Întrebarile pentru examen la disciplina bazele statului și dreptului

1. Definiți conceptul statului și enumetași trăsăturile lui.

2. Definiți noțiunea de drept, și enumerați ramurile dreptului.
3. Definiți noțiunea de suveranitatea, conținutul suveranității și limitele ei.
4. Definiți elementele constituitive și funcțiile statului.
5. Enumerați izvoare formale ale dreptului: cutuma, jurisprudența, actul normativ.
6. Enumerați și caracterizați principiile dreptului.
7. Definiți conceptul și trăsăturile raportului juridic.
8. Enumerați etapele elaborării actelor normative.
9. Enumerați partile constituitive ale actelor normative.
10. Care este structura logică a normei juridice.
11. Definiția, condițiile și formele răspunderii juridice.
12. Enumerați mecanismele de realizare directă a suveranității poporului.
13. Conceptul, reglamentarea normativă și principiile aplicabile cetățeniei.
14. Caracterizați modalitățile de dobândire a cetățeniei.
15. Caracterizați modalitățile de peierdere a cetățeniei.
16. Enumerați drepturile social-economice stipulate în Constituția RM.
17. Descrieți locul Parlamentului în regimul reprezentativ al țării.
18. Enumerați funcțiile și atribuțiile Parlamentului RM.
19. Analizați statulul juridic, mandatul și procedura de alegere a Președinteleui RM.
20. Enumerați funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii.
21. Enumerați funcțiile și atribuțiile Guvernului.
22. Identificați ierarhizarea instanțelor în sistemul judecătoresc din RM.
23. Dreptul civil ca ramură de drept: definirea, obiectul și metodele de reglamentare, scopul și sarcinile, corelația cu
alte ramuri de drept.
24. Descrieți principiile și izvoarele dreptului civil.
25. Noțiunea și elementele constituitive ale persoane juridice.
26. Elementele de identificare ale persoanei fizice.
27. Capacitatea juridică civilă a persoanei.
28. Enumerați modalitățile de dobîndire a moștenirii.
29. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual civil.
30. Enumerați subiecții dreptului procesual civil.
31. Definiți acțiunea civilă .
32. Definiți conceptul infracțiunii și trasăturile ei.
33. Enumerați categoriile de infracțiuni.
34. Specificați cauzele care inlătură caracterul penal al faptei.
35. Enumerați pedepsele ce pot fi aplicate persoanelor fizice și juridice.
36. Specificați care sunt semnele componenței de infracțiune.
37. Vinovălia și formele acesteia.
38. Enumerați cauzele care inlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării .
39. Definiți pedeapsa penală.
40. Definiți noțiunea și izvoarele dreptului procesual penal.
41. Enumerați principiile dreptului procesual penal.
42. Enumerați raporturile juridice familiale.
43. Definiți instituția căsătoriei.
44. Enumerați actele de stare civilă.
Răspunsuri la examenul baxele statului și dreptului

(1)Stat-reprezintă principala instituție politică a statului, ansamblul autorităților publice ce asigură guvernarea și dețin
monopolul puterii

Trăsăturile statului:

 organizație politică a societățății cu ajutorul căreia se realizează conducerea socială

 organizațoe care deține monopolul creării și aplicării dreptului
 organizație politică a deținătorilor puterii de stat care, în exclusivitate, poate inpune executarea voinței
genrale , aplicând in caz de necesitate, forța de constrângere

(2) Drept-este o totalitate de norme juridice edictate într-un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, ce in
caz de incălcare este folosită forța de constrîngere statală

Dreptul poate fi divizat in:

Dreptul public- apără și promovează interesele statului. Subiecții nu sunt pe poziții de egalitate.

Cuprinde următoarele ramuri de drept:Dreptul constituțional, Dreptul administrativ, Dreptul financiar, Dreptul penal,
Dreptul vamal, Dreptul fiscal, Dreptul internațional public, Dreptul muncii și protecției sociale, Dreptul procedural,
Dreptul mediului.

Dreptul privat-apără și promovează interesele particularilor (persoanelor fizice și juridice). Subiecții sunt pe poziții de
egalitate.

