TRAIREA INVATATURI CRESTINE ini nei reg Ortodoxia invata ed viaja este un dar de la Dumnezeu, ea urmare a iubirit Sale, De aceea, viata umani trebuie pretuiti, conservata si ocrotitt permanent, ca o sublima expresie a activitafii creatoare a Ini Dumnezeu, Care ne-a dat vial nu doar pentru 0 existent’ biologicd, ci pentru veynicie. Dumnezeu este singurul Care hotiriste totul in ceea ce Priveste zilele fieciruia. De accea, noi trebuie sit respectim viafa semenului ca pe propri noastra viata. Ins, mai mult decit asta, fiecare din noi avem datoria de a evita tot cea ce ne-ar putea primejdui sau distruge propria noastr existent Pacatele impotriva viet sunt multe, incepand cu violenfa si termindnd eu eutanasia sau suc Pentru ci tineri sunt cei mai expusi diversilor factori de degradare a demnitatii umane, este foarte important ca ei si nu cada prada acestor tentafi, pentru a nu-sirisipi vita Violenta poate fi verbala adica tipete, injurituri, sau fzicd, prin bath, lovituri cauzatoare de rini sau chiar de moart, | find generati de cele mai multe ori de minie necontrolabila, De aceea, Sfanta Scriptura ne indeamna Ia o viat linisti Fericiti cei blanct ca aceia vor mosteni pamantul (Mati 5, 5). Violenja are efecte grave atit asupra trupului, psihicului tindrului, acesta putindu-si pierde incct stima de sine sau poate prezenta tulburiri de integrare social in fata violent, tinerii au mai multe posibilitii: fuga, apelarea la autortati ajutorul strain, dar si proprile puteri. Un aspect important este incercarea de a evita motivul violenfi, printr-un comportament controlat si prin stapanire de sine, Sinuciderea, una dintre cele mai mari pligi ale societaii, se defineste prin curmarca constienta $i voluntara, direet& si arbitraré a propriei viet. In afaré de nebunic, deznadcjdea este cea care duce la sinucidere. Ea inseamna pierderea increderii in bunatatea gi milostivirea lui Dumnezeu, cauzele fiind necredinga, mandria,friea si mai ales lipsa unai duhovnic bun. Daca alte pacate lasd posibilitatea pocaintei, sinuciderea desfiinteaza pentru totdeauna o astfel de posibilitate, cel ce apeleaza la ea aruncdndu-se definitiv in suferinja vesnicd. ‘Sfnta Scriptura ne oferé exemple care indeamna impotriva sinucideri: $i desteptdnduse temnicerul si vazdnd deschise usile temnijei, seojdnd sabia, voia sd se omoare, socotind ed cei inchisi au fugit. ar Pavel a strigat cu glas mare, ziednd: Sa up faci niciun réu, ca tof suntem aici. (Fapte 16, 27-28); Oricine urdgte pe fratele sdu este ucigas de oameni si sii ed orice uucigas de oameni mu are vial veynicé, dainuitoare in El. (Toan 3, 15), Sa mu ucizi! (Testa 20, 13). Biserica condamna deci sinuciderea pentru c& este crim Impotriva omului, a societifit si a lui Dumnezeu, Care ne- diruit viata. Impotriva pacatului deznidejdii gi a gindului sinucideri, Biserica propune rugiciunea sthruitoare, spovedania gi impartasirea eu Sfintele Taine. Un alt mare picat este eutanasia, adici metoda de provocare rapida si fard durere a unei morti imediate, pentru bolnavii incurabil, cu scopul de a le curma suferinga. Potrivitcrestinismului, viaja este un dar al lui Dumnezeu. Existenta si libertatea omului se leaga in primal rind de Dumnezeu, apoi de parintii sti si de mediul inconjurdtor. Hotarirea de a muri nu ne apartine, deci, nous, ci Dommului, Care are absolut suveranitate asupra vieii noastre. Intervenfia cu brutalitate