Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • I.1. Descoperirea Lui Dumnezeu

    Încărcat de

    Ovidiu Nicolae Moldovan
    12 vizualizări5 pagini

    Titlu original

    I.1. Descoperirea lui Dumnezeu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări5 pagini

    I.1. Descoperirea Lui Dumnezeu

    Încărcat de

    Ovidiu Nicolae Moldovan

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    es Toatii fiptura vizuth si nevazuti a fost creat de Dumnezeu din iubire. Omul, coroana intregii creatii, are menirea cea mai inalta dintre toate fipturile: aceea de a sta intt-o neintrerupti legitura cu Creatorul siiu, cu Parintele situ Ceresc, pentru a-I cunoaste voia si a o implini, Cunoscandu-L pe Dumnezeu $i implinindu-I voia, onl poate s8 ajunga la desivargire i mntuire. Dar cum putem si aflim voia Facttorulu si Ziditorului nosteu? Dumnezeu este Cel Care, prin bundtatea iubirea $i nemasurata Sa purtare de grija, ne implrtigeste si ne diruieste toate cele necesare spre a ne méintui. Altfel spus, El ni Se descoperd, ni Se reveleazss, ni Se arati, ni Se face cunoscut pe Sine si voia Sa. Revelatia divind sau descoperirea dumnezeiasca este acjimea prin care Dumnezeu se descoperi oamenilor, adic’ le face cunoscuti voia Lui, dorinfele si poruncile Lui, pentru ca ei si-L adore eu vrednici, si-1 implineasca voia $i, prin aceasta, sd se mantuiasca. Revelajia ajunge Ia oameni pe dou® cli: ealea maturali sicalea supranaturala. Revelafia natural Prin revelofie maturald injelegem toate invajaturile despre existenta si insusirile lui Dumnezeu, pe eare le desprindem ind privim cu luare-aminte ta toatA zidirea lui Dumnezeu. Aga cum o creatie literard vorbeste despre autorul ei, ta fel si ordinea, frumusejea gi armonia din natura marturisesc un Factor atotputemic, un Ziditor iscusit i atotingelept Fericitul Augustin spunea: fnireabd tumea, podoaba cerului, i vezi dacd mu-ti ritspunde dupi injelegerea ei ,-Dumnezeu nea creat!”. Revelafia supranaturali Revelatia naturalé nu ne este ins8 de ajuns spre mantuire. De aceea, Dumnezeu vine sa Se descopere oamenilor prin 4} Revelatia supranaterala. Astfel, primim de la Dumnezen adevirurile de trebuinf pentru mantuire, pe care le intelegem prin credint Revelajia supranaturali a fost transmis de Dumnezeu in mod direct sau prin alesii Sai: ingeri, prooroci trimisi si, deseori, a fost insotit de semne si minuni, arid prin aceasta c& toata creatia fi este supusi. Dumnezeu S-a descoperit fui Adam si Evei, patriarhilor, Iui Moise, profeilor, iat la plinitea vremii, prin Mantuitorul nostru lisus Hristos, Fiul Siu. Descoperirea divind in persoana Domnului nostru lisus Hristos este punetul cel mai fnalt al Revelatiei divine supranaturale Revelatia supranaturald sa incheiat odatd cu ultima seriere a Noului Testament, Cele doua forme ale Revelatiei divine sunt intr-0 deplind unitate Unde putem gisi comoars de adevaruri ce formeazi Revelatia supranaturala pe care Dumnezeu a daruit-o pentra ‘mantuirea oamenilor? Cum de nu s-a pierdut odata cu trecerea timpului gi cum de noi, astizi, stim la fel de bine ca si strémosi nostri care e voia hui Dumnezeu si cum s8 0 implinim? Revelajia dumnezeiasca supranaiuralé se gaseste in Sfnta Scriptura si in Santa Traditie. Acestea sunt cele dou moduri in care Revelaria suprananurala a fost pistraté si transmis in decursul veacurilor, Ambele sunt necesare pentru ‘mantuirea sufletelor/ Sfinta Scriptura (Biblia sau Cuvantul Lui Dumnezeu) este coledtia cArtlor sfinte scrise de prooroci, apostoli si de ali ‘oameni bineplicuti lui Dumnezeu, sub inspiratia Duhlui Sint Inspiratia divind este actu prin care Duhul Sfint il fereste de greseald pe sfintul scritor si, in acelasi timp, fi si malté duhovniceste sufletul, spre a putea injelege si simti ceea ce primeste. Ea nu este una verbal, in sensul c& Dumnezeu i-ar dicta comului cuvint cu cuvant ce si serie, ei are un caracter sinergic, de conlucrare