Cuprinde următoarele ramuri: Dreptul civil, Dreptul procesului civil, Dreptul comercial, Dreptul familiei, Dreptul
funciar, Dreptul internaional privat, Dreptul proprietății intelectuale

(3)Suveranitate-dreptul statuluui de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state / dreptul poporului de a-și
exercitat autoritatea supremă

Suveranitatea zre 2 laturi: internă și externă

Latura internă a suveranității subliniazpă faptul ca nici o altă putere socială nu este mai superioară puterii de stat,
pentru acest motiv latura internă este denumită și supremația puterii de stat

Latura externă reprezintă atributul autorității de a nu fi comandată în relațiile sale externe de nici o altă putere,
indeferent de forma in care acesta ar fi organizată , cu excepti cazurilor în care puterea publică a consimțit sa se
limiteze într-unele din aceste relații externe. Însa limitarea suveranității nu poate fi absolutizată. Conceptul de
suveranitate este corelativ cu conceptul de stat. Un stat nu există , sau cel puțin nu este perfect dacă ii lipsește
suveranitatea. Așa zisele state semisuverane , state sub protecturat sau state vasale , reprezintă figuri imperfecte de
stat.

Suveranitatea națională este suveranitatea puterii, adică capacitatea națiunii de a decide independent problemele
organizării sale, și anume, dreptul la autodeterminare, până la crearea unui stat separat.

Suveranitatea populară este suveranitatea poporului (majoritatea locuitorilor țării), adică poporul este sursa puterii de
stat și își exercită puterea prin guvern direct (direct) și reprezentativ (indirect).

Suveranitatea statului este proprietatea statului independent și independent de alte state și alte organizații de a-și
îndeplini funcțiile interne și externe (adică să-și decidă liber afacerile atât în interiorul țării, cât și în străinătate, în
relațiile internaționale). Suveranitatea statului se manifestă în supremația, unitatea și independența puterii de stat.
(4) Elementele statului:

 Teritoriul-dimensiunea materială a statului

 Populația-dimensiunea demografică, psihologică, spirituală a statului
 Autoritățile publice- elemente care coordoneazaactivitatea oamenilor conform unei voințe supreme, comandă
și dă ordine pentru a se supune puterii
 Recunoștința internațională

Funcțiile statului(direcțiile fundamentale de activitate a statului, în care se manifestă esența sa):

 Funcția legislativă (o funcție politico-juridică, fixează normele obligatorii de viață comună, care rămin ca limite
fundamentale și pentru acțiune autorităților publice)
 Funcția executivă (caracterizează activitatea concretă a statului în urmărirea scopurilor speciale)
 Funcția judecătorească (are sarcina de a verifica dreptul în cazul apariției unor letigii în societate)
 Funcția social-economică (reglementează activitatea economică, protejează interesele naționale în activitatea
economică, stimulează cercetarea științifică)
 Funcția cultural-educativă (scopul finar reprezită educarea persoanei pentru ca acesta să devină capabilă de a
avea un rol util în societate)

(5) Izvoarele dreptului:

 Scrise (actele normative, jurisprudența, Constituția, Precedentul judiciar)

 Nescrise (obiceiul juridic, cutuma, doctrina)

Cutuma- cel mai vechi izvor de drept. Reprezintă o formă dee exprimare a unor reguli ce s-au format în timp ți mai
sunt respectate.

Jurisprudența- este un izvor specific dreptului anglo-saxon care arată capacitatea judecătorilor de a adopta norme
juridice

Actul normativ- este principalul izvor formal al dreptului contemporan care este adoptat de catre autoritatea
competentă a statului, ce exprimă norme juridice și care reglementează un anumit tip de reguli sociale.