in curmar felegere strict piminteasca a viet umane, nu indreptafesc distrugerea viei Pentru viaja de dineolo, putind pri Daca cei ee administreaza facultajilor mintale, sunt sinucigasi Aceasti conceptic este 0 pervertire a sensului suferintei. Pierzdnd sensul transcendent al fiinfei umane, omul modern nu ‘mai este capabil s& recunoasct valoarca inviolabilé a propriei viet, ajungand astfel in situafia de a propune eliberarea de viata ca si cum ea ar fi un simplu obiect. Adevaratul crest trebuie sh ijeleagit ch suferinja poste duce la smerenie, a pocaint, la curdgare de patimi, adica la uarea cruct si urmarea lui Hristos, ede propria suferinii $i moart. In cazul bolilor incurabile, Biserica recomands folosirea tuturor mijloacelor in vederea usurarii durerii provocate de boalt: administrarea Sfintelor Taine, consiliere duhovniceasea, rugaciune, tatament medical ete. Deminitatea omului consta in faptul e& el este coroana creatiei, chipul lui Dumnezeu (Facerea 1, 26). Potrivit acestei ddemnitati, omul este dator si Jupte impotriva patimilor din el, care nu fac altceva decat si degradeze accastl demnitate. Din nefercire isitele vieti pun in fata tinerlor posibilitatea desfidnii, a dezmatulu, a laxismulu, a deli, Faf in fat cu aceste realitiji, tne rebue ia atitudine, need in faa plcerilor pitimase, pentra csc astfel st devin roi viefii celui suferind, avind ca pretext mila sau compitimirea lui, are la baz o find deci imorala. Mantuitorul Hristos ne-a invajat e& nici cele mai grele suferinte orice clipa a ei, chiar daca pare fird sens, prefuieste foarte mult, sub aspectul moral, ui crestinului aflat in sufering’ edint& pentru picatele sale. tanasia sunt ucigasi, cei ce-si dau acordul de a fi cutanasiafi, daca sunt in deplinatatea partterscenereneccenaceeeenennennennareeneceeeacestora, ruinfndu-si att stndtatea fizid cét si pe cea psihica si nimicind astfel chipul lui Dumnezeu din fiecare dint ei. Dar demnitatea umana este astizi atacati si de nenumérate practici la care se apeleazi in numele gtin{ci ca de exemplu clonarea sau ingineria genetic8, utilizate cu scopul de a manipala viaja umand, si care nu sunt numai imorale, dar gi de-a reptul antihristice. Clonarea ar anula individualitatea si specificul persoanei umane, iar ingineria genetici transforma ‘embrionul uman intr-un simaplu material folost la diferite experimente, ‘Tandrul poate si trebuie s& fle atent la toate aceste pligi ale societifi, luptind impotriva lor prin rugiciune, sfaturile Prictenilor si mai ales ale duhovnicului, dar si prin proprile sale puteri si convingeri. tai luy ‘+ Nol im suniem stipdntt nostri proprit, ci administrator’ ai fiinei noasire. (Attenie al Amasiei) + Un adolescent, mat ciudat $i mai curios decét alti, a auzit cd cineva s-a spdnzurat, $i ce si-a propus el rémandnd singur acasd? A legato franghie de geam, nu prea sus, si-a pus-o de gat. A inceput sd tragd, sa vad cum e cand te spdncuri. Se géndea sa meargis cu experienja pana in momentul in care ar fi socotit cd devine periculoasd. A inceput si traga incet, Jncet, apoi tot mal tare $i, la un moment dat, a inceput sé fipe infricosat de moarte. Mama, care era in bucdiirie, a inarat in ‘camera lui si ea vdzut trigand cu disperare de funia care ft sugruma gd. ‘Mama a luat repede un cui, a taiatlegitura si, eltberdndi-l, la intrebat: Ce e cu tine? Ce faci? Ce s-a intdmplat?”