Sunteți pe pagina 1din 3
SPIRITUALITATE $1 VIATA CRESTINA LOM Osim eacoem oie miltatiecy if Termenul ewharistie provine din limba greaci si inseamnit mulfumtire, recumostint * Jertfa euharistica, adic’ Sftinta Taind a Euharistel, este central cultulu liturgic al Biseriii noastre, Ea a fost instituitt de c&tre Mantuitorul la Cina cea de Taind, cind a mulfumit lui Dumnezeu si a impartisit pe ucenici: lar pe cand méncau ei, lisus, ludnd pdine si binecuvantind, a frant si, dnd wcenicilor,a zis: Luati, mincati, acesta este trupul Meu. $i Judind paharul si multumind, lena dat, zicind: Bett dintra acesta toj, el acesta este Sangele ‘Meu, al Legi celei noi, care pentru multi se varsd spre iertarea pacatelor. (Matei 26, 26-28; Marcu 14, 22-24; Luca 22, 17-20) Eukarista este desivarsitea tuturor celorlalte Taine ale Biserici, prin care eredincioyi se unesc tn mod real cu Hristos, Jertfa ewharistica este 0 actualizare a Jertfei de pe Cruce a Méntuitorului, care are loc la fiecare Sfintat Liturghie, dup’ porunca Mantuitorului: aceasta sd faceti sore pomenirea Mea (Luca 22, 19). Daca in Vechiul Testament se aduceau ca jer fnimale gi produse agricole, tn Noul Testament, Insugi Hristos se aduce drept Jerift,oBci El este Mieful lul Dumnezeu, Cel ce ridied pacatul lumit. (Ioan 1, 29) El este imaginea mielului pascal sacificat in Vechiul Testament (Iesitea 12, I-14). Spre deosebire insi de Jertfa de pe Golgota, care a fost singeroasi, Euharistia este o jertfi nesdngeroasa. Ce legaturd este inst intre Sfanta impartasanie si tubirea Jerfelnica? Prima este Trupul si Sangele lui Hristos, iar a doua il priveste mai mult pe om. Prima se sAvirseste numai in Sfantul Altar in Bisericd, a doua se poate sivarsi de fiecare om in parte, in relatia cu semenii si in viata de zi cu i, ‘Minfuitorul nostra Tisus Hristos a venit pe Pamént sia luattrup asemeni now pentru a ne scoate din robia picatului Nimie altceva nu L-a ficut pe Dumnezeu si realizeze aceasta decit marea si nesfirsita Lui iubire de oameni. $i aceasta iubire a Lai mu ar fi fost desivarsit8, daci ea mu s-ar fi incheiat prin insisi Jertfa suprema de pe Cruce, Cc chiar si Méntuitorul spune in Evanghelie: Mai mare dragoste decdt aceasta nimeni nu are. ca sufletul sé si-1 pund pentru prietenit sat. Coan 15, 13). $i irdigis Caci Dummezeu asa a iubit lumea, ined pe Fiul Sdu cel Unul Nascut L-a dat ca oricine erede in Els nu piard, i sd aiba viaga vesnica. (loan 3, 16) lata, asadar, care este forma suprema a iubirit— jertfa. Deci, legatura dintre jerfa euharistied si iubirea jertfelnica este lurmitoarea: sd nat wittim atunci cénd vedem Potirul cu Sfintele Taine in ména preotulul ci pentru a fi vrednici de ele, nu ‘rebuie si facem aliceva decit sa ne asumim dragostea jertfelnica pe care Hristos a ardtat-o fayd de noi, creatucile Lui, Samu ne imagindm vreodatd ci iubirea jerfelnic’ are putere doar pind la producerea actului suprem, adic al morfi celui in cauzd, Aici avem de-a face cu un alt paradox propriu crestinismului:jertfa este toemai ceea ce face ea iubirea noastrt si fie vesnicd. Poate ci, daca Mantuitorul Hristos mu ar ff mut pentru noi, ceea ce ne-ar fi propovaduit nu ar fi avut niciodats ‘veloaren gi pulerea pe care o are acim. Jertin esie ceca ce dil viagl. fmp&rtisindu-ne de Sfintele Taine ale hui Hristos, ne ‘mpactisim de Trupul si Sangele Lui. Jertfindu-ne din iubire crestiné pentru aproapele, ne impartasim noi ingine de jertfa Tui Hiristos, iar pe cel de langa noi il facem partas vesniciei ~ dac& el doreste acest lucru. Jubirea jertfelnicd este, poate, cea mai ta forma de propovaduire a hui Hristo $i totodata cca mai eficient. Deci Sfanta Liturghie, jertfa adusi lui Dumnezeu, trebuie sh se prelungeased si in societate, iubind pana la jertft pe aproapele nostru, dup modetul lui Hristos, Care, dupa ce a instiuit Euharistia, a spdlat picioarele wcenicilor (loan 13, 3-5). S-a rugat, a patimit si a murit pentra jertarea pacatelor tuturor, Noi nu trebuie insist murim de moarte singeroasd ca Hristos pentru ane jerifi pentru semenii nostri, ci iubirea jerfeinica se vede in faptele noastre de renunfare la egoism si de ajutorare a semenilor. Toli suntem creafi ca finfe sociale, care trebuie si trdim in comuniune cu cei de ling noi. Asa cum o pane, un trup, suntem, ede tof ne imparasim dint?-o pdine (I Corinteni 10, 17), as trebuie s& ne Imp&rtisim iubirea unul altuia. Asa cum Tl iubim pe Dumnezeu sil aducem jer’, asemenea si pe semeni, ca unii ce sunt creafi dupa chipul si asemanarea tui Dumnezeu, ‘rebuie sé-ijubim, céci nimeni nu iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, daca nu iubeste pe cel de lang el ‘Aceasti iubire mu trebuie si fic una teoreticl, ci aritat’ prin fapte. Biserica vorbeste despre fapte ale milei trupesti si fapte ale milei sufletesti. Astel, faptele milostenie trupesti sunt: hrinirea celui flimiind, adiparea celui insctat, imbricarca celui gol, cercctarea celui aflat in necazuri si nevoi, cercetarea celui bolnav, gizcuirea edldtorilor, ingroparea celor pe care nit are cine si-i ingroape etc. Faptele milosteniei sufletesti sunt: intoarcerea celor ritacti la adevar si a celor picdtosi la virtute, Invatarea celor nestiutori si nepriceputi, sfituirea celor ce au nevoie de sfat, rugiciunea citre Durmmezeu pentru aproapele nostru, mingéierea celor intristati risplatirea rdului cu bine, nerzbunarea pentru réul facut de alii, iertarea celor ce ne seresese. ‘Numai provednd astfel, noi continu Liturghia Eubaristicd din biseric& cu laurghia stu aproapelui, ce ne deschide usa Imparatie lui Dumnezeu: Anunci va zice Impdratul celor de-a dreapia Lui: Veniti, binecuvdntatti Tatdlul Meu, mosteniti ‘mparrtia cea pregatita voud de 1a intemeierea lumii. Céici flamand am fost si Mi-ati dat sii mandnc: insetat am fost si Mi-afi dats beau; sirdin am fost si M-ajiprimit; gol am fost si M-ayi imbrdcat; bolnay am fost si M-aticercetat; in temnit am fost sf afi venit la Mine. (Matei 25, 34-36) + 0 misiune crestind formata dintr-un sobor de preoti foarte bine pregatiti in ale teologied a fost trimisd si-L propoviiduiased pe Hristos la un trib de canibali, care mai exist si astdzi in junglele ecuatoriale. Pentru a-i impresiona pe slbatici, preoft s-au_imbrécat in cele mai scumpe vesminte si au luat Langa ei si un corp de armatd pentru a-i pazi. Au inceput si le tind tot felul de teorit despre crestinism, care mai de care mai alambicate. SAlbatieit au ascultat, dar Plerziindusirabdarea, au névalit pe ei Abia au sedpat sarmanii preofi cu ajutorul armatei. Cel mai tindr preot din grup impreund cu tdlmaciul au ramas ascunsi 0 bund bucata de vreme in jumgla, pana a invejat limba, Atunci preotul sa intors in trib vorbind én limba lor st i-a rugat sc-l asculte. ins canibalit in frunte cu seful tribului erau memultumifi; preotul sa oferit si le dea drept prada picioarele sale, Parintele, avand picioarele taiate, a inceput sa te vorbeasca despre Hristos si jertfa Lui pentru méntuirea oamenilor. Pagdnit si

S-ar putea să vă placă și