşte ea pentru fiecare
credincios? Se poate săvârşi şi pentru mai mulţi?
In cazuri excepţionale. Se poate săv şi pt mai mulţi.

71. Cum se procedează dacă primitorul Tainei nu ştie să mai fi fost spovedit?

Mai amănunţit.

72. Care sunt întrebările preliminare necesare înainte de mărturisire?

Când a fost ultima spovedanie, împlinirea canonului.......?

73. Ce se are în vedere la formularea întrebărilor pe care le pune duhovnicul?

74. Care sunt elementele de care preotul duhovnic va ţine seama pentru ca o
mărturisire să fie completă?
Vârsta, sexul, profesia, contextul. ?

75. La ce vârstă se mărturisesc copiii?

De la 7 ani.

76. Ce trebuie să urmărească preotul când hotărăşte canonul pentru Spovedanie?

Căinţa şi îndreptarea lui. ?

77. Cum se procedează dacă credinciosul venit la mărturisire nu şi-a îndeplinit

canonul primit anterior?
Îl ia şi pe cel vechi şi pe cel nou.

22
78. Poate preotul să-i schimbe penitentului canonul dat de un alt duhovnic? În ce
împrejurări?
Nu poate.

79. Respectarea secretului Spovedaniei şi controlul penitentului după

mărturisire.
Preotul este obligat să păstreze secretul spovedaniei, violarea secretului
spovedaniei e considerată ca delict şi se pedepseşte cu depunerea.

80. În ce împrejurări şi cu aprobarea cui poate preotul să divulge cele auzite la

Spovedanie?
Nu poate.

81. Taina Sfintei Împărtăşanii. Săvârşitorul Tainei

Taina Sfintei Împărtăşanii reprezintă culmea cea mai înaltă sau termenul
final al urcuşului nostru duhovnicesc.
Săvârşitorul: arhierieii şi preoţii. Diaconul, în caz de mare nevoie. Monahii şi
pustnicii aflându-se în locuri depărtate, se pot împărtăşi singuri, cu o anumită
rânduială.

82. Primitorul Tainei. Cum se face pregătirea pentru primirea Tainei?

Primitorul: numai credincioşii pregătiţi şi vrednici de a primi Trupul şi
Sângele Domnului, verificaţi ca atare de către duhovnic, prin spovedanie.

83. Este necesar şi folositor să postim înainte de a ne împărtăşi?

Cel ce vrea să se împărtăşească în ziua respectivă să se abţină complet de la
mâncare şi băutură începând de cu seara sau cel puţin de la miezul nopţii. Numai
celor bolnavi li se poate da Sf. Împărtăşanie pe mâncate.

84. Credinciosul se poate împărtăşi de mai multe ori cu o singură Spovedanie? Dar
preotul?
Da. Dacă se spov periodic.

23
85. Împărtăşirea bolnavilor

Aceştia pot fi împărtăşiţi de preot acasă, sau în locul unde se află, cu părticele din
Sfânta Împărtăşanie sfinţită în fiecare an la Liturghia din Joia Patimilor (dar şi mai
des dacă e nevoie), uscată până în marţea din Săptămâna luminată. Ea este păstrată
anume în acest scop, în chivotul de pe Sfânta Masă.

86. Când şi cum se pregăteşte Sfânta împărtăşanie pentru cei bolnavi? Unde se
păstrează? Numai bolnvaii se pot împărtăşi din ea?

În fiecare an la Liturghia din Joia Patimilor (dar şi mai des dacă e nevoie),
uscată până în marţea din Săptămâna luminată. Ea este păstrată anume în acest
scop, în chivotul de pe Sfânta Masă. Se pot împărtăşii şi pruncii: spre sfinţirea
sufletului şi a trupului.

87. Este bine şi folositor să-i oprim pe credincioşi de la Sfânta Împărtăşanie pe perioade
lungi? Actualitatea canoanelor bisericeşti.

Nu este bine să fie opriţi pe perioade lungi.

88. Taina Preoţiei. Primitorul Tainei.

Este Taina prin care cineva este investit cu darul sau vrednicia uneia din cele trei
trepte ale preoţiei, adică: diaconia, preoţia, arhieria; ea este transmiterea mai departe a
„limbilor de foc”, adică a puterii harismatice venite prin Apostoli, de la Mântuitorului
însuşi.

