edIREA LWATATURM CRESTINE Meats Cees ear ee Cou Credinga fr fapte moar estl,spune Sfintul Apostl Lac. Ponta afi demonstats,crdina are nevoe de tape. Din pct, din | ce in ce mai mulji oameni sunt convingi ch este destul si fie erestini (crezind cf numai acest nume este destul pentru aei mantui) ~ Piri yreo luerare exterioard, Uits si se itrebe: dacl o win nu ar da oud, oare cum ar §? Sau dacd pomii nu ar da fructe, ne-ar plicea oare? $i din nou uitd sau ma ccunose un lueru esenjal: Mantuitorul, in Sfinta Evanghelie, a spus foarte clar: Aga si lumineze lumina voastr inaintea oamenilor, asa inca si vad {foptele voastre cele bune si 5a siaveascd pe Tatal vosira cel din Ceruri (Mt. 5, 16) ‘Cea mai concreté forma de promovare a valorilorcrestine este dovedirea credinfei pe care © avem prin lucrarea faptelor crestinest. De bund seam c& aceasti promovare a valorilorerestne ~ la care suntem chemai fecare din noi participam — poate fi ealizat si prin euvént, ms numai prin fapt. Dar, asa cum ne invata SfiniiParinti, mai recomandat® este fapta decdt vorba, deoarece aceasta de pe urmf, dact nu este verficath prin fapti, nu numai ci nu are aproape nicio valoare, dar chiar poate si sminti, $i despre cel prin care vine sminteals, Mantitorul spune e& ar fi mai bine sii lee o piatr de gat si si se arunce in mare, deci: fai u, sf vorbeascd faptele tale Datori Faptulu e& noi tekim int-o comunitate, valorile pe care le promoviim sunt observate gi analizate de cei din jur act pe timpul prigoanelor pigne marturisira adevarului cd est erestin atrigea dupa sine —aproape de fiecare dati — moartea prin chinuti, acum, din picate, foarte mult se ferese SA se arate pe sine crestini din cauza rusni pe care 0 inceared atunci cind Sunt pusi in fafa acestu fapt. Trebuie avut in vedere cf gestul de a ne face eruce end trecem prin fa unei biserit inseam a-L marurisi pe Hristos 5 valorle Sale. A mirturisi c8 yinem post atunci cind suntem intrebati de aceasta ~ chiar gi in batjocurd — inseam, ira, a-L mirturisi pe Hristos. A avea un comportament exemplar, respectind poruncife [ui Dumnezeu {mn orice timp si siti, inseamna a fun promotor al valorilorerestine. $i oare putin Iueru este acesta? Méntuitorul le promite celor care Il marurisese ~ nu doar prin ewvinte goue, ei print-o eredin(t lurdtoare ~ si marturiseascd despre ei — la réndul Lui inimea Tataluicerese. ‘Agadar, st stim bine, si stim cu fred, deoarece raspunderea pe care avem ca gi eresini este foarte mare, dar si mu uitim c8, dacd vom tri dupa cum ne este numele, mare va fi plata noastd in ceri [Ne putem pune intrcbarea: Ce rost mai are a promova valorile crestine astdzi? Apostoltile-au propoviduit intr-o lume piging, inchinttoare la idol, la zei, Dar a7i, end nu exist om care nu fi auzit de Hristos, end ~ cu daral fui Dumnezeu ~ trdim intro far ai cArei locuitori sunt aproape tof crestini, ce rost mai are acest apostola? Cui fi vorbim noi de Hristos dacd tofi se numesc crestini? Poate eX aceste nedumerii ar fi indreptafte daca mu am avea ochi si ne uitim la erestinit care ne inconjoari. SO ne uitim Ia erestinii care cid, s8-i auzim pe erestinii care injuri de cele mai sfinteIucruri, sme witém Ia crestini care comercializeaza droguri, materiale pomografice, arme cic. Toate acestea ne arat faptul e8 coi care vor reusi si recrestineze pe coi din jurul lor prin valrile promovate de ei vor fi mai mari decit cei dintdi mivturisitor,datoritéfaptului ci, dacd aceia sufereau de Ia nigte piginiinchinaori la idoli, cei de astizi sufer de la esi de © credintl cu ei, de Ia cei care se imiturisese afi etesin, $i