Spiritualitatea Rasaritului Crestin

In cartea sa, parintele Tomas Spidlik utilizeaza pt a descrie cat mai bine
spiritualitatea rasariteana, izvoare precum Scriptura, Traditia, elenismul, curentele
spiritualitatii crestine ca spiritualitatea icoanelor sau spiritualitatea primara,
izvoarele crestine ale grecilor, romanilor, etc.

Viata in Duhul Sfant

Pt Biblie, duhul este suflul vietii. Teologie occidenta;a vb de un dar necreat care
este salasluirea in Duhul Sfant in nooi, si despre un dar creat , calitate noua a
sufletului, temei real pt noile raporturi de har cu D.S.

Taina iubirii lui Dumnezeu este o taina a unirii dar si a distinctiei.

Simboluri ca “ ingerul Duhului Sfant” ne explica venirea Duhului din afara.

Duhul este Facator de viata, suflu de viata, in Duhul tot sufletul viaza , si cu curatie
se inalta.

Este Sfintitorul, deoarece creaturile care nu sunt sfinte prin fiinta, pot deveni sfinte
prin impartasirea de Duhul Sfant.

Este Luminator: “In lumina Duhului vom vedea Lumina cea adevarata care
lumineaza pe tot omul ce vine in lume.

Este Curatitor, iarta pacatele, curata trupurile in asceza si da putere mucenicilor.

Face cu putinta tinerea poruncilor.
Apropierea dintre noi si Duhul se realizeaza prin intermediul rugaciunii, care
fiecare rugaciune contine o epicleza impicita pt ca ea sa fie rostita in puterea D.S.

Viata in Hristos

Crestinii il iubesc pe Hristos, liturghiile antice Il lauda, Ii multumesc , Il adora, Il

implora.

Tema imitarii lui Hristos, notiunea de imitare, se leaga de invatatura despre chip si
asemanare, care coincide cu realizarea progresiva a asemanarii.

Constient de unicitatea lui Hristos, crestinul scapa de primejdia formalismului.

Prin urmare, imitarea lui Hristos se divresifica dupa vocatia personala a fiecaruia.

Viata in Dumnezeu Tatal

Biblia ne transpune in credinta intrun Dumnezeu Tata, Atotputernic, Creator al

cerului si al pamantului.

Este primul principiu a tot ceea ce exista.

Treimea divina este misterul funamental al credintei crestine, de la el intelegem

celelalte elemente ale Bisericii crestine.

Viata Naturala

Ideea de natura se regaseste la Sf Iustin si Irineu, insa Clement Alexandrumul va

spune: “De la Dumnezeu sunt legea naturii si legea revelatiei, care una sunt”.

Pt Rasarit, omul “dupa chipul lui Dumnezeu” defibeste exact ceea ce este omul prin
natura.

Nu natura omului, ci deprinderile ei sunt corupte, iar aceasta coruptie altereaza

natura.
Progresul in Viata Spirituala

Pt a schita progresul se enumera adeseori trepte dezvoltate in smerenie, iubire, in

rugaciune, nepatimire, renuntare. Ele nu pot fi decat un reflex al cresterii integrale
in a vietii in Dumnezeu.

Antropologie crestina

Sf Grigorie de Nyssa indeamna : “Cunoaste-te pe tine insuti, prietene!”

Mizeria si maretia omului, slabiciunea si forta sa , au un singur nume: smerenia,

virtute specific crestina, recunoastere a limitelor slabiciunilor omenesti.

Se disting 2 nivele ale persoanei umane: Se insista in ortodoxie pe unitatea dintre

suflet si trup, omul intreg este o substanta.

A trai in Duh repr o parte superioara a sufletului care ne leaga de Dumnezeu,

schimbarile in bine fiind evidente.

Libertatea umana apare la Sf Parinti ca relatia concreta dintre om si Dumnezeu.

In Biblie trupul nu este numai materie, ci si demnitate superioara a lui.

Cosmologia Divina

Principalul interes este acelea de a-l cauta pe Dumnezeu.

Omul este trimis de Dumnezeu pe pamant pt a avea grija de lucrurile pamantesti.

Providenta se identifica cu actiunea lui Dumnezeu care in literatura crestina a

primit numele de iconomie.

Providenta este grija lui Dumnezeu pt fapturi, al carei scop nu este numai
conservarea naturii, ci si mantuirea si indumnezeirea ei.
Praxis-ul Negativ

Praxis defineste o actiune impura, intinata de materia spre care inclina, e actiunea
omului in trup. Praxis ar putea fi in sens larg intreaga opera de mantuire.

Fuga de lume si lepadarea de trup

Parasirea lumii, apare crestinilor ca o conditie necesara a iubirii lui Dumnezeu,

parasirea lumii transformandu-ne in imitatori de Hristos.

Motivele ar fi pacatele cele multe ale acestei lumi trecatoare.

Lupta Duhovniceasca

Este prezentata ca o lupta in care creestinul intra in lupta cu armele in mana,

incercand sa doboare puterile potrivnice. Este un razboi universal dus din toate
partile.

Expulzarea demonilor e considerata de scriitori crestini de secol II si III drept una

din manif naturii divine.

Curatirea de patimi

Ca urmare a pacatului, sufletul se imbraca in diverse patimi, numite de sf parinti si

boli ale sufletului., niste instincte dezlantuite si necontrolate de logos.

Praxisul Pozitiv

Se rezuma la ascultarea de duhovnic, a poruncilo divine, la ascultarea ierarhica.

Virtuatea a fost recomandata si in antichitatea pagana. Pt crestini, virtutea e o

invatatura fundamentala, parte a moralei ascetice.
Rugaciunea

Monahii de odinioara numeau rugaciunea filozofie dumnezeiasca, “stiinta

stiintelor”.

Oricine se roaga cere mijlocirea Bisericii. Pt noi se roaga ingerii, apostolii,

mucenicii, si Maica Domnului.

Exista rugaciunea mintii, rugaciunea trupeasca, rugaciunea inimii, rugaciunea

duhovniceasca.

Suntem indemnati sa ne rugam neincetat.

Contemplatia

Reprezinta pt dascalii duhovnicesti rasaritului crestin, modul prin care il vedem pe

Dumnezeu, care este necuprins.