intre Duhul Sfint, care comunicd, $i personalitatea sfintului scritor, care primeste si transmite in scris acest adevar mantuitor. Intervalul de timp in care a fost sisi Sfanta Scripturé se intinde pe durata 4 1500 de ani ‘Stinta Scripturd, cea mai de pret comoara daruité de Dumnezeu spre tuminarea si mantuirea neamului omenese, cuprinde adevaruri de credinti, norme de purtare si evenimente istorice care au fost scrise, pistrate si transmise eredinciosilor spre mantuirea lor. Stina Scriptura este alctruits din dows parti: Vechiul Testament si Noul Testament. Vechiul Testament congine Revelatia fficuti de la Adam pana inainte de venirea Domnului nostru fisus Hristos si este format din 39 de cirti canonice si 14 cart si fragmente numite ,bune de citi", intrucdt contin sfaturi folositoare pentru viata. Nou! Testament contine Revelatia ficuti de insusi Fil lui Dumnezeu gi transmisi de Sfintii Apostoli, find format din 27 de cérti canonice, Ambele parti ale Sfintei Scripturi sunt numite Testament pentru a arkia c& Hristos vrea ca aceia care vor crede in El si devin mostenitori ai iimpiratici ceruilo. Momentul cel mai important al Vechinlul Testament este legimantul tocheiat de Dumnezeu eu poporul evren pe ‘Muntele Sinai, De aceea, Vechiul Testament se mai numeste si Legea Veche. Cal nal inosmnat moment al Noului Testament este legimantul incheiat de Durmnezeu cu fntreaga omenire pe Cruces Gotgotei, prin stigniea Fini Su, De aceca, Nout Testament se mai numeste Legea Nowa sau Legea Tabi ‘Mantuitoral aged in cenrl invafturi Sale datoria dea iubi pe Durmnezeu din tot sufletul, din ot cugetl si cu toa inf noasr, ar pe aproapele nostra 2-1 iubi ca pe noi insine. "Sanaa Scripnur, id Crvdntu ui Dunezeu, ae ovaloare unc i neperitore si, de acsea, ebuie cits ies Om care deeyte st tainecd dupl via Tui Dumnezeu. Explicaren Sfinici Scripturi ma poate fi flcutt de oricine, cdc: cle Srnec a Seriptuit mse deulste dupa socotinja fiectrula; peru et niciodtdprooracia mu s-a few cu vol oma a ‘pamenii cei sfingi ai lui Dumnezeu au grait, purtai find de Duhul Sfaint. (2 Pt. 1, 20-21) Sfanta Traditie Sfanta Scriptura trebuie cits cu mult eroding, eu smerenie, eu evlavie cu fick de Dumpezen, Petry ane de o's lecture Sfei Scripturi, webu sh apicam in vist ceea ce ciim. Sfanta Scripturd este peniu suet eeea ce este brane pene tropa ef trig, hana trebuie mancat, dar ca s& o analizei in compoztia ei, e nevoie de laboraton, apa Pere praesionala gi de cercetriealfora. La fel se intimpl si in eazul Sfinei Scripts, Citind-o, ne hrdnim sulitcle CAS Preapretim ins e neveie de pregitre teologics, de credinisIuerBtoare, de interpretirle Sfinilor Pirin, adic8 de Stina Traditie. rin Sfanta Trade se intelege ttaluatea adevdrurlor revelate care mu se cuprind in Sfanta Scriptura, ef ay font transmis prin vu grat de edre Mantitora i fai Apestot nel filnd mel aru consemmate In ers pasirae de Sfanta Biserica paind in zilele noastre. Sina voctty Teas Hristos a predict sia rispandit Evanghelia prin viu gra, fra a lisa nimic-sers, lar Apostoli, mai ales prin va gral, a dat inviitura primth de la Hristos rimilorcrgtni Ea s-a transmis din gurd in gurd pint clnd parte» fost asternutl in scris de cltre Bisericd in diferite monumente sau documente: hotirrle formulate Ja cele 7 Sinoade Ecumenice; “viata bisericeasc® oglindita in datinle, obiceiurile si practicile sales cultul divin oglindit in ctnile de cult; = series ale Sfinijlor Parinis “ Snonmente de art bisericeasca (inscripfi, arhitecturd, pictur, sculptur’, monument funerare etc); ~ mirturisiri de eredinfa mai noi ale Bisericii ete ja decursul timpului, Sfintei Tradifi i s-au adaugat si false traditi, Sfanta Biserict promoveazi numai credinta devrait care a fost orezut inoideauna in Bserich(incepind cu Biseriea vec), pretutindent (in orice biserichortodoxd din Tue) eer tf (ot consemnatd de edtre tof paring si seritoii bisericest la fel). ire Sfinta