MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
MITROPOLIA CHIȘINĂULUI ȘI A ÎNTREGII MOLDOVE

Curriculum
pentru disciplina opțională
Religie
Pentru clasele I-i a IX-a

Chișinău, 2020

1
 CUPRINS:
I. Introducere 3
II. Concepţia didactică a disciplinei opţionale 4
III. Competenţe-cheie 6
IV. Competenţe transdisciplinare 7
V. Competențe specifice clasele I-IV 7
VI. Timpul (nr. de ore) alocat 8
VII. Unități de competență, Conţinuturi, Activităţi de învăţare şi evaluare 9
VIII. Sugestii metodologice 18
IX. Strategii de evaluare 20
X. Referinţe la auxiliarele didactice-suport 22
XI. Referinţe bibliografice 22

Membrii grupului de lucru:

 Pr. Nicolae JELIHOVSCHI – grad didactic I, Drd UPSC.
 Pr. Iulian RAȚĂ – grad didactic I, Drd. USM.
 Pr. Sergiu Boldirescu – grad didactic I, Drd. IȘE.
 Pr. Dumitru TOLICO – grad didactic Superior.
 Pr. Vasile MANICA – grad didactic II, Drd.
 Veaceslav IORDACHESCU – grad didactic I, Drd. USM.
 Ana BUZILĂ – grad didactic II.
 Olesea MANOLE – grad didactic II.
 Angela LEVINȚA – metodist coordonator, Mitropolia Moldovei.

2
 I. Introducere
Prezentul curriculumul pentru disciplina opţională „Religia” reprezintă
documentul normativ principal şi instrumentul didactic ce descrie condiţiile învăţării şi
performanţele de atins exprimate în competenţe, subcompetenţe, conţinuturi şi activităţi
de învăţare şi evaluare. Curriculumul are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular al disciplinei „Religia” în
clasele I - IX;
 de reglementare și asigurarea coerenței dintre disciplina data și alte
discipline, dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare
specifice disciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului
disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă
concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Disciplina opțională „Religia” oferă în contextul cultural actual, cunoașterea și
asumarea identității culturale proprii în societatea multiculturală europeană, contribuie
la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare,
întrucât propune modele viabile de bunătate, sfințenie și conviețuire umană și contribuie
la depășirea ignoranței religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.
Studierea disciplinei Religie. Cultul ortodox se întemeiază pe principiile didacticii
generale şi ale educaţiei religioase şi are la bază următoarele argumente [C.Cucoș, p.13-
14]:
 argumentul moral: normele moralei creştine sunt revelate de Dumnezeu;
 argumentul cultural: tot ce s-a creat exemplar şi a dăinuit în domeniul
culturii umane se datorează, în bună măsură, creştinismului şi sensului pe
care acesta l-a dat culturii;
 argumentul social: educaţia religioasă îl formează pe om în comunitate,
prin comunitate şi pentru comunitate;
 argumentul psihologic: educaţia religioasă invită la reflecţie, la
evidenţierea valorii persoanei, la autocunoaştere;
 argumentul istoric: creştinismul reprezintă unul din fundamentele
civilizaţiei europene şi a acţionat ca factor de formare şi de perpetuare al
poporului român;
 argumentul pedagogic: educaţia religioasă contribuie esenţial la formarea şi
perfecţionarea persoanei şi din punct de vedere moral, intelectual, estetic,
civic, fizic etc.;
 argumentul teologic: iniţierea şi formarea religioasă specifică presupun
acţiuni educative, cu caracter de obligativitate pentru slujitorii sfinţiţi.

3
 Educaţia religioasă este un reper spiritual esențial şi liant existențial între toate
cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline școlare. Studiul Religiei în
școală are valențe educaționale profunde, prin rolul ei formativ în viața copiilor și a
tinerilor asigurând realizarea idealului educațional exprimat de Codul Educației, prin
formarea personalității „deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor
naţionale şi universale asumate”. (Codul Educației, Art.6)
Disciplina opțională „Religia”, reprezintă o disciplină de studiu, structurată în
jurul unei teme integratoare – credințele și ideile religioase ale oamenilor, facând parte
din aria curriculară – „Educație socioumanistică” și este recomandată spre studiu
elevilor treptei primare și gimnaziale.
Elemente de noutate Curriculară la disciplina Religie:
I. revizuirea competenţelor specifice disciplinei;
II. raportarea competenţelor specifice şi a unităţilor de competenţă, ce
urmează a fi formate elevilor, la schimbările produse în societate;
III. conexitatea abordărilor intra- şi interdisciplinare la nivelul competenţelor şi
a conţinuturilor cu alte discipline: Istoria, Limba şi literatura română,
Educaţie pentru societate, Geografia, Dezvoltare personală.
IV. evaluarea gradului de formare a competenţelor la nivel de proces şi de
produs;
V. includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;
VI. reducerea numărului unităţilor de conţinut;
Beneficiarii curriculumului la disciplina „Religia” sunt elevii, părinţii și profesorii
de religie. De asemenea, documentul este destinat autorilor de manuale și auxiliare, care
au obligația de a respecta integral cerinţele şi recomandările Curriculumului în
elaborarea conţinuturilor şi activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Managerii în
educație vor utiliza Curriculumul pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional.
Curriculumul la disciplina Religia cuprinde următoarele componente structurale:
Introducere, Concepția didactică a disciplinei, Competențe-cheie, transdisciplinare și
specifice ale disciplinei opționale, Unități de competență, Conținuturi, Activități de
învățare și evaluare, Sugestii metodologice, Strategii de evaluare, Bibliografie.

