RELIGHLE LUMI. en eran Crean ova Ta} Confucianismul este 0 doctrind eticd, flosofied, dar si social-politicd, aparuté in China, un sineretism intre cultul naturii si cel al strimosilor, care acordA un rol important sacrifcilor. Chiar daci Kung Fu-tzi, pe numele sit latinizat Confucius, n-a fost un intemeietor propriu-zis de religie, a avut o mare influent’ asupra teligiei chinezilor. Atdt de puternic a fost impactul adus de Confucius, inedt in China, aparitia sa este considerati ca Inceputul unei noi ere. ‘Trlind intr-o vreme de mare confuzie politica si decidere moral, (sec. al Vi-lea i. Hr), Confucius s-a propus imbunatiirea vieii politice si sociale din timpul stu, neavnd Conficus un succes real decat dupa moartea sa, cdnd tofi cei care Iau criticat si-au aritat admiratia pentru el « Serierle lui Confucius cuprind: = .Cartea Caintecelor” (Odelor); (Cartea Edictelor”; = {Memorial de ritualur; = Cartea muzi + {Primivara ~ Toamna Térit Lu”, Doctrina confucionisd este un amestee de traditii arhaice chinezesti, de principii morale, filosoice, religioase etc. Coloana vertebral invatiturii confucioniste este format din tradiie gi norme etico-poitce. « Principii confucianiste: + fidelitavea fag de eticheta social “respectarea datinilor, a moravurilr, a sacrificilor ce foxeazh cla ieranhileintr- societate bine structurats; = divinizarea imparatubul chinez ca Fiu al Ceruluis fn confucianism se realizeazA legaturi intre Univers (guvemat de zeul cerului Tian), societate si om. Acestea ¢graviteaza in jurul ideilor de norma, ordine, lege « fn centrul doctrinei confucioniste st omul si educatia absolutd: oricine poate deveni perfect, indiferent de originea sa, dack respectt neconditionatdisciplina i normele ea (perfectiunea) caracterizindu-se prin injelepciune, bundtate si cura, siavind drept scop suprem dezvottarea virttior. + Codul etc elaborat de Confucius se bazeaza pe: 1. Reciprocitate; 2. Omenie; 3. Dragoste gi respect in familie. + Dumnezew este uneori considerat personal, lteori o putere morald, sau un principiu impersonal, De aceea, nici vesnicia nu este infeleasd ca fiind o continuare a existenfei dupa moarte in prezenja vreunui dumnezeu, ci 0 continuare a influentei morale a stramosilor asupra idellor si valoritor urmasitor. a religi de stat, confucianismmul a menfinut elementele fundamentale ale vechireligit chineze, in primul rind cultul strimosilor gi al naturi, practice cultice avand in central lor Cerul spe ,Fiul Cerului, impratul Locurile de cult sunt templele, cel din Beijing, inchinat Cerului, find cel mai mare templu din lume. CCultul imperial a luat sfarsit prin revolutia din 1912, iar din 1917, confucianismul n-a mai fost recunoscut ca religie oficial a statului Concluzie Confucianismul nu este ati 0 religie, edt un sistem de crezuri religioase care determin’ valorile majorittii popoarelor asiatice, ale unei bune parti dintre chinezi, japonezi, coreeni si vietnamezi. El nu s-a manifestat niciodata ca o religie eu biserici si preofi. Savanfii chinezi I-au onorat pe Confucius ca pe un mare infelept, fra ins a-l venera ins ca pe un Zeu. BVO et [HCe-a vrut si spunk Confucius prin cuvintele: Eu sunt transmititor simu inifitor.... Iubesc treeutul si-1 cercetes cu injelepciune? {w)Confucianismul poate fi considerat o religie? Argumenteaz3. 61