89. Calităţile preotului, potrivit jurământului de la hirotonie .

Fără prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor asupră-şi, măsurat, cuviincios,
primitor de străini, destoinic să-i înveţe pe alţii, nu beţiv, nu bătăuş, ci potolit, nu certăreţ,
nu iubitor de argint, bine chivernisindu-şi casa lui, avându-şi copiii ascultători cu toată
bunăcuviinţa (1 Tim. 3, 2-4).

24
90. Activităţile şi stările incompatibile cu slujirea preoţească, potrivit canoanelor.
Activ imorale.

91. Pregătirea sufletească şi trupească a preotului pentru săvârşirea sfintelor slujbe.

Canonul împărtăşaniei.

92. Mijloacele de formare şi îmbunătăţire a păstorului de suflete: rugăciunea,

postul, lectura, meditaţia etc.

93. Continua pregătire intelectuală a preotului

94. Raportul preotului cu membrii familiei sale, cu rudele, cu vecinii, cu prietenii

95. Modestia şi cumpătarea preotului. Îmbrăcămintea sa şi a familiei.

96. Curăţenia preotului în căsnicie.

97. Tactul pastoral.

Tactul pastoral este facultatea de a judeca o situaţie dificilă rapid şi cu
fineţe, care determină o comportare corectă, delicată şi adecvată; totalitatea
mijloacelor întrebuinţate pentru a izbuti într-o acţiune. Acţiune înţeleaptă
în orice situaţie.

98. Comportarea preotului în societate. Atitudinea sa în relaţiile cu autorităţile

bisericeşti şi cu cele de stat.

99. Relaţiile preotului cu credincioşii de alte confesiuni.

25
100. Combaterea aspectelor negative din viaţa credincioşilor: alcoolismul,
concubinajul, divorţul, avortul şi practicile anticoncepţionale; lupta împotriva
superstiţiilor şi a vrăjitoriilor.

101. Importanţa activităţilor cu tinerii. Modalităţi de implicare a acestora în acţiunile

concrete ale parohiei.

102. Implicarea preotului în acţiuni caritative organizate. Asistenţa socială în

parohie.

103. Relaţiile preotului cu profesorul de Religie şi cu elevii.

104. Datoria preotului de a săvârşi serviciile divine şi de a răspunde prompt şi cu

conştiinciozitate cerinţelor duhovniceşti ale credincioşilor.

105. Combaterea formalismului şi a rutinei preotului.

106. Curăţenia în biserică şi pe Sfânta Masă. Păstrarea obiectelor de cult.

107. Datoria preotului de a predica la toate serviciile religioase.

108. Viaţa de familie a preotului.

109. Taina Cununiei. Rânduiala Tainei

26
110. Săvârşitorul şi primitorii Tainei

111. Timpul săvârşirii Tainei

112. În ce condiţii şi pe baza căror acte poate săvârşi preotul Cununia?

113. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească primitorii Tainei Cununiei

114. Sensul protocolului bunei-învoiri. Cum se procedează?

115. Vestirile. Rolul lor, când şi unde se fac?

27
116. Impedimente la căsătorie.

117. Stabilirea gradului de rudenie pentru cei ce doresc să se căsătorească. Cum se

procedează dacă solicitanţii sunt rudenii?

118. Căsătoria celor cununaţi o dată sau de mai multe ori. Cum se procedează dacă
numai unul a mai fost cununat înainte?

119. Este îngăduit să se oficieze slujba Cununiei unui creştin ortodox cu unul
neortodox sau necreştin?
Nu.

120. Se pot cununa mai multe perechi de miri deodată?

Nu. Ei reprezintă în acel moment Biserica lui Hristos, atenţia se îndreaptă asupra lor exclusiv

121. Pregătirea duhovnicească a mirilor pentru primirea Tainei.

122. Logodna. De ce este potrivit ca ea să fie săvârşită odată cu Cununia?

123. Se pot săvârşi logodna şi Cununia în alt loc decât în biserică?

Nu.