II. Concepţia didactică a disciplinei opţionale

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoştințe, abilități şi atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
Competențele specifice vizează achizițiile elevului dobândite la ora de Religie pe
parcursul întregului învățământ primar și gimnazial. Acestea contribuie în mod direct la
realizarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial, reflectă în mod
4
adecvat specificul domeniului educației religioase şi reprezintă o etapă formativă
superioară în raport cu competențele dezvoltate pe parcursul învățământului primar.
Unitățile de competență sunt derivate din competențele specifice disciplinei şi se
formează pe durata unui an şcolar sau a unei unități de învățare. Acestea sunt adaptate la
nivelul de dezvoltare al elevilor, au rol în orientarea evaluării performanței acestora şi
oferă cadrul pentru proiectarea demersului didactic. Pentru dezvoltarea unităților de
competență, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare variate, cu rol
de orientare a strategiilor didactice ce urmează a fi dezvoltate de profesori. Acestea
valorifică contexte de învățare formală, nonformală şi informală, vizează activitatea
elevilor (nu a profesorului) şi au rol de a stimula participarea activă a acestora la propria
învățare. Profesorul are libertatea să modifice, să completeze sau să înlocuiască
activitățile de învățare.
Unitățile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise şi flexibile cu
următoarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic, determină la elevi
un comportament generat prin integrarea unităţilor de competenţă şi a competenţelor
specifice, se realizează în mod sistematic şi continuu pentru o perioadă de timp şi se
poate finaliza prin evaluare.
Pentru clasele I-IV propunem următorul model piramidal al unităților de învățare
(Fig. nr.1), de la cunoașterea principalelor noțiuni de catehism (Abecedarul credinței) și
a modelelor biblice (Biblia pe înțelesul copiilor) către aplicarea acestora în viața
personală (În lumea faptelor bune) și socială (Bucuria de a fi creștin), ceea ce se va
reflecta într-un comportament moral-religios al elevului.

Bucuria
de a fi creștin

În lumea faptelor
bune

Biblia pe înțelesul
copiilor

Abecedarul credinței
Figura nr.1 – Modelul piramidal al unităților de învățare, clasele I-a a IV-a
5
 Pentru clasele a V-a a XI-a, propunem modelul piramidal al unităților de învățare
(Fig. nr.2), de la cunoașterea și descoperirea lui Dumnezeu și stabilirea unei relații cu
Acesta și cu aproapele către trăirea unui creștinism autentic în viața cotidiană prin
aplicarea normelor morale de comportament în viața socială a persoanei, astfel ilustrând
puterea culturalizatoare a religiei.

Mărturisirea
credinței creștine

Trăirea în Hristos

Relația omului cu
Dumnezeu și cu aproapele

Descoperirea lui Dumnezeu

Figura nr.2 – Modelul piramidal al unităților de învățare, clasele V-a - IX-a

Conținuturile învățării constituie decupaje didactice relevante, necesare elevilor
pentru dobândirea competențelor specifice. La nivelul fiecărei clase, curricula prezintă
conținuturi care valorifică aspecte de învățătură creştină, elemente de morală religioasă
aplicată şi aspecte de viață comunitară.

III. Competenţe-cheie
Contribuţia disciplinei Religie – Cultul Ortodox la formarea şi dezvoltarea
competenţelor cheie prezentate în Art.11 din Codul Educației este nuanţată şi
diversificată, incluzând atât contribuţia directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării
anumitor competențe cheie, cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte
competențe cheie. Disciplina Religie – Cultul Ortodox contribuie îndeosebi în ceea ce
priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:
a) competenţe de comunicare în limba română;
b) competenţa de a învăţa să înveţi;
c) competenţe sociale şi civice;

6
 d) competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor
culturale.

IV. Competenţe transdisciplinare

❖ Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în
limba română atât pe cale orală, cât şi în scris.
❖ Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă a terminologiei
specifice disciplinelor de învăţământ studiate la treapta gimnazială.
❖ Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atât individual,
cât şi în grup.
❖ Competenţe de a lucra în echipă, de a preveni şi rezolva situaţiile de
conflict.
❖ Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale
democraţiei, practicile democratice şi drepturile omului.
❖ Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi
valorilor moral-religioase.
❖ Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene.
❖ Competenţe de a aprecia diversitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant faţă
de valorile culturale ale altor religii.

V. Competențe specifice clasele I-IV:

CS1. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor specifice propriei religii, în
conexiune cu diferite manifestări ale credinței.
CS2. Formarea și dezvoltarea conștiinței moral-civice prin raportarea la
modelele biblice.
CS3. Dezvoltarea personală prin manifestarea unui comportament moral în viața
personală și a comunității.
CS4. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în
diferite contexte de viață.

