Principii generale Religia islamicd este una dintre cele trei mari religii monoteiste, ficindu-si aparijia in istorie in anul 622. Istamismul isi revendicd originea din Avram. Astfel, potrivit eirii Facerea, strimosul comun al arabilor si evreilor este Avraam, prin Ismael, ful stu, avut cu roaba egipteanca Agar (Facerea 16, 1-16). ‘Moschee Omer, ual dre cole mat Leaginul Islamului a fost sinutul Arabiei (azi Arabia Saudita), 0 regiune importante oewi de reine ale sloma ‘aolatt si arida a Peninsulei cu acelasi nume, situatiintre Africa si Asia Ca religi, Islamul este un monoteism foarte riguros, deosebit de cel crestin $i mai apropiat de cel iudaic gi care are un profund caracter sincretist, imprumutind elemente atit din cretinism si iudaism, cat si din credinfele pagéne autohtone. ‘Mahomed — intemeietorul religietislamice Musulmanii nu il consideré pe Mahomed fondatoral unei noi religi, ci mai degrabi restauratorul credinfei monoteiste originare a lui Avraam, Moise, lisus si alfi profeti. Mahomed este considerat de Islam ultimul si cel mai mare profet, care Incheie si desivarseste revelatia inceputd de Dumnezeu. cu poporul iudeu si continuata cu cel crestin. Mahomed sau Muhammad, nume ce se traduce prin ,cel Iaudat”, s-a ndscut in anul $70 [Link]. (dup& alfi $71) la Mecca, cel mai important ‘ras din Arabia. A rmas orfan de mic, fiind crescut de rudele sale. La 25 de ani se casitoreste cu o viduva bogati, Khadigea (40 de ani). Au avut gapte copii, cea mai cunoscutl fiind fiica cea mic’, Fatima, Mahomed célitoreste mult cu caravanele, prilej cu care vine in contact cu lumea iudaica gi crestina, de la care Invafa foarte mult, Primele viziuni apar in jurul anului 610 (im fiecare an se retragea, in post si meditate, intr-o pesteré in munfii Hira din apropierea orasului Mecca). Intlnirea cu crestinismul, foarte bine organizat ca invayitura de credinfs, a facut s4 constientizeze ineriortateareligios-morala in care se afla credinjaidolatri a conationalilor. De asemenea, se simjea nevoia uneireligii unice, care si intireasca unitatea poporului arab. Acest lucru il va reusi Mahomed, prin noua religie propovaduita deel {ntrucét cerea o abandonare totalé in mainile lui Allah, zeul suprem, noua religie s-a numit , Islam", cuvant ce inseamnt ~supunere”. Adeptii lui Mahomed s-au numit mahomedani sau musulmani, adie, in traducere liberd, cei care se supun” in fafa Iui Allah Antemeiere si evolutie Mahomed a inceput propoviduirea noii credinje mai inti intre cei apropiati lui si ulterior in public, in piafa din cetatea Mecea. Propoviduirea noii religi a lui Mahomed nu s-a bucurat de succes la inceput, el find respins chiar si de uncle rude ale sale, care il considerau vizionar, mag, poet. Nowa religie a fost impusd totusi prin forté si respingea idolatria, promovind ‘unicitatea lui Allah, singurul Judecétor al oamenilor, céruia amenii ii sunt datori sé se supund cu toatl fiinja lor. Dupii un pelerinaj .de adio” la Mecca, unde a stabilit toate amanuntele cultului (insemne religioase, rugiciuni, Pelerinaje ete.),n anul 632, pe data de 8 iunic, Mahomed a murit, la Medina. Imediat a inceput procesul de glorficare a { profetului, instituindu-se un adevarat cult, iar mormantul sau a devenit al doilea le sfint dupa Mecca. Deoarece Mahomed nu desemnasc un succesor, dup moartea sa a apirut insttufiacalifului, ,succesor” al trimisului lui Allah. fn calitatea sa de garant al dogmei islamice, califul era prin excelent iman. Totodati, el era autortatea politica si ‘militar suprema. Uniti sub un singur conducdtor, arabii au reusit si cucereased numeroase teritori (Siria, Mesopotamia, Persia, Palestina, Egipt, iar mai tirziu Pakistan, Africa de Nord si Spania). A apirut astfel Imperiul islamic, o putere concurenti Imperiilor bizantin si persan, si din care se va dezvolta mai tirziu Imperiul Otoman. Carte sacre ale Islamului Coranul (in arabi, Al-Quran) este cartea fundamentald de invatatura a Islamului; are 114 capitole (sure), fiecare fiind impart in versete (6236). Coranul este considerat ca fiind necreat, coborat din cer lui Mahomed prin Arhanghelul Gavriil, desivargind revelajia ce s-a ficut pind atunci. Este inst’ mai mult decit evident faptul c& Mahomed s-a inspirat din Biblic in { aledtuirea Coranului, atat in ceea ce priveste invatitura, cit si pide folosite pentru a o exemplifica. Aceasta carte sacri a Islamului, este completata de 0 culegere de texte, numita Sunna, ce cuprinde cuvintele, faptele gi judecdfle Ini Mohamed, ‘ransmise pe cale oral si apoi fixate in scis Invagatura de credinga - Dogma esentiald este monoteismul. Dumnezeu are 99 de insusiri sau nume, pe care credinciosiitrebuie si le cunoasca sisi le recite; - Adam, Noe, Avraam, Moise, lisus, Care a adus Evanghelia (dar eare nu este Fiul