'SPIRITUALITATE $1 VIATA CRESTINA Tiaras ree Dupa invatitura crestind, intreaga creatie este un dar al lui Dumnezeu Pentru noi, oamenii. De aceea, omul a fost creat in ziua a gasea, cfnd toate celelalte tau deja create pentru a-l primi pe cel ee era ,coroana creajei”, pe om. Piaimidit din aceeasi firini din care ¢ ficut intreg universul, omul se fnnudeste astfel cu tonta natura, prin trupal siu, find fiinfial legat de restul create. Dar omul a fost inzestrat si cu sufle, cu giindire,simgire si vointa propre. De aceea, Adam a fost pus stipdn peste toatt lumea, aceasta fiind pentru cl izvoral bunurilor materiale trebuitoare vietii $i materialul pe care-si va exercita intreaga activitate rationala. in aceasta calitate, omul a primit misiunea de a se ingriji de soarta intregi creat, de a o stipsini: Cresteti si va inmultti yi umplepi pdomdntul $l supuneti: si stapdniti peste pest dri, peste pascrile cerului, peste toate animalele, peste toate vietaile ce se misca pe pamént si peste tot paméntul! Apoi a zis Dumnezeu: lata, va dau toata iarba ce face saménja de pe toati fata paiméntului si tot pomul ce are rod ‘cu sdmdinfa in el. Acestea vor fi hrana voastra. (Facerea 1, 28-29) Citim in continuare in Sfinta Scriptura ci Dumnezeu le-a ficut pe toate bune foarte (Faverea 1, 31). Din pacate, odata cu cderea omului in pacat, a cézut si s-a pervertt si natura, Aceasta nu |-a mai recunoscut pe om ea stipdn, revoltandu-se in ‘continu. contra lui, pedepsindu-I pentru platul comis: Pentru cd fipmura, slujinducti Tie, Celui care ai ficut-o, se incordenzi Pentri pedepsinen color nedrep i ae domoleyte spre focerea de bine a celor care ve incred in‘Tine. (Injlepeiunce tui Solomon 16, 24), De asemenea, si Dumnezeu a blestemat pamantul pentru om, zicdndu-i: Blestemat va fi pdmdntul pentru tine! Cx ostenealé ‘te hrnest din en toate =ilele vert tale! (Facerea 3, 17), blestem care a fost sters inst prin Jerr Ménttorul Tntreaga natura este mediul in care omul se impartéseste din bundtatea tui Dumnezeu si din iubirea lui Dumnezen, este + unul din mijloacele prin care El se reveleazi omului: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vestestetaria (Psalm 18, 1). Onl a inteles gresit stapdnirea sa supra naturii, exploatind mediul natural in folosul séu. Pe de o parte, civiizatia moderna smulge eu o mare viteza si amploare resursele Pamfntului pentru a-si asigura bunistarea, iar pe de alta parte, otriveste natura prin deseuri, favorizand astel distrugerea sistemelor naturale de regenerare. Ecologisti au tras de mult semnalul de alarmd, ardtind 8 natura este din ce in ce mai distrusd, Cataclismele naturale, seceta, inctziea global, inundafile dispartia unor specii de animale sau plant, toate sunt efeete ale comportamentului | nostra fafa de natura Victima acestor abuzuri este in primul rand omul, pentru c@ el are nevoie pentru a supraviejui de un ' mediu inconjuritor sinitos. i Omul ar trebui sa sie c& mu este stipdnul absolut a naturi, pentru cd nu el este ereatorul ei. El nu este decaticonomul | Proprietarului divin gi de aceea, stapanirea sa trebuie infeleasd ca find uma de protejare si nu de distrugere a ei. i Relaja cu mediul din care omul a fost ereat si in care a fost asezat nu trebuie si se redued doar la satisfacerea nevoilor {sale egoiste, Dup& modelul