Competențe specifice, clasele V-IX:

CS1. Formarea și dezvoltarea conștiinței moral-civice prin raportarea la
modelele biblice.
CS2. Integrarea în propriul sistem de valori, atitudini și comportamente a
cunoștințelor și a valorilor moral-creștine.
CS3. Raportarea experiențelor din viața de zi cu zi la principiile religioase, cu
respectarea identității și diversității religioase.
CS4. Înțelegerea scopului cultural al fenomenului religios.

7
 VI. Timpul (nr. de ore) alocat
Disciplina şcolară Religia face parte din aria curriculară „Educaţie socioumanistică”
şi are statut de disciplină opțională pentru clasele I-i – a IX-a. Bugetul de timp
săptămânal al disciplinei este de 1 oră şi 35 ore anual pentru clasele a I-VIII şi 34 ore
pentru clasa a IX-a.
Statutul Aria Clasa Nr. unități de Nr. ore anual
curriculară
disciplinei învățare
Educaţie
Opțional I – IX 4 35/34
socioumanistică
Tabelul nr. 1 Administrarea disciplinei opționale Religia.

Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activităţii de predare-învăţare-

evaluare la disciplină în raport cu conţinuturile curriculare se stabileşte prin sugestiile
metodologice de organizare a procesului educaţional la disciplină.
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare:

Clasa Unitatea de învățare Nr. de ore

Clasele 1-4 Abecedarul credinței 6

Biblia pe înțelesul copiilor 6

În lumea faptelor bune 6
Bucuria de a fi creștin 6
Ore la discreția cadrului didactic 11

Clasele 5-9 Descoperirea lui Dumnezeu 6

Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele 6
Trăirea în Hristos 6
Mărturisirea credinței creștine 6
Ore la discreția cadrului didactic 11
Tabelul nr.2 Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut

8
 VII. Unități de competență, Conţinuturi, Activităţi de învăţare şi evaluare
Clasa a I-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 1. Recunoașter Unitatea de învățare: Abecedarul credinței
ea unor
1. Micul creștin PE: Dicționar în imagini.
elemente de
bază ale 2. Dumnezeu – Tatăl ceresc al
credinței tuturor
religioase;
3. Crucea – semnul creștinilor
2. Descrierea
unor 4. Biserica – casa lui
aspecte de Dumnezeu
bază ale 5. Sfinții – prietenii lui
credinței Dumnezeu și ai noștri
religioase,
prin apelul
la
experiența
proprie;
3. Explicarea
unor
aspecte
specifice
propriei
credințe
religioase;
CS2 1. Identificarea Unitatea de învățare: Biblia pe înțelesul copiilor
faptelor
6. Îngerul meu păzitor PE: Darul meu pentru pruncul Iisus
bune și a
principalelo 7. Convorbirea cu Dumnezeu
r calități ale
unui creștin 8. Iubește-ți aproapele
din 9. Bucuria copiilor – Nașterea
modelele pruncului Iisus
biblice;
10. Cei trei crai și darurile lor
2. Formularea
unor reguli
de
comportame
nt moral-
creștin, în
diferite
contexte de
9
 viață;
3. Explicarea
rolului
diferitelor
sărbători și
evenimente
cu
conținuturi
și
semnificații
religioasem
cu incidență
asupra vieții
familiei și
comunității;
CS3 1. Identificare Unitatea de învățare: În lumea faptelor bune
a
11. Iisus Hristos iubește și PE: Calendarul faptelor bune
principalelo
binecuvântează copiii
r îndatoriri
ale unui 12. Să-L iubim și să-L ascultăm
creștin în pe Dumnezeu
relație cu
semenii, pe 13. Dragostea față de părinți
baza 14. Ajutorul reciproc și
valorificării recunoștința
unor
experiențe 15. Iubesc și ocrotesc natura
din viața
cotidiană;
2. Sintetizarea
principalelo
r îndatoriri
ale unui
creștin pe
baza
valorificării
poruncilor
divine;
3. Aplicarea
unor reguli
de
comportame
nt moral-
creștin în
contexte de
viață

10
 familiare;
CS4 1. Identificare Unitatea de învățare: Bucuria de a fi creștin
a unor
16. Curățenia trupului și a
sărbători și
sufletului
evenimente P.aE: Mai aproape de Dumnezeu
cu 17. Prima mea mărturisire
semnificații
religioase; 18. Sărbătorile religioase –
2. Aplicarea momente de bucurie sfântă
normelor 19. Hristos a înviat, bucuria
moralei mea!
creștine în
situații 20. Tradiții și obiceiuri la
concrete de Învierea Domnului
viață;
3. Manifestare
a valorilor
și a
cunoștințelo
r religioase
în propriile
atitudini și
comportame
nte;

Clasa a II-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 1. Identificare Unitatea de învățare: Abecedarul credinței
a unor
1. Dumnezeu în viața mea PE: Proiect (poze) Biserica în care am fost
învățături
botezat SAU Rostirea rugăciunii „Tatăl
de credință 2. Rugăciunea – respirația
nostru”
din textele sufletului
studiate;
3. Cum răspunde Dumnezeu la
2. Recunoașter rugăciunile noastre?
ea unor
învățături 4. Maica Domnului –
de credință ocrotitoarea copiilor
despre 5. Biserica – familia mare
existența lui
Dumnezeu