ce poate fi mai tris decat acest Iucru? Tot au auzt de valori erestine, dar foarte putin sunt cei care vor si le si urmeze. Aici se vede marea infelepciune a adevaratului erestin ~si-iajute pe cei din jurul lors le si practice. Si aceasta vor reusi numa prin exemplul lor. $i de se va fntoarce un singur om la eredinfaIncritoare, doar un om, datortl lui, sa ‘nu ute e& mare se va chema in impatatia lui Dumnezeu Dintre toate valorile unanim recunoscute, ele eretine sunt pe cea mai inal treapt, deoareee sunt date de Dumnezeu, iar scopurile lor sunt transeendente, urmarind atingerea desavarginii: Fi, dar, oi desdvargii, precum Tata vostru Cel ceresc, desavargit este (Mt. 5,48). lath citeva dintre ele: Credinga Credinga este adeziunca total silberd a spirtului omenese la Dumnezeu, la tot ce a descoperit El Bisericii Sale, Pentru adeviratul crestin, eredinja este cca care il ancoreaza in Dumnezeu gi in Revelafia Sa, el neavand nevoie de niciun fel de dovada materiala, raionala a celor propovaduite de erestinism: Credinga este incredingarea celor nédajdiite, dovedirea ‘ucruritor celor nevdzue. (Eve. M1, 1) Niidejdea ‘Sperana (nddejdea) e increderea ch vom ajunge la fericirca vesnica si nu vom fi lipsii de mijloacele nevesare intuit, pe baza figiduintei divine care se consolidcaza cu ajutorul harului. De accea, Sfantul Apostol Pavel ne tndeamn’ s& 4 finem midejdea cao ancori. (cf. Ev. 6, 12) Tubirea Tubirea, prin care se realizeazi cea mai profundS legituri cu Dumnezeu si cu inteaga creat, este cca mai mare { porunca a iui Dumnezeu, ubirea erestina iese din sera sentimentelor ¢ intr in cea a voinei. Ea seoate de sub imperial fricit + pe omul care erede si are nfidejdea mintiri. De asemenca, ea este $i cel mai mare atribut al lui Dumnezeu: Dumnezeu este 1a Targutde care religioasd 24(in. 4,8) Dreptatea Ba cere ca fiecare si- indeplineasct datorile fade ceilalt. Libertatea Ea este siditi de Dumnezeu in firea omului find o dovada a iubiri Sale nemirginite Onwl cu adevirat ler este cel ce implineste poruncile divine, Libertaten se pierde atunci cind omul devine ,rob” catului Pacea Problemele lumii in eare triim se acutizesza mereu, se incheie mereu tratate care si medieze 0 aya zisi pace temporard, isd adevirata pace se poate instaura doar acolo unde interesele egoiste incetewz (Rom. 12, 18; 20) Sfingenia in sfisit, Ea este ,implinirea umanului”, este semmul coexisten(ei in persoana umand a tuturor acestor valor Sfinfenia este realizarea chemérii lui Dumnezeu: (Lev. 11,44) Rolul tneretului in promovarea valorilorerestine ___Socictatea umana este formati din mai multe categori de varsti, flecare aduedndu-si aportl in dezvoltaren acestca. ins dintre toate virstele,tinerii sunt baza societajii, avéind rolul cel mai important in societate, pentru c& ¢i au energia gi timpul rnecesar pentru a acumula tot bagajul de cunostinfe necesariniregi vet, tot acum find gi cel mai yor de modelat Jn aveasta societate,lovitd de false valori, ca desfrinarea, droguril, minciuna, in aceasta jungl8, in care adevaratele valor sunt considerate deptste, tneri au marea responsabilitate dea le promova pe cele erestne, singurcle care, departe de a suscita interese materiale sau politice, imbogéese spiritual. Prin ele fac viu pe Hristos in ei. Bincinfles, find valori ce ajus la desivargires morals, acesteatrebuie promovate prin exemplul propriu. Este foarte important ca societatea s fe pin de tineri care tries conform preceptelor morale cerute de Méntuitoral, cici numa astfel de sovietate are ganse de a supravietui gi de aajuta omul in drumul spre desivarsire.