(6) Principiile fundamentale ale dreptului:

Principiul egalității-toți sunt egali în fața legii

Principiul legalitații-orice relație socială trebuie să fie în conformitate cu legea
Principiul justiției-asigurarea satisfacerii drepturilor și intereselor legitime pentru toți pentru fiecare aparte

(7) Raportul juridic- relație socială reglementată prin intermediul normelor juridice

Trasăturile:

 Raportul juridic este un raport social

 Raportul juridic este un raport volițional
 Raportul juridic este un raport valoric
 Raportul juridic este categorie istorică

(8) Etapele elaborării actelor normative:

1. Inițierea proiectului de act normativ

2.Crearea unui grup de lucru in vederea elaborării proiectului de act normativ

3.Expertiza și avizarea proiectului de act normativ

Elaborarea documentelor de reglementare federale de stat și a codurilor teritoriale de construcție se realizează în

conformitate cu aceste reguli și regulamente de către cercetare, proiectare și alte organizații și asociații, precum și de
echipe creative care au potențial științific și experiența practică necesară în domeniul relevant. Elaborarea
documentelor de reglementare se realizează în următoarele etape:

Etapa 1 - organizarea dezvoltării documentelor;

Etapa a 2-a - elaborarea proiectului de document în prima ediție;

Etapa a 3-a - pregătirea proiectului de document în versiunea finală a dezvoltatorului și prezentarea acestuia către
client;

Etapa a 4-a - examinarea, acceptarea (aprobarea) și înregistrarea documentului;

Etapa a 5-a - publicarea documentului.

(9) Părțile constituitive ale actului normativ

Titlul
Preambul
Principii generale
Articolul
Dispoziții finale și tranzitorii

(10)Structura logică a normei juridice:

 Ipoteza- indică bine condițiile și circumstanțele în prezența cărora este pusă în aplicare dispoziția statului de
drept; leagă o versiune abstractă (generală) a comportamentului de un caz, loc, timp specific. Tipuri de
ipoteze:
• simplu - face ca aplicarea statului de drept să depindă de o condiție specifică;
• complex - face ca aplicarea statului de drept să depindă de două sau mai multe condiții;
• alternativă - conectează efectul unui stat de drept cu una dintre mai multe condiții enumerate în regulă.
 Sancțiune- numește cele nefavorabile care pot apărea pentru încălcătorii statului de drept; conțin măsuri nu
numai de pedeapsă, ci și de influență preventivă, protecție, măsuri reparatorii și compensatorii. Tipuri de
sancțiuni:
 absolut sigur - conține o măsură clară a pedepsei sau a impactului asupra infractorului;
 relativ sigur - permite posibilitatea utilizării penalităților într-un anumit cadru - „de la - la” (tipic pentru
normele UP);
 alternativă - conține o indicație a mai multor posibile sancțiuni, iar instanța poate alege una dintre ele;
 cumulativ - permite sau obligă direct să aplice infractorului, împreună cu pedeapsa principală, una
suplimentară, de exemplu, confiscarea bunurilor.
 Dispoziții - conține o regulă de conduită, drepturi și obligații ale subiecților de drept, determină măsura a ceea
ce este permis și datorat, stabilește opțiuni posibile și adecvate pentru comportamentul lor:
• absolut clar - formulează regulile de conduită în mod exhaustiv
• relativ sigur - prin stabilirea unei reguli de conduită, acestea permit clarificarea acesteia într-un caz specific în
intervalul normal (un cumpărător care a cumpărat un produs de o calitate inadecvată poate fie să îl
înlocuiască, fie să returneze banii, fie să elimine neajunsurile)
• pătură - se referă la o regulă de conduită conținută într-un alt act.
(11)Răspunderea juridică- masură statală în caz de încălcare a normei de stat, forța de constrîngere statală

Formele răspunderii: materială, penală, judiciară.