11
 3. Aplicarea
unor norme
de
comportame
nt religios
în viața
personală și
socială;
CS2 2.1. Să Unitatea de învățare: Biblia pe înțelesul copiilor
identifice
6. Biblia – cuvântul lui PE: Prima mea carte „Zilele creației”
importanța
Dumnezeu pentru noi
credinței în
Dumnezeu. 7. Dumnezeu – Făcătorul
cerului și al pământului
2.2. Să…
8. Zilele creației
9. Adam și Eva – primii
oameni
10. Noe și corabia – șansa de
salvare a omenirii
CS3 Unitatea de învățare: În lumea faptelor bune
11. Calitățile micului creștin PE: Piramida virtuților micului creștin /
Testul virtuților
12. Hărnicia – o cale a vieții
13. Darul prieteniei
14. Respectul față de lumea
creată
15. Să-I mulțumim Domnului
pentru toate
CS4 Unitatea de învățare: Bucuria de a fi creștin
16. Sunt copilul lui Dumnezeu și PE: Arborele genealogic.
al părinților mei
17. Bunele maniere ale copilului
creștin
18. Comportamentul micului
creștin la biserică și la școală
19. Păstrez vie amintirea
strămoșilor
20. Dumnezeu vrea ca noi să fim
fericiți

12
 Clasa a III-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 4. Să identifice Unitatea de învățare: Abecedarul credinței
importanța
1. Evanghelia – vestea PE: Poster „Sfântul meu ocrotitor”
credinței în
mântuirii
Dumnezeu.
2. Apostolii – prietenii lui
5. Să…
Hristos
3. Sfinții – slujire și misiune
4. Icoana – fereastră spre cer
5. Duminica – ziua Domnului
CS2 2.3. Să Unitatea de învățare: Biblia pe înțelesul copiilor
identifice
6. Avraam – părintele PE: Fișa biografică – Modele demne de
importanța
poporului ales urmat
credinței în
Dumnezeu. 7. Isaac – binecuvântarea
părinților
2.4. Să…
8. Iosif – dragoste și iertare
9. Moise – alesul lui Dumnezeu
10. David și Solomon – dreptate
și înțelepciune
CS3 Unitatea de învățare: În lumea faptelor bune
11. Decalogul – reguli de bună PE: Activitate practică de voluntariat
purtare
12. Datoriile față de Dumnezeu
13. Datoriile față de aproapele
14. Marea poruncă a iubirii
15. Să nu fim nepăsători: Pilda
bogatului nemilostiv și a
săracului Lazăr
CS4 Unitatea de învățare: Bucuria de a fi creștin
16. Conștiința primul judecător PE: Scrisoare „Spune cât bine ți-a făcut
Dumnezeu” (Luca 8:39)
17. Pocăință și iertare: Pilda
13
 fiului risipitor
18. Recunoștința: Pilda celor
zece leproși
19. Păstorul cel bun – Pilda oii
rătăcite
20. Nu ești singur niciodată!

Clasa a IV-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 6. Să identifice Unitatea de învățare: Abecedarul credinței
importanța
1. Simbolul credinței – esența PE: Compunere – descriere „Impresii de la
credinței în
învățăturii creștine sfintele slujbe”/ Recitarea Crezului
Dumnezeu.
2. Liturghia – întâlnirea cu
7. Să…
Hristos
3. Sfintele Taine – lucrări ale
Duhului Sfânt
4. Preotul – călăuză către
Hristos
5. Postul – urcuș duhovnicesc
CS2 2.5. Să Unitatea de învățare: Biblia pe înțelesul copiilor
identifice
6. Buna Vestire – începutul PE: Axa (harta) cronologică „Evenimente
importanța
mântuirii din viața lui Iisus”
credinței în
Dumnezeu. 7. Sf. Ioan Botezătorul – glasul
celui ce strigă în pustie
2.6. Să…
8. Iisus Hristos – Dumnezeu și
Om
9. Pogorârea Sf. Duh – nașterea
Bisericii
10. Sf. Ap. Petru și Pavel
CS3 Unitatea de învățare: În lumea faptelor bune
11. Dreptate și adevăr PE: Fișa: Haina virtuților, Trăistuța
faptelor bune

14
 12. Curajul – virtutea creștinului
13. Smerenia – virtutea
oamenilor puternici (Pilda
vameșului și a fariseului)
14. Blândețe și iertare: Pilda
celor doi datornici
15. Prudența: Pilda celor zece
fecioare.
CS4 Unitatea de învățare: Bucuria de a fi creștin
16. Atitudinea care ne separă de PE: Rolul meu în viața (comunitatea)
ceilalți bisericii
17. Să nu fim nepăsători – Pilda
Samariteanului milostiv
18. Darul lui Dumnezeu: Pilda
talanților
19. Slujirea lui Dumnezeu și
dragostea față de neam
20. Datoriile față de familie și
comunitate