Creatorului, onmultrebuie si fie el insusi un creator. Daca la inceput péméntul nu avea roade pentru | 64 Dumnezew nu trimisese peste el ploaie si pentru ci mu avea cine si-l Iucreze (Facerea 2, 5), dup ce a fost ficut omul, el a | primit porunca de a-1 cultiva (Facerea 2, 15). Deci trebuie s& fie o impreund-tucrare intre Dumnezen i om: Dummezeu di + ploaia, omul cultiv paméntul, scopul find unul si acelasi rodirea, infrumusearea create ; Datoria Bisericii este aceea de a sensibiliza omul moder gi de al face si injeleaga cA natura nu este ceva in exteriorul ' ui, ci parte din el, avand datoria de a o proteja, de a o ingrji,atat pentru binele su trupesc, cét si sufletesc,fiinded va fi | judecat dupa felul cum a respectat porunca divinf de a stipani pm samantul BVO cc ee 39a © Creafia vézutd are dowd dimensiuni: una vazutd de ti si una la care nu au acces decdt cei inaintay in rugdchune si in viafa duhovniceasca. Pentru a i ingelese cele de mai sus avem nevoie de un tablou real in faa ochilor. ‘Odatd, in Sféntul Munte Athos, au poposit un teolog si un avocat, buni prieteni, Aici au inceput sd viziteze Sfintele ‘Mandstiri. La una din ele au poposit mai mult, dat fiind e& aici au gaisit un parinte cu care sd discute cele ce it frdiméinau. $t ‘a;a, din discupie in discutie, au ajuns sila problema frumasuui, in special a celwi prezent in natura tnconjurdtoare, ‘Frumusefea naturil-~ spunea acel printe ~ ne ajuti si ne formam o concept, 0 idee despre slava tui Dumnezeu care, ‘pentru ca sé fie slavd Lui, trebuie si fle frumoasé. Aceasta strdtucire a creatiel mu rrebuie privitd ca ceva frumos in sine, ‘pentru cd se poate ajunge la idolairie. Cel mai bine este sa privim natura si celelalte lucruri ca pe o treapti care se suie spre ‘Contemplarea lui Dumnezeu. Respectinnd cele din jurul nostru prin aceasta prismd, It sldvim pe Dumnezeu Care le-a creat ait de frumoase - El Insusi find frumusefe. Foarte multi frasl aw fost surpringi plangdnd anumci cénd priveau ta mulfimea ‘nuanjelor, a penumbrelor si contrastelor pe care le cdpatau cerul si marea cnd erau mingdiate de razele soarelut. Au fost “urprinsi plangénd atunci cind imbrayisau cu privirea siluetele uriase, pline de forts si méretie, ale muntilor. $i au fost intrebapi: De ce? $i au raspuns: Nit se vede oare cum toate aceste frumusefi care ne inconjoard se luptdi care mai de care spre ‘si aria puterea lor gi spre a-l india pe cel ce le priveste spre contemplarea Mesterului Care .a zis si sau flcut, El a poruncit si s-au zidit.” (Psalm 32, 9? Dacd toate cele de aici sunt atat de framoase, cum oare sunt cele ce mu se vad inca ci se ‘vor face wazute in Imparatia lui Dumnezeu. ‘Poate cd uitind aceste lucruri, in minte deja se face prezentaintrebarea: ,.Bine, dar in naturd exstd destule creaturi respingltoare gi chiar foarte periculoase. Cum ne vorbesc acelea despre slava lui Dumnezeu si ce moti am avea noi ingine sa Ie proigjim?”