—— RELIGHLE LUMIL (.lluminatul’). Scrieri buddhiste reprezentative: # ,.Cosul celortrei scrieri” aledtuit din: = ,Cogul mesajului Iui Buddha” (Suera); ‘Cosul disciplinei” (Reguli necesare viett cdlugdrului buddhist) [Copal doctrine!" (confine predic, dialoguri ete, ce explicd doctrina buddhist). ‘« ,Biografille (vietile) lui Buddha”, ,Cartea marilo { jocului lui Buddha" ete. impliri sau Istoria amnuntité a Viaya lui Buddha — elemente mitice din biografia sa Buddha (,lluminatul”, ,Trezitul”, ,{njeleptul", .Cel care a gasit calea spre Nirvana”) a fost un personaj istoric. Se pare cl a trit inte ani $58 51 486i, Hr. Viata saa fost invaluitdintr-o aura mitic. Elemente mitice din viafa lui Buddha: = varietatea numelui: la naslete se numea Siddbarta (,Cel ce si-a atins seopul”), mai tirzin se va numi Gautama (dupa rumele clanului din care ficea parte), apoi Sakyamuni (,Ascetul, Injeleptul printre Sakya”) si, in fine, Buddha (,huminatul”, "Trezitul”, ,Inteligentul”, odat& cu eliberarea din ciclul reincamailor si cu atingerea adevarului), nume cu care va intra in istori. ~ nasterea lui Buddha este incircaté de numeroase clemente mitice: este considerat zeu inainte de nastere, fyi alege singur piringi, conceptia este imaculat, Ia nastere urla ca un leu, spundnd: sunt cel mai bdirdn din lume, cel mai invdfat, cel ‘mai bun, cel mai viteaz, aceasta este ultima mea nastere. ta nasterea sa, dupa un sir hung de reincamari, apar semne miraculoase: statuile zeilor au c&zut la pmant, intelepti ‘brahmani au identficat cele peste 100 de semne ale Marelui Om pe corpul stu etc “ rimas orfan de mama, este crescut si educat de tatl siu, in conformitate cu statutul shu social (print), treednd prin ctapele firesti ale viefi:tinerefea, cAsttoria pentru a deveni patinte, avindu-I drept fu pe Rahul "a nastere, ursitoarele au proorocit tatlui cd mu va avea parte de acest fiu; de aceea, tata incearc& si- izoleze in palatul regal, dar cele pair iesiri nocturne, urmate de intAlnirile cu un batran (bitrénefea), un bolnav (bosla), un ascet (srdcia), un ‘ortegiu funerar (moartea) il determind s8 aleaga solufia salvdrit de cele patru reali; isi 48 seama cd soluia este Linistea $i pacea, = dupi iesirea din_palat parcurge etapele inifatice: abandonarea conditiei de print, iniierea in brahmanism si yoga. ‘confruntarea decisiva cu Mara (rul si moartea) se incheie cu victoria lui Skyamuni; devenind Buddha (,Trezitul”, .tluminatul"), intr in posesia celor patru adevaruri sacte, * apostolatul lui Buddha (aprox. 44 de ani) se va incheia in jurul anului 486 i, Hr. prin moat (Trupul siu va fi incinerat, cenuga find agezata in diferite monumente funcrare ~ stupa. Doctrina buddhista “Buddha n-a acceptat niciodati si-si struetureze inviatura intr-un sistem coerent scris sia transmis doar oral invjatura = Buddha a refuzat sd rdspundi la marie intrebari existentile: = Universul este etern sau ri? += Este finit sau ru? : = Sufletul are aceeasi component ca trupul? et. = A apelat la parabola (Sigeata Otraviti: In timp ce un om este rénit de 0 sdgeatd otrdvitd, cei din jurul sdu vor sd-i aducd un doctor, dar rdnitul se opune categoric: ,.Nu voi lisa sd mi se smulgd sageata pdnd nu voi sti dacd cel care a tras {ste un rézboinie sau un brahman, daci este inalt sau scund, dacd nu sti cum il cheamd, cum se numeste neamul sd, din ce ‘sat provine, céti locuitori are satul, cum fi cheamai pe fiecare, cdte rude $i prieteni are fiecare, ce coarda avea arcul din care “ha tras, ce pand s-a intrebuinfat la facerea sige, din ce copac sa ficutlemnul arcului, cine a tdiat copacul si cu ce secure, Cine a fost feral care a facut securea etc.”.); mesajul acesteia: inutilitatea tuturor intrebarilor ce nu vizeazi viala sacr’ si spiritual si nu progateste calea spre nirvana. * Potrivit budismului, exist un prineipiu creator unic, numit Atman sau Brahma, care este de fapt un fel de suflet * universal, in care sunt incorporate toate sufletele oamenilor de pe pimént ce reusese sf se elibereze, Dar, pentru ce un om SA reuseasca si se elibereze, adicd si fie incorporat in Atman, este nevoie si triiasca mai multe viet! suecesive. » Transmigrarea sufletului prin diferite trupuri, fie de plante, fie de animale, fic de oameni, adic& refncarnarea, se produce potrivit anumitor regul, legi: faptele din viala unui om, numite Karma, sunt cele care stabilese noua reincamare.