Clasa a V-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 8. Să identifice Unitatea de învățare: Descoperirea lui Dumnezeu
importanța
1. Religia – legătura omului cu
credinței în
Dumnezeu
Dumnezeu.
2. Sfânta Scriptură și Sfânta
9. Să… PE: Turul galeriei – „Zilele creației”
Tradiție
3. Creația – un act al iubirii
4. Omul – cununa creației
5. Caractere controversate: Cain
și Abel

CS2 2.1. Să Unitatea de învățare: Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele

identifice
6. Libertate și responsabilitate:
importanța
propria cale în viață
credinței în
Dumnezeu. 7. Încrederea în purtarea de grijă
15
 2.2. Să… a lui Dumnezeu PE: Proiect ecologic
8. Viața în armonie cu ceilalți
9. Prietenia și porunca iubirii
creștine
10. Lumea – casă pentru toți
oamenii
CS3 Unitatea de învățare: Trăirea în Hristos
11. Parabola nunții fiului de
împărat. Pregătirea pentru viața
PE: Reportaj-interviu: „Sfintele Taine în
cultică
viața mea”
12. Sfintele Taine și Ierurgii
13. Principalele materii folosite în
cultul ortodox
14. Liturghia – viața în Hristos
15. Primirea și împlinirea
cuvântului – Pilda
semănătorului
CS4 Unitatea de învățare: Mărturisirea credinței creștine

16. Țara Sfântă în vremea

Mântuitorului
PE: Harta Țării Sfinte/Călătoriilor
17. Întemeierea și nașterea misionare
Bisericii Creștine
18. Răspândirea creștinismului
prin predica Sf.Apostoli
19. Apostolul neamurilor Sf. Ap.
Pavel
20. Creștinismul la strămoșii
noștri: Sf.Ap.Andrei

Clasa a VI-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 10. Să identifice Unitatea de învățare: Descoperirea lui Dumnezeu

16
 importanța 1. Legământul lui Dumnezeu cu
credinței în Noe
Dumnezeu.
2. Căderea din mândrie: Turnul
11. Să… Babel
PE: Turnul Babel
3. Avraam – model de credință și
ascultare
4. Iosif și frații săi: invidie și
iertare
5. Moise – conducătorul poporului
ales

CS2 2.3. Să Unitatea de învățare: Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele

identifice
importanța 6. Conștiința – glasul lui Dumnezeu
credinței în 7. Decalogul – legi dumnezeiești PE: Macheta „Cele 10 porunci”
Dumnezeu.
8. Atitudinea față de Dumnezeu
2.4. Să…
9. Atitudinea față de sine și
aproapele
10. Scopul vieții creștine

CS3 Unitatea de învățare: Trăirea în Hristos

11. Virtuțile – calități ale creștinilor
12. Conștientizare și responsabilitate PE: Scara propriilor virtuți – drumul către
– pilda talanților desăvârșire
13. Răsplata credinței și ascultării.
Pescuirea minunată
14. Prietenia: Vindecarea
slăbănogului din Capernaum
15. Recunoștința pentru binele
primit: vindecarea celor 10
leproși

CS4 Unitatea de învățare: Mărturisirea credinței creștine

16. Persecuțiile împotriva
creștinismului
PE: Sfânta Cruce – altarul iubirii lui
17. Sfinții Mucenici – mărturisitori Dumnezeu
ai Credinței
18. Sfinții Împărați Constantin și
17
 Elena
19. Răspândirea creștinismului după
Edictul de la Milan – 313
20. Înflorirea culturii creștine în
Imperiul Bizantin

Clasa a VII-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 12. Să identifice Unitatea de învățare: Descoperirea lui Dumnezeu
importanța
21. Curajul proorocului David
credinței în
Dumnezeu. 22. Dreapta judecată și PE: Templul din Ierusalim – machetă,
înțelepciunea Regelui desen
13. Să…
Solomon
23. Rugăciunea dreptului –
Sf.Prooroc Ilie
24. Răbdare și încredere în
Dumnezeu – Dreptul Iov
25. Ascultarea de Dumnezeu:
Iona
CS2 2.5. Să Unitatea de învățare: Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele
identifice
26. Iisus Hristos – Dumnezeu și PE: Proiect de voluntariat „Ești cât
importanța
Om dăruiești”
credinței în
Dumnezeu. 27. Învățăturile Mântuitorului –
baza moralei creștine
2.6. Să…
28. Minunile Mântuitorului –
reflecția dragostei divine
29. Destin sau Pronie divină
30. Iubirea prin fapte: ajutorarea
celor aflați în suferință
CS3 Unitatea de învățare: Trăirea în Hristos
31. Taina Botezului PE: Sfinții Trei Ierarhi – model de slujire
preoțească
32. Pilda fiului risipitor: Taina
Mărturisirii
33. Cina cea de taină: Taina
Euharistiei
34. Samariteanul milostiv: Taina
18
 Sfântului Maslu
35. Nunta din Cana Galileii –
Taina Nunții

CS4 Unitatea de învățare: Mărturisirea credinței creștine

36. Sinoadele ecumenice PE: Memorarea Crezului
37. Simbolul de credință Niceo-
Constantinopolitan
38. Viața Maicii Domnului
39. Respectul față de cele sfinte:
Crucea, Icoana și Moaștele
40. Schisma de la 1054 –
dezbinarea dintre Apus și
Răsărit

