(CRESTINISMUL $1 PROVOCARILE LUMI CONTEMPORANE Toca oie ns SLT Cultura este opera de imbundtatre, innobilare, infrumusetare si perfectionare social, moral si spiritala a omulut. (Marion V. Felea, Religia culturl) FFiecare popor de pe fata pimantului are © culturd proprie, nafional’. Aceasté cultura are mai ‘multe forme de manifestare: in folclor, arhitecturd ete. Daca studiem istoria culturii sub toate formele ci: istoria artelor, stiintclor si, in general, istoriatuturor creafiilorspiritului omenesc, la toate aflim 0 origine comund, religioas’, Faptul cA astizi nu se mai observ acest lucru si nu se mai vrea recunoasterea lui are mai mici important. Noi trebuie s& stim ci baza, temelia cunoasterii umane este ‘una religioasé. Iata céteva exemple care ne vor liu: literatura s-a ndscut cu cele dintii rugiciuni gi cintece adresate lui Dumnezeu. Poezia s-a nascut din versurile care erau inchinate diviniaii. La fel ‘muzica: primele cntece aveau tot un rol cultic. In ceca ce priveste arhitectura, menfionim faptul c& primele realiziri artistice au fost templele. Trebuie ficutd diferenfa intre casele de locuit gi realizarile aistice. Oamenii puteau locui foarte bine in pester, dar ca realizar artistce, primele au fost, desigur, locasurile destinate cultului, $i aceasta listt poate continua cv filosofia, medicina, astronomia ale caror prime baze le-au pus preoti Asa cum exist 0 arta si o culturt chineza, engleza sau franceza, tot astfel exist o arti si culturl crestind, care nu se restringe la un singur popor, ci are 0 arie de raspindire mult mai larga. Ea are aceleasi forme de manifestare ca si celelalte culturi: flosofie, poezie, literatura, arhitectura ete. Daca ne referim strict la capitolul ,arté crestind", ea se regiseste in: arhitecturd, picturd, sculpturi, tapiterie, miniatura etc. In timpul marilor prigoane, atunci edind erestinii erau nevoiti st stea ascunsi in case sau sub pamént, in catacomb, s-au pus bazele primelor monumente de arti: micile bisericute care se gisesc in ¢galeriile catacombelor sau picturile aflate in aceleasi locuri. Bineinfeles, inceputurile erau foarte sfioase, dar aveau 0 mare influenfa in inimile curate si sfinte ale primilor crestini. Ca si monumentalitate arta crestind a primelor trei veacuti nu putea ‘concura cu arta paging, care se desfisura si se dezvolta liber, ins ca putere duhovnicease®, era cu mult deasupra ei. Odati cu ppunerea in libertate a tinerei credinfe, dezvoltarea artei a Iuat un mare avant. Unde se raspandea erestinismul, se organiza i Biserica. Orasele se umpleau de biserici impodobite cu pictur sau/si mozaicuri minunate, De cele mai multe oi, aceste biserici au niste dimensiuni uriage, vrdnd parca si zdrobeasc& prin grandoarea lor constructiile pagine care, de acum, incepeau s& decada. Arta crestini se ficea vizibilé nu numai prin marie biserici, ci si prin Sfintele vase prezente in ele, adevatate bijuterii din aur si argint. Se facea viibila prin cintarea bisericeasea ce devenea din ce in ce mai complet, prin icoanele minunate care se pictau in atelierele mintstrlor, multe din cle devenind fic&tcare de minuni. Sub inspiraie erestind s-au realizatcelelalte picturi ale lui Rafael sau Leonardo da Vinci, operele poetice ale lui Dante si Shakespeare ori eele muzicale ale lui Bach sau Mozart, opere mult ascultate si admirate ast La temelia culturii europene stau, pe ling arta cresting, cartea, scoala, stinfa, aseziimintele sociale et. Dintre toate, cartea este cea mai importanta uneala a culturi Carte erestina prin excelent este Sfinta Scriptura, care a fost studiati, comentata tradusd si rispindité in toate limbile 3i rile Europei, Dar citirea si raducerea Bibliei a constituit si constitu © preocupare culturala mereu in