Condițiile:

 Fapta ilicită (reprezintă înprejurarea de care leguitorul leagă apariția raportului juridic )
a)infracțiune (prezintea cel mai inalt grad de pericol social,este fapta social periculoasă (acțiune sau inacțiune)
savîrșită cu vinovăție, prevăzută de legea penală)
b)contravenții (fapta ilicită (acținea sau inacșiune) ce atentează la personalitate, la drepturile persoanelor
juridice)
c)abateri disciplinare
d) fapte ilicite civile
 Leagătura cauzală (legătura cauzală a faptei ilicite și a rezultantului daunător este obiectivă. Caracterul obiectiv
al legaturii cauzale inseamna ca aceasta există independent de voinșa omului și de recunoașterea ei.)
 Vinovăția (caracterizează atitudinea psihică a autorului faptei ilicite fată de fapta sa și de consecințele acesteia)
(a)intenția (directă/indirectă)
(b)inprudența (sineincredere/neglijență)
 Înprejurările care exclud răspunderea juridică
(a)iresponsabilitatea (a)Legitima apărare
(b)constrângerea psihică sau fizică (b)Extrema necesitate
(c)Forța majoră (c)Reșinerea infractorului
(d)Beția involuntară sau (d)Constrângerea psihică sau fizică
(e)Eroare de fapt (e)Cazul fortuit
(f)Extrema necesitate (f)Executarea ilegală a ordinului
(g)Legitima aparare

(12) Constituția prevede “Suveranitatea națională aparține poporului RM, care o exercită in mod direct și prin
organele sale reprezentative, in formele stabilite de constituție”

Suveranitatea poporului sau suveranitatea poporului este principala sursă de putere. În virtutea legii naturale inerente
conceptului de suveranitate populară, poporul are dreptul să reziste oricărei încercări de răsturnare violentă a ordinii
constituționale. Oamenii își declară fără echivoc aderarea la ordinea constituțională și respingerea oricărei puteri
bazate pe o fundamentare extraconstituțională a forței. Dreptul la revoltă împotriva tiraniei, la neascultarea civilă, la
folosirea forței împotriva violenței sunt elementele constitutive ale suveranității populare. Cea mai înaltă expresie
directă a puterii poporului este referendumul și alegerile libere. Dreptul de a participa la exercitarea puterii în aceste
forme aparține numai persoanelor care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Exprimarea directă a voinței cetățenilor
este posibilă sub alte forme. Astfel de formulare sunt reuniuni ale alegătorilor, reuniuni ale cetățenilor unei anumite
unități teritoriale (sat, raion), petiții, apeluri individuale și colective către organele de stat și organismele de
autoguvernare locale.

Un referendum este o aprobare (sau neaprobare) de către cetățeni a unui proiect al oricărui document sau decizie,
consimțământ (sau dezacord) cu anumite acțiuni ale parlamentului, șefului statului sau guvernului, efectuate prin vot
secret.

O altă formă de exprimare directă a voinței poporului este alegerile libere. Alegerile reprezintă participarea cetățenilor
la formarea organelor guvernamentale de stat și locale prin vot secret. Au sens doar atunci când sunt liberi, oferă
cetățenilor posibilitatea de a alege unul dintre mai mulți candidați, iar rezultatele lor nu sunt falsificate. Alegerile
periodice reprezintă o bază importantă pentru ordinea constituțională și cea mai înaltă legitimitate a puterii

(13)Cetățenie- reprezintă legătura politico-juridică dintre stat și persoană

Principii:

• cetățenia Republicii Moldova este uniformă;

• cetățenia este egală (toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii, indiferent de metoda de dobândire a
cetățeniei);

• Cetățenia RM are un caracter liber și gratuit;

• unui cetățean al Republicii Moldova i se oferă posibilitatea de a avea cetățenia unui stat străin (două cetățenii);

• Cetățenia Republicii Moldova este rezervată persoanelor care locuiesc în afara Republicii Moldova;

• încheierea sau dizolvarea căsătoriei cu un cetățean străin sau apatrid nu implică o schimbare a cetățeniei Republicii
Moldova, de exemplu, încetarea acesteia;

• cetățenilor Republicii Moldova, care se află în afara granițelor sale, Republica Moldova garantează protecția și
patronajul acesteia;

Principii de bobândire a cetățeniei: Jus sangvinius (dreptul sîngelui) / Jus loci (dreptul locului, adică a teritoriului pe
care sa născut persoana)

(14) Modalități de dobăndire a cetățeniei:

 Naștere (copilul născut pe teritoriul RM din părinții cetățeni a