Clasa a VIII-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 14. Să identifice Unitatea de învățare: Descoperirea lui Dumnezeu
importanța
41. Isaia – evanghelistul VT PE: Citate prinse-n ramă: citate biblice
credinței în
Dumnezeu. 42. Viața și predica Sf. Ioan
Botezătorul
15. Să…
43. Evanghelia – calea, adevărul și
viața
44. Fericirile – temelia Legii Noi
45. Tatăl nostru – model de
rugăciune

CS2 46. Să Unitatea de învățare: Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele

identific
48. Postul – împărțire și PE: Calendarul faptelor bune
e
importanță
importa
nța 49. Rugăciunea – convorbire cu
credinței Dumnezeu. Pilda vameșului
în și a fariseului

19
 Dumnez 50. Milostenia – Darul văduvei
eu.
51. Iertarea: Pilda celor 2
47. Să… datornici
52. Indiferența – maladia
secolului XXI. Vindecarea
Slăbănogului din Vitezda
CS3 Unitatea de învățare: Trăirea în Hristos
53. Biserica – instituție divino- PE – Biserica din localitatea mea
umană. Pilda viței de vie
54. Însușirile Bisericii Creștine
55. Membrii Bisericii
56. Duminica – ziua Domnului
57. Sărbători laice și creștine

CS4 Unitatea de învățare: Mărturisirea credinței creștine

58. Convorbirea Mântuitorului cu PE: Proiect inteligențele multiple „Aportul
femeia samariteancă creștinismului la cultura Europei”
59. „Închinarea-n duh și adevăr”
60. Confesiuni creștine
61. Toleranța religioasă
62. Personalități creștine ale
neamului
63. Monahismul și mănăstirile din
Moldova

Clasa a IX-a
C.S. Unități de Unități de conținuturi Activități de învățare și produse
competență recomandate recomandate
CS1 16. Să identifice Unitatea de învățare: Descoperirea lui Dumnezeu
importanța
1. Discernământul – Pilda celor PE: „Efortul pentru schimbarea vieții”
credinței în
10 fecioare
Dumnezeu.

20
 17. Să… 2. Dumnezeu Judecătorul –
Pilda neghinei
3. Credința în înviere și viața
veșnică: Pilda bogatului
nemilostiv și a săracului
Lazăr
4. Minuni și pseudo-minuni
5. Cer nou și pământ nou.
Apocalipsa
CS2 64. Să identifice Unitatea de învățare: Relația omului cu Dumnezeu și cu aproapele
importanța
6. Imaginea biblică a femeii și PE: Model axiologic de comportament al
credinței în
bărbatului bărbatului și femeii (din VT și NT)
Dumnezeu.
7. Familia – dar a lui
65. Să…
Dumnezeu
8. Respectul față de părinți
9. Familia și provocările lumii
contemporane
10. Formalismul credinței
CS3 Unitatea de învățare: Trăirea în Hristos
11. Presiunea anturajului. PE: Proiect de intervenție „Tinerii în
Consumul de alcool, tutun și apărarea vieții”
droguri
12. Onoarea – demnitatea
creștinului
13. Adolescența și viața intimă
14. Darul tainic al vieții: aspecte
bioetice
15. Internetul: păcat sau
binecuvântare
CS4 Unitatea de învățare: Mărturisirea credinței creștine
16. Religiile lumii PE: Lecție-conferință de presă „Religiile
ieri, azi și mâine”
17. Hristos – întemeietorul
creștinismului
18. Creștinul în contextul lumii
contemporane
19. Egalitatea și înțelegerea între

21
 oameni
20. Stăpânirea de sine – roadă a
Duhului Sfânt

VII. Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
curriculei, oferind idei şi soluții posibile pentru proiectarea şi derularea la clasă a
activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei
Religie.
Actuala curriculă la disciplina Religie promovează principiile învățării centrate pe
elev, prin focalizarea actului educațional pe experiențele, capacitățile şi nevoile elevilor
cu relevanță pentru domeniul moral-religios. Centrarea pe elev presupune o învățare
activă (în care elevul este direct implicat în rezolvarea de sarcini de lucru), contextuală
(în care noile achiziții din învățământul gimnazial se construiesc pornind de la baza de
cunoştințe din învățământul primar), socială (prin faptul că promovează cooperarea şi
colaborarea între elevi pentru rezolvarea sarcinilor de învățare şi pentru punerea în
practică a valorilor moral-religioase ) şi responsabilă (prin faptul că elevul este susținut
pentru implicarea activă şi pentru asumarea de responsabilități în învățare şi ca membru
al comunității).
Ora de Religie solicită utilizarea unui cadru metodologic variat, care să îmbine
strategii didactice tradiționale şi moderne deopotrivă, astfel încât acestea să devină căi
pentru dezvoltarea capacității elevilor de comunicare şi de reflecție asupra propriei
deveniri, pentru crearea unui cadru educațional bazat pe valorile moral-religioase,
pentru dezvoltarea de atitudini precum încrederea, atitudinea pozitivă față de sine şi față
de alții, respectul pentru diferență. De asemenea, strategiile didactice au rolul de a
implica activ pe elevi în propria învățare, de a oferi acestora variate contexte de
activitate cu rol de motivare pentru propria dezvoltare, de a evidenția caracterul actual
al valorilor moral-religioase.
Strategiile de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina
Religie vizează cu precădere:
 strategii inductive, bazate pe analiza şi valorificarea diferitelor contexte concrete
de viață – prin: analiza unor atitudini şi comportamente manifeste (exemple din
texte biblice, religioase, literare; exemple din viața cotidiană); identificarea unor
norme şi principii moral-religioase în situații date; analiza unor exemple de
respectare sau de încălcare a normelor moral-religioase; analiza rolului modelelor
în viața personală şi a comunității;