124. Naşii de Cununie

Ei sunt martori sau garanţi ai seriozităţii angajamentelor luate de viitorii soţi
şi ai trăiniciei legăturii lor; părinţi spirituali; de aceea, la logodnă, ei pun, cu
preotul, pe inele, iar la cununie, pe cununiile care se pun pe capetele mirilor. Naşii
trebuie să fie otrodocşi, cu vieţuire creştinească exemplară şi mai în vârstă decât

28
mirii, purtându-se faţă de miri ca nişte părinţi şi învăţători ai lor.

125. Se poate săvârşi Cununia religioasă înainte de căsătoria civilă?

NU.

126. De ce este nevoie de certificat de Cununie? Unde înregistrează preotul

Cununia?

127. Ce sfaturi li se dau mirilor în predica de la Cununie?

128. Taina Sfântului Maslu. Rânduiala.

129. Primitorii Tainei. Poate fi administrată Taina şi celor sănătoşi?

Da.

130. Lucrurile de care are nevoie preotul pentru săvârşirea Tainei

Untdelemn, vas cu făină şi 7 beţişoare.

131. Numărul slujitorilor necesari pentru săvârşirea Tainei

Pentru săvârşirea Tainei Sfântului Maslu trebuie de regulă şapte preoţi după
numărul celor şapte daruri ale Duhului Sfânt (Is. 11, 2-3). Numărul acesta
simbolic aminteşte şi unele fapte din istoria Sfântă a Vechiului Testament care au
fost privite ulterior ca nişte preînchipuiri sau prefigurări ale Sfântului Maslu.
Astfel, şapte au fot preoţii care au sunat din trâmbiţe şi de şape ori a fost
înconjurată cetatea Ierihonului înainte de a fi cucerită (Ios. 6, 13-16). De şapte ori
s-a rugat Ilie pe muntele Carmel, până când a dat Dumnezeu ploaie pământului ars
de secetă. Proorocul Elisei a înviat pe un tânăr mort, culcându-se peste el de şapte
ori şi tot de şapte ori s-a cufundat în Iordan Neeman sirianul, când s-a curăţit de
lepră, potrivit sfatului proorocului Elisei. Dea aceea, rânduiala cuprinde şapte
apostole şi şapte evanghelii, precum şi şapte rugăciuni deosebite pentru
binecuvântarea untdemnului şi tămăduirea bolnavului.

29
În practică, la nevoie, pot sluji sfântul maslu şi mai puţini preoţi: de obicei cinci
sau trei, sau cel puţin doi. Săvârşirea Sfântului maslu numai de un singur preot
este o abatere de la tradiţie.

132. E necesară citirea tuturor pericopelor apostolice, a Evangheliilor şi a

rugăciunilor, dacă slujesc mai puţin de şapte preoţi?

133. Când se face ungerea cu untdelemn sfinţit?

134. Rânduiala slujbelor înmormântării şi a parastasului. Datoria preotului

de a predica.

135. În ce condiţii şi pe baza căror acte poate săvârşi preotul înmormântarea?

Certificat de deces.

136. Când se face pomenirea morţilor?

Cei trecuţi la cele veşnice sunt pomeniţi în mod special în două sâmbete de
peste an: cea dinaintea Duminicii „Înfricoşătoarei Judecăţi” şi cea care precede
Duminica „Pogorârii Duhului Sfânt”, numită şi Sâmbăta Rusaliilor sau Moşii de
Vară. De asemenea, pomeniri pentru cei adormiţi se fac în fiecare sâmbătă din
Postul Mare.

137. În ce împrejurări va săvârşi preotul rânduiala la ieşirea cu greu a

sufletului?
Se face la căpătâiul celor care luptă greu şi îndelungat cu moartea, adică cei
care se chinuiesc rău şi nici nu se fac sănătoşi, dar nici nu-şi pot da sufletul.

138. Înmormântarea în cazul sinucigaşilor.

Hotararea nr. 506, din 1949, privind inmormantarea sinucigasilor (B.O.R.,

nr. 7-10, 1949, p. 177-178)
Slujba inmormantarii sinucigasilor <> sa fie facuta numai de catre un singur
preot si nu in locasul sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul sa poarte
numai epitrahilul, săvârşind slujba după ritual redus.
    Să nu se traga clopotele şi să nu se ţină cuvântări.

139. Sfinţirea apei. Rânduiala Aghiasmei mici şi a Aghiasmei mari.

30
140. Molitfelnicul. Rânduieli pentru diferitele trebuinţe duhovniceşti ale
credincioşilor.

31