Scriptura si Sfanta Tradife exist o legiturd negrlt de strinst. le au o valoare egal, clei amindous pasteaza gi transmit Descoperirea dumnezeiasd, find de neaplrata trebuingd pentru mantuirea oma ‘Sfaul Apostol Pavel subliniaza tesalonicenilor stat obligatvitatea Scripturi, ct sia Tradijie, arktind cli sunt east: ‘Deck ar atl, staf ncn iinet predanile pe care lai invita, prin cu fe prin epistola moat. (2 Te. 25) ‘Dar Dumnezeu s-a facut gi se va face cunoscut oamenilor si prin mimuni si profi Minunile sunt fonomene care nu pot fi explicate conform legilor naturl, deoarece le depdgese pe acested, amoral lor “flind Dumnecen, motivul, iubirea Sa fata de oameni, iar scopul, mantuirea noastri. apmorocte sunt preziceri ale unor evenimente care urmedz se intample tn viltor si despre care mu se poate sin ccondiji normale, fara descoperirea dunnezeieased. Minunit profile nu vor Tnceta niciodat,seopul lr find acela de anti Revelai. rar ecalcors ll poate cunosste pe Dumnezeu in imprejuririle vif, cc tot ceea ce se tml ceas decens zi de i, {ntoatd viata noasta, este din ingiduinta si cu voia lui Dumnezeu. ‘Nimie nu se pettece la intimplare cu noi, cu colegii nostri, cu pring eudelenoaste, eu aproapele nostra, Dureza este Col Cane ne indrumt gin calauzeste pasiide-elungulintegi viel. De la El vin gi bucurile, si mingdierle, eu mgluina Lai vin peste noi incercérife, mustrirle de constiins si chiar unele suferinte, nPefel, in orice imprejurare din viaia noast, trebuie si vedem mina PArintelu iubitor, Care ne cllluzeste spre iinwice Atanei efnd primnim note bune, e&nd prieteni si colegii ne iubesc si ne sar in ajtor, cind pAinii ne diruiese un Then pe care ni Lam dosit mult, se cuvine si-| mulfunim lui Dumnezeu penta bundtata si beandejea Sa. $I Is fel s8 aces er Seed colegi gi piteni se poartéurt eu noise pun rSbdarea Ia icercare, sau um o not mic, sau ne cearts pring aan bola Pentru ch si incercarileneplacute din vata noastt ne favaiA si-L vedem dincolo de ele pe Tat e=rese Steph, bun, stoiputemie, Care are mult rabdare eu noi sme pout de gj, Sb gndim atunei carn grep i L-am supdrat co faptele noastre, si-I cerem iertare sisi ne striduirm s8 fim mai bun pe nacrtenva Dumnezen ni Se deseoperd i prin solieitirle aproapelii nostru: atunci cand un stra ne cere milostenie, cau un celeg ne cere ajuorul, seu cei mari ne dau de ficut anumt treabl, st injelegem cf, in spateletutuor, stl Hristo, Care asteaptd de la noi faptele bune, spre & ne rindui un loc in Imparatia Sa Sere ac oseth edlaurire permanent din vija noastrA cunoastem bundtates, puterea, dreptatea,infelepeiunea, gris atentt { marea rabdare ale lui Dumnezeu faa de noi, precum si planul pe care Il are pentru fiecare dintre noi, Foaaaeee coon co aver aunt daruile fui Dumnezeu pentru noi sot ceea ce ne propunem in via vom reusi doar cu sjutoral Siu, suntem datoi si-I mulgumim permanent si, dact Il supiram cu fapele noastre,si-lcerem imediet frtare, Tea otra afla un anumit text din SfintaScriptur ni sed 0 refering ca aceasta: Facerea 1, 131. Primul cuvint (Facerea) ne ‘pune in ce carte va tebui si ‘simtextal respectv, Prim numir (1) ne arti ‘capitol ncareseafl ace text, ‘Numerele urmitoare (1-31) ne precizeazi verstele pe care ‘rebuie si le citim, adc de Ta 1 pindta31, [—— citilistorice ———> prezint storia nearmului omenese dela erearea prime farili pnd la Avraam, precum si istoria poporului evreu pain la venirea Mantuitorului lisus Hristos; pprimele cinci carti ale Vechiului Testament am fost scrise de Moise si sunt ‘eunoscute sub numele de Pentatewh ‘Canile Ves i eet) _ semen = g ac | respon ——> ant Ire Paint L__, cari profetice—» sunt in numar de 16 5 © De-ziua ei, o tandré a primit de la viitorul sof, care era plecat tn rdzboi, un pachet mare si rotund. Bucuroasi, (a ddesohis si, ndunara, a gsi 0 bila neagra, asemndtoare unei ghiulele de tun. Dezamdigit s-a supdirat si a aruncat bila in.

    S-ar putea să vă placă și