22
  strategii bazate pe învățarea prin descoperire – pornind de la diferite suporturi
concret-senzoriale: seturi de imagini, icoane, ilustrații cu conținut religios-moral,
fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie şi din cea a familiei,
imagini ce fac referire la acțiuni şi elemente liturgice;
 strategii interactive, bazate pe conversație, discuții în grup, dezbateri, interviuri,
tehnici ale gândirii critice: pentru identificarea modalităților de aplicare în viața
cotidiană a diferitelor valori religioase; pentru evidențierea trăsăturilor morale ale
unor persoane; pentru exersarea formulării de argumente sau contraargumente cu
privire la un punct de vedere;
 strategii de învățare problematizată – prin implicarea elevilor în rezolvarea
unor situații-problemă ce apar în grupurile de apartenență sau la nivelul
comunității, pornind de la relaționarea acestora cu valorile moral-religioase;
 strategii bazate pe lecturarea de texte variate – pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios şi pentru a le susține interesul față
de aprofundarea mesajului textului revelat;
 strategii care valorifică jocul de rol şi dramatizarea – pentru construirea unor
situații de învățare în care elevii sunt puşi în variate contexte de interacțiune, de
evaluare critică, de reflecție asupra unor situații de viață cotidiană, de dezvoltare
a creativității şi a abilităților socio-emoționale;
 strategii de învățare bazată pe proiect – care îşi propun implicarea elevilor în
activități de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă dată sau la alegere
cu relevanță moral-religioasă; proiectele pot fi realizate la nivel de grup de
elevi/clasă/şcoală/comunitate.
Aplicarea diferitelor strategii didactice presupune alternarea diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal) şi utilizarea unor resurse de
învățare variate: texte (biblice, religioase, literare); imagini (icoane, planşe ilustrative);
softuri educaționale, CD-uri, DVD-uri; prezentări online, adaptate competențelor şi
conținuturilor propuse; site-uri cu informații relevante pentru domeniul religiei.
În abordarea conținuturilor se pot utiliza elemente de tip predominant confesional
(rugăciuni, texte biblice şi screri referitoare la viața unor sfinți, cântări religioase,
cântări populare, patriotice, colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei
clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate. În acest sens, se
recomandă ca elevii să memorizeze unele rugăciuni, texte (versete) biblice, cântări
religioase și patriotice, colinde. Sugerăm următoarea listă de elemente:
 Clasa a I-i: rugăciunea de la începutul lecției: Doamne, ceresc Tată… și
rugăciunea de la sfârșitul lecției: Toți cu inima curată, rugăciunea „Înger,
îngerașul meu…”, colindul „Steaua sus răsare”, cântarea „Hristos a înviat…”;
 Clasa a II-a: rugăciunea Tatăl nostru, rugăciunea „Împărate ceresc”, colinde;
23
  Clasa a III-a: rugăciunea Cuvine-se cu adevărat; Prea Sfântă Treime;
 Clasa a IV-a: Simbolul credinței; audiția Ecteniei mari, Heruvicul, Mila păcii;
 Clasa a V-a: rugăciunile începătoare; rugăciunea „Cred, Doamne, și mărturisesc”,
troparul Nașterii Domnului, troparul Sf. Ap. Andrei;
 Clasa a VI-a: Troparul Crucii „Mântuiește Doamne…”;
 Clasa a VII-a: Simbolul Credinței, Cuvine-se cu adevărat, Unule-născut;
 Clasa a VIII-a: Interpretarea rugăciunii Tatăl nostru, Fericirile, Câți în Hristos v-
ați botezat, Când a fost să moară Ștefan, Avem o țară;
 Clasa a IX-a: Psalmul 50.