. Acele creaturi nu sunt deloc respingatoare. Ni se par not asa, dar ele au fost create ex foarte mult folos. Un mare naturalist, Fabre, spunea intr-o lucrare de-a lui cd mule din animalele fap de care oamenii si-au creat un cult al ororit sal spaimel, fac foarte mult bine: bufnita, liliacul sau broasca réioasa. $i ca sd fim si puin flosofi,putem spune cd urdtul nu teste altceva decét complementul frumosuii. Penaru ca sd veder lumina unei imagini, aceasta are nevoie de umbri. Toate slujbele noastre bisericesti sunt inflorite cu expresiile frumos, frumusete, dar mesajul trimis de ele este in totalitate duhovnicesc. De foarte multe ori in ednarile dela sirana se folosesc imagini frumoase luate din realtile vzibile si palpabile ale acestei lumi. De aceea, asa cum trebuie avut un respect deosebitfapa de iuerurile sfinte aflate in Sfanta Bisericd, tot astfeltrebule avut si un respect fade frumusefile acestei Biserici cosmice in care ne afldm cu tol © Doamne, Dumnezeul nostru, edt de minunat este numele Tae in tot pamantul! Ca s-a indljat slava Ta, mai presus de ceruri, Din gura pruncilor si a celor ce sug ai sdvarsit laudd, pentru vrdjmasii Tai, ca sit amujestt pe vajmas $i pe Mzbundtor. Cnd privesc cerurile, lucrul mdinilor Tale, luna gi stelele pe care Tu le-ai intemelat, imt zic: Ce este omul cé-fi ‘amintesti de el? Sau fiul omului, cil cercetezi pe el? Micsoratu-l-ai pe dinsul cu putin fasa de ingeri, cu miarire si cu cinste ‘Lai incununat pe el. Pusu-i-ai pe dénsul peste fucrul méinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lu. Oile si boli, toate; inca $i dobitoacele cdimpului; pasdrile cerului si pesti mari, cele ce strabat cardrile mérilor. Damme, Dumnezeul nostru, cit de minunat este numele Téu in tot pamdntul! (Psalrnul 8) Enumert si alte probleme de ecologie: ~ deftigarea piidurilor + poluarea aerului = micsorarea unor resurse naturale [MDe citiva ani incoace s-au innmulft conferinfele, activitatile, margurile ecologistilor ete. care militeazA pentru salvaree Planetei De exempt @ 20 mantic Ziva pimantuuis 22 martie— Ziva mondiala # apeis G22 aprilie ~Ziua planetei Pimant; 1 aprilie~Ziua international a pastrilor; 2 24 mai— Ziua parcurilor dendrologice: 5 junie ~ Ziua international a mediului inconjurdtor; @ 16 septembrie - Ziva intemationali a conserviri straului de ozom; 24 octombrie ~Zius mondialé« protectiei animalctor; G19 decembrie ~ Ziua international a marior si oeanelor; 29 decembrie ~ Ziua interationalé a biodiversitafi {in urma actiunilor enuntate, s-au diminuat cu ceva problemele ecologice? Argumenteazi. Da si alte exemple. 40[i Comenteazs, din perspectiva invataturi crestine: ‘© PAmantul (cu tot ceea ce exist pe el) constituie casa noastr. © Chestiunile ecologice sunt in strinsd legaturi cu cele duhovnicesti, rezolvarea acestora din urma ducénd la ameliorarea primelor. {In fama Scriptura gisim solufi pentra rezolvarea dezideratelor ecoloice. [wl Joc de rol ‘PROCES: CRIME IMPOTRIVA CREATIEI LUI DUMNEZEU Pune-te, pe rind, in ipostaza unci persoane care pledeaza: © Nevinovat ‘© Nevinovat, pentru ci nu am stiut, nu am fost informa. © Vinovat, ins nu merit o pedeapsa grea pentru cd nu am gresit decat o singurd dat. ‘© Vinovat, merit sentinta ce-mi va fi dati. Giseste-{i un avocat care sd fe sustind si care Si poata demonta acuzafiile aduse de avocafii acuziri Cauta in ziare sau pe intemet un articol despre o catastrofa ecologic. Prezinta punctul tiu de vedere in legitura cu aceasta. Cauta soluji de rezolvare a probleme, Elaboreaza, impreuna cu colegi tii, un Cod-Feo, in care si existe ct mai multe indemnuri pentru manifestarea ‘i comportamentelor ecologice in scoalé, acasf, in societate, la servic, in nature. NOTITE inilor 41