‘Astfel, daca ficutfapte bune, omul va avea o reineamare bund, iar dact a facut fapte rele, o reincarmare rea, adil fie int-o planta, fe intr-un animal, fie intr-un om de conde social joasa (cergetor, criminal). ~"Gauzn giraui lung al reincararilor este necunoasterea din partea omuluic& torul este o iluze, ede fapt omul nu este ‘un eu, mu are um suflet care s8 fie 0 entitate propre, ci ttul este un non-eu. De aceea, cunoasterea acest lueru concordA eu Marea de eliberare, cdnd onul se va identifica cu Atman, se va depersonaliza, va dispérea pentru totdeauna, devenind una cu infinitul. Un astfel de om se numeste bodhi (feria. » Ageastd unire eu infinitul se numeste in budism nirvana, Dupa cum lumea este supust spatiulu si timpului, nirvana este aspaialt si temporal, o stare de distragere a ceea ce este supus reincamri, a non-eului, a iluzei, © stare care nu se poate deserie. - Esenja invataturii Buddhiste «Exist 4 Adevaruri Sacre: 1. Toul este suferingd(dukka) ~a te nast, afi bolnav, afi departe de cel drag, a avea, a nu avea ete 2 Identficarea originii suferined, care este dorinja (tanha) ~ dorinfele, ait materiale, cir si spiritual, poftele oamenilor. 3. Necesitatea inlaturdri doringelor (stingerea poftelor). 44 Identificarea metodei de inléturare a suferinfei (,Calea de mijloc”). © A.urma Calea de Mijloc inseamna a avea: 1. Oopinie corecti (adevairata) 2. Un gadnd corect. 3. O vorbire corecta. 4. O activitatea corectit 5. O existent corectd 6. Unefort corect. 7. atentie corecti. 8. Oconcentrare corecta. «© Finalitatea inseamna cunoasterea adevirului (ckei totul este iluzie) prin oprirea ciclului reincarndrilor si intrarea in nirvana, ‘Dupd moartea Iui Buddha s-au structurat 3 mari directii, ,wehicole” 1 Micul Vehicul (,Calea cea strimts” - Hinayana) —-reprezint& partea ,conservatoare” a lumii buddhiste (are drept avhetip pe cflugirul ascetcare prin tchnici specifice de meditate gi iluminare, prin inelepciune, devine arhat- sfant- fiind sigurul care poate ajunge in Nirvana). 2. Marele Vehicul (,Calea cea larg” ~ Mahayana) ~ reprezinta partea liberal a lumii buddhiste (arhetip: onl jubitor eu jertf de sine, accesul in Nirvana fiind posibil celor care se isting prin iubire si sarifici)”. 3. Vehicolul tantric (,Calea de diamant” ~ Vajrayana) — numele vine de la cérfile sacre (tantras) ce cuprind un amalgam de tehniei meditative, dar si practici magice, ertice etc; adepii susfin c& practcie tantrie sunt accesiile doar initiator si se pot transmite numai de la guru la discipol Cele trei cai au dat nastere la noi curente,secte, seo, traditi. + Societatea buddhist cuprinde: ” faici ~nu pot atinge direct Nirvana, dar sperd inr-o renagtere mai favorabi, pentru a deveni cilugii; 1 calugri ~cunose invatitura buddhist au toate sansele sa ajungd in nirvana. CObiectele cele mai adorate sunt stupele, Buddha fiind omagiat prin ofrande gi acterituale specifice Ceremoniile buddhiste au loc zilnic, lunar sau anual (cea mai important este in luna mai, cénd este sirbatoritd nasterea ' simoartea lui Buddha) Conetuzie Budismal este singura religie care respinge ideea de Dumnezen, ca Flind Supremd. De acces, nici Buddha, foru, nu este considerat vreun profet al lui Dumnezeu sau zeu, ci doar o calduzi, un maestru spiritual. [WComenteazAtextul si apoi sere int-o singurd propozitie invajtura pe care o promovesz “iscultaf, 0 dscipotilor! Acesta este adevarul nobil despre sufein(a: nasterea este sufeinfa; batrdnetea este suferind iniristarea, plingerea, alungarea si decnddejdea sunt suferina. Contactul cu lucruri neplacute este suferintd (..) lar cava suferine exte aceasta: pofa nesijioasd ce inde la renastere, imbinatd cu pldcerea si desu, gasind cere il si colo: | mune, pofta de patimd, pofta de existent, pofta de deserticiune (..) Din contra, incetarea suferintel inseamnd incetarea ‘tasiril de ceva (de viaié) ~incetarea pofei, incetarea de a poft,incetarea ignorantei. (Din predicile tui Buddha) [MiPlecand de Ia afirmatiile lui Buddha: ‘Concepefi propria mantuire cu tnjelepciune (din Sigha Nikaya I); 59