IX. Strategii de evaluare

Evaluarea rezultatelor școlare la disciplina „Religia” este o componentă
funcțională importantă a procesului educațional. Strategiile de evaluare se concep astfel
încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acţionale şi să îi ajute să se
dezvolte şi să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor şi afectiv-
motivaţional.
Evaluarea se va axa pe măsurarea-aprecierea competenţelor disciplinare, care
sunt concepute ca finalităţi de bază ale procesului de învăţământ şi ca rezultate autentice
ale învăţării necesare elevului în viaţa de adult. În funcție de momentul unui act
evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina „Religia” se vor realiza: evaluarea
inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.
Evaluarea iniţială (EI) este binevenită la început de an şcolar/ semestru/ unitate
de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachiziţiilor necesare
studierii cu succes a noului. Nu are rol de control, iar rezultatele se valorifică în scopul
eficientizării procesului ulterior de predare-învăţare-evaluare. Poate fi atât instrumentală
(pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.
Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele
unităților de învățare (modulelor). La nivelul de scurtă durată poate fi complementată la
anumite lecții, la discreția cadrului didactic. EF are ca obiectiv cunoaşterea sistematică
şi continuă a rezultatelor curente şi a progresului elevilor. Oferă profesorului
posibilitatea intervenţiei imediate, permite aplicarea în timp optim a unor măsuri
corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit. Este instrumentală și se
realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.
Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învăţare
semnificativ: semestru, an şcolar. Se raportează la unităţile de competenţe şi unităţile de
24
conţinut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul
clasei date. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse recomandate, prin
conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.
Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și,
eventual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate în Curriculum,
urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs, în contextul
respectivei strategii de evaluare:
Strategia de evaluare Oportunități de
Lista produselor
recomandată realizare în
recomandate
(EI, EF, ES) format digital

Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina „Religia” în clasele I-IX vor fi

apreciate în bază de criterii și descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit
de module și la evaluările sumative la sfârșit de semestru/ an școlar, în bază de criterii și
descriptori se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S).
Scopul final al evaluării nu este de a stabili din afară cît de „mare” este credinţa
elevului, ci de a-l face pe acesta să se interogheze, să se aplece spre sine, spre credinţa
sau necredinţa sa. Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către
stimularea autoreflecției, autocontrolului şi autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca
parteneri în actul evaluării. Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a
autoevaluării:
- prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
- încurajarea elevilor pentru a-şi pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii
(conștiențizarea criteriilor);
- aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;
- încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
- completarea unei fișe de autoevaluare la finalizarea unei sarcini de lucru releva
În viaţa creştină, autoevaluarea are, în primul rînd, o valenţă spirituală. „Să se
cerceteze însă omul pe sine” (Corinteni 11:28) este o poruncă, un îndemn spre
autoevaluare, atît în ceea ce priveşte viaţa religios-morală, cît şi în ceea ce priveşte
cunoştinţele dobândite. Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al
cunoştinţelor sau ca un mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecţionare, ce
presupune o viziune globală asupra formării.

25
 X. Referinţe la auxiliarele didactice-suport
Auxiliarele didactice-suport sunt un avantaj pentru demersul educaţional al
disciplinei opţionale „Religia”:
 Manualele de Religie (cultul ortodox) pentru clasele I-i a IX-a. Ed.
Camno-Grup, 2012-2017.
 PS Dorimedont şi alţii. Să ne cunoaștem credința. Ghidul
profesorului pentru clasele V-IX. Chişinău, 2005.
 PS Dorimedont şi alţii. Educaţie creştin-ortodoxă. Ghidul
profesorului pentru clasele I-IV. Chişinău, 2004.
 Prot. Serghei Boldirescu, Svetlana Boldirescu. Religie. Ghidul
profesorului. Chișinău: CUVÎNTUL-ABC, 2013.
 Liliana Creţu. Religie creştin-ortodoxă. Strategii didactice
interactive. Chișinău: Ed. Camno-Grup, 2013.
 Veaceslav Iordachescu. Victoria Captari. Ghid de proiectare
didactică la Religie pentru clasa a 7-a. Chişinău: CUVÎNTUL-ABC, 2017.
 Veaceslav Iordachescu. Ioan Novac. Religie creştin-ortodoxă: Ghid
de proiectare didactică pentru clasa a 9-a. Chişinău: CUVÎNTUL-ABC, 2018.
 Ana Buzila. Olesea Manole. Angela Levința. Religie creştin-
ortodoxă: Ghid de proiectare didactică pentru clasa a 5-a. Chişinău: CUVÎNTUL-
ABC, 2019.
 Ana Buzila. Olesea Manole. Religie creştin-ortodoxă: Ghid de
proiectare didactică pentru clasa a 6-a. Chişinău: CUVÎNTUL-ABC, 2019.
 Ana Buzila. Olesea Manole. Veaceslav Iordachescu. Religie creştin-
ortodoxă: Ghid de proiectare didactică pentru clasa a 8-a. Chişinău: CUVÎNTUL-
ABC, 2019.

XI. Referinţe bibliografice

 Avdeev Dmitri Alexandrovici. Cînd sufletul este bolnav. Editura Sofia, Bucureşti,
2005.
 Cucoş Constantin. Educaţia religioasă: repere teoretice şi metodice. Editura
Polirom, 1999.
 Credinţa Ortodoxă. Iaşi, 1999.
 Călugăr Dumitru. Hristos în şcoală. 1935.
 Cele mai frumoase 153 de istorisiri adunate de la Sfinţii Părinţi. Bucureşti, 2002.
 Opriş Monica. Metodologia evaluării. Editura Sf. Mina, Iaşi, 2010.
 Opriş Dorin. Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne. Editura Sf. Mina, Iaşi,
2010.

26
27