lui Dumnezeu) si Mahomed, sunt profefi, acesta din urmé find cel mai mare; - invatitura despre ingeri se aseamana foarte mult cu cea iudeo-cresting ‘musulmanii recunase revelayiile iudeo-crestine, insi 0 considera desivarsiti pe cea a Coranului: -credinfa in Ziua Judecdtii gi in Inviere; - Raiul si fadul sunt materiale, nu spirituale; - credinta in destin, care nu anuleaza insa libertatea de a alege intre bine si rau. Astfel, faptele sunt create de Dumnezeu, dar responsabilitatca pentru ele apartine omului; - Coranul vorbeste gi despre Fecioara Maria, considerand-o nu Maica lui Dumnezeu, ci mama profetului lisus Principiifundamentale ale credinteiislamice: + mdrturisirea de credinga ~ cerinja fundamental a islamului si conditie pentru celelalte obligafiirtuale (Nu exis ald divinitate decdt Allah, iar Mahomed este profetul su ~~ rugdciunea ~ prezintd lauda adust lui Allah, este obligatorie pentru toti musulmanii adult i sindtosi: se desfisoaré de inci ori pe zi, la momente stabilite, in functie de rasiritul i apusul soarelu, si sunt anunfate de cdtre muezini, din minaret {um construt lingi moschee; realizarea rugdciuni implic’ anumite condi: curafenia personala si a hainelor, stare psihicd orespunzitoare, curitenia locului (intotdeauna se foloseste un covoras pentru rugiciune), privirea indreptaté spre Mecca, = postul — obligajia musulmanilor de a se retine de la méncare si bauturd pe timpul zifei, din zori pand la lasarea intunericului; are rol purficator, aminteste de scrierea Coranului si dureazio lund de zile (luna Ramadan din calendarul ‘musulman; deoarece anul musulman are 354 de zie, iar luna 30 de zile, Ramadanul cade difert de la un an la altal); postl este obligatoriu dupa vrsta de 14 ani; - milostenia — are rol de purificare, de spalare a pacatclor si greseilor; este considerata valabild numai atunci ednd este ficuti din propricinitiativa, irk a se astepia vreo risplata gi cind se diruieste ceva dra: = pelerinajul se face la Mecea, oragul sfant (locul de unde s-a si rispindit religia) si la Medina (la morméntul profetului); este obligatoriu pentru fiecare musulman, cel pufin 0 dati in vial; duce la iertarea tuturor patatelor gi, de accea, necesith 6 pregitire special a credinciosilo. ! Viaya religioasa : Prineipalal centru religios al islamului este oragul Mecca. Locagul de cult al credincigilor se numeste moschee (are in { componenf sala in care se aduna musulmanii pentru a asculta fragmentelecturate din Coran, anwvonul de unde se rosteste predica, precum si diferite alte sili pentru bibliotect, ateliere ete.) Vinerea este zi de rugiciune publica si de citire din Coran. in islam nu exista preofi, ca intermediari intre Dumnezeu i oameni, de aceea rugiciunea publica poate fi condusi de catre orice persoand, numiti iman, Problemele religioase care apar intre credinciosi sunt rezolvate de eitre un muftiu Gudecitor), Sirbétori religiouse Principala sirbitoare religioasa se desfigoari vinerea. Dintre marile sirbitori islamice, se pot aminti sirbatoarea sacrificiului (Bairam), sirbatoarea de rupere a postulu, sirbitoarea nasterii Profetulu, sirbatoarea nopfii destinului ~ celebrats ina27-21 a Ramadanului, cdnd se presupune cd i-a fost revelat Coranul Profetuli ete. Lumea musulmané numara astizi peste 1,5 miliarde de credinciosi (ocupa locul al doilea tn lume, dupa erestinism), dintre care doar 180 de milioanc sunt arabi Cele mai importante orienta sunt: + sunnismul ~ aprox. 90% din musulmani, ei reprezentind curentul traditional islamic (summa ~ tradiic): + siismul — grupare care il recunose drept urmas al profetului pe califul Ali: ~ Kharigismul (rebel) — aripa durd a islamisttor siti, find recunoseuti pentru puritanismul,intransigenfa si, uneori, 4 tanatismal lor. SUEMUCeUTL ‘Semnificatii in islam: * Se consideri ca viata religioasd a musulmanului incepe imediat dupa nastere, prin soptirea la ureche a mirturisiii de credinyl: Nu exista alta divinitate deedt Allah, iar Mahomed este profetul sau. * Turbanul: acoperamant al capului, utilizat de etre barbati mai ales in timpul rugici ttebuie acoperit intotdeauna in fata lui Dumnezeu. + Hidjab: acoperamant purtat de citre femei; conform regulilor islamice, pirul si faja femeii trebuie acoperite partial sau total, ficcare fir de par rimas neacoperit fiind considerat o sigeatd infipté in inima eroilor islamului, eT TT [dentifica elemente din Vechiul $i Noul Testament care au fost preluate de religia islamic’, i pentru musulmani, eapul G3] Cum comentezi faptul cd religia islamica cuprinde adeviruri de credinfa asemanatoare celei erestine i iudaice? (ex. cultul Feeioarei Maria; monoteismul; Raiul si Iadul) Care este pirerea ta despre .Razboiul sfint™? Consideri ca o religie trebuie impusi cu forta? Argumentcazi-ti convingerile. 37