actualitate, ‘Scoala e casa, locul unde se naste cultura. Biserica a ficut, inci de la inceput, din scoala unul din scopurile ei esentale Pentru a invaja credin{a crestind, Biserica a facut scoala cu tofi cei ce doreau si o imbritiseze, Deci cele dint scoli europene, pentru popoarele crestine, sunt scolile Bisericii, mai exact cele minastrest, in care minfile necunoscitorilor erau Tuminate de episcopi, preoti,cilugri, dar si de dascali mien, formafi, la randul lor, tot de Biseric. Mai mul, in evul mediu, in vremea navalirii barbarilor, tot Biserica, cu ajutorul scoli, a setpat Europa de primejdia de a-gi vedea civilizatia distrusi, prin salvarea, copierea manuseriselor, ale operelor artistice, ale comorilor spirituale ale antichitai De asemenea, din scolile medievale, vor lua nastere universitiile. ‘Stinya a fost o preocupare a scolilor crestinismului. Reprezentanti de seama ai descoperirlor stiinfifice au fost cameni ai Bisericii. Aste, cllugirul Guido Arezzo a ereat solfegiul si portativul, un alt, Alcuin, organizeaza invayimantul in Franja, sfintul Chiril e intemeietorul alfabetului chiilic, ce sti la baza popoarelor slave, episcopul Vergiliu sustine pentru prima dat 2 PAmantul ¢ rotund, abatele Suger construieste prima masind cu aburi, cdlugiral Pontius descoperd metoda instructic surdo-mutilor, jar un altul, Lanta, a aflat calea de a invita orbii s8 citeascd. Creatorul geneticii si descoperitorul legilor credit este ealuginul Mendel, preotul foan Meisters din Viena a construt cel dintai observatorastronomic, si exemplele pot continua, ‘Nu fn ultimul rind, asezaimintele sociale ale modemitati au la baz agapele primelor veacuri crestine. Sunt cunoscute milostenile Sfintului Nicolae, azitele, orfelinatele,spitalele intrefnute cu cheltuiala proprie a Sfantului Vasile cel Mare, Dar trebuic si amintim cd Biserica a avut si un rol politic, reusind si unifice politi, uneori chiar si militar, regatele si imperiie din Evul Mediu ‘Cazania ai Varaamook a: ss * Cele citeva reguli de viasd, prea vagi, ale flosofilor, -au dovedit insuficiente pentru a conduce corabia eivilizatiel, dupa ce furtuna de barbarie si ignoranya va meitura toata ordinea stabilita. Era nevoie de o autoritate positiva mai puternicd ‘i defintivé, Biserica 0 va aduce. (dupa Hendrik van Loon, Isioria omeniri) W Prezinti modalitiile prin care gindirea crestin’ a transfigurat cultura si civilizafia europeand, [W Privind realizarile culturii si civlizatiei europene, spune in ce masura crezi cdi se acorda sau nu omului conditia de creator? ‘Argumenteazi-fi rispunsul. Ii] Se poate face o comparatic intre Creatorul universului si creatorul unei opere importante din cultura si civilizafa european? ‘Comenteaza. Hl Afirmatia lui Andre Malraux: Secolul urmétor va fi religios sau nu va mai fi deloc, are vreo legituri cu evolutia sau involufia culturi in secolul nostru? Care este imaginea Bisericii in zilele noastre? Mai este ea consideraté factor de cultura si civilizajie? Este posibilé o cultura crestind astizi? Hl Care erezi ca este rolul crestinismului in istorie in ceea ce priveste viitorul culturi sal civilizatii? Alcatuieste scurte referate despre mari crestini care si-au-adus aportul la dezvoltarea culturit si civilizatiei universale plecind de la euvintele Parinteui Stiioae: ‘Omul are nevoie de lume numai ca drum spre Dumnezeu, ca pregitire pentru injelegerea lui Dumnezeu. Onuul nu se ‘poate opri ta lume. Nu lumea il duce pe om la Dumnezeu, ci omul duce tumea la Dumnezu. ‘Nu omul este 0 parte a cosmosului, ci toate parfile cosmosului sunt parti ale omului. Omul nu este un microcosmos, ci cosmosul proprivezis, dnd un sens deplin taturor partlor ereaiei. (Pr. Prof. Dumitru Stiniloae, Comentarii la Ambigua) NOTITE 48