. El é-a rispuns: Din curiozitate am vrut sd vid cum e cénd te spanzuri, dar n-am vrut si merg pdnd ta capdt. La un ‘moment dat, a apdrut cineva in faja mea cu o fured de fler, pe care o indrepta catre mine in asa fel, incdt sci ma surdipunga $i eu cram nevoit sd md retrag, din ce in ce mai mult, ca si md apar si am inceput sd gip. Vedeam eum, pe masurd ce md feream de furea lui, se stréngea lajut in jurul gatului si nu mai aveam nicio scdpare. Cénd al inerat tu, a disparut.”” (Mitropolitul Antonie Plimiideald, Tilcuri noi la texte vechi) © Eun-as exista, daca Tu n-ai fi in mine... sinag fi, dacdi neas f'n Tine, Doamne. (Fericitul Augustin) # Doamne, nu mi duce pe mine in ispitd. Doamne, sideste in mine ridacina bunatigilor si frica tain inima mea. Doamne, invredniceste-mdi sa Te iubese cx to sufletul si géndul meu s1 sd fac in toate voia ta, Doamne, apéri-ma de oameni gileevitori, de draci, de patimile trupest side toate celelalielucruri necuvioase... e& binecuvintat esti tn vect. Amin. (Rugiciunea Sfintului loan Guri de Aur) eter {i) Enumert cauzele reale care te-ar putea determina si devii violent. b) Ce faci cand devii violent? Continua girul, ‘Mi cert cu tot tame, © injur. © Ascat muzica * Loveseci'ce-mi vin la mind, WH Comenteaz’ urmatoarele afirmati * Cele mai multe jocuri video promoveaza violenta, Toate mijloacele mass-media au in prim-plan violenfa si moartea (sub toate formele: sinucidere, ueidere, avort etc.) Violenta se inibusi tot cu violent’. Copiii ar trebui descurajayi si urmareasea desene animate care promoveaza violenta. Violenta este uncori singura modalitate de a-ji face dreptate. Cea mai mare parte a muzicii pe care o ascultétinerii incurajeaza violenfa ‘Nimic nu justificd violenta, Mindria duce la violen{a. ‘Cei mai mulfi dintre adotescenti sunt violengi. [Un crestn adevarat are voie st devina violent? Argumenteazi (Si Rispunde, prin Adevirat sau Fals, la urmitoarele afirmati a) Fiecare persoanit in parte este stipanai pe viata ei 12‘yn fafa Violente,tneri sunt nevoit 8 rispunda tot prin violent «) Sinucigasii mu pot fi pomenii la niciun fl de rugiciune. 4) Demnitatea omului consti in faptul ci el este ,,coroana creatiei”. ) Crestinismul incearca st indeparteze suferinta din viata omului, Seti prim! lucru care if vine in minte end auzi cuvintele: ~ simucidere + eutanasie: = ueidere: 1 Inccarca sa aduei argumenteerestine uneipersoane care ar vrea si recurgi la unul din gesturile enumerate mai sus, pentru a © convinge ct viata meri si fie trait, {Bl Mai jos sunt enumerate cdteva dintre motivele care apar atunci cid o persoan recurge la aceste acte(simucidere, avor, eutanasie, ucidere). Sugereaz& c&i crestine de rezolvare pentru fiecare in parte * Nu miam vizut print de mulfi ani. Aw plecat la munci in steinstate si acolo au divorjat. Nu mai suport singuritatea, O iubese atat de mult, ineat nu mai pot tri firs ea Mca abuzat de multe ori céind eram mic. Merité s§ moard pentru asta. ‘Sunt prea bitin, prefer sii mor decat sf mf chinui att. ‘Si aya nu mai are nicio sansa, mai bine il deconectim de la aparate, {i Crezi c& cutanasia este o curmare a suferinjelor sau un inceput al lor? [Bl De ce crezi cd picatele ce degradeazit demnitatea omului se inmulfesc asa de mult in zilele noastre? OnganizeazA impreuni cu colegii thi dezbateri cu temele: * .Rizboiul —violenta, sinucidere sau patriotism?” fice ~ atac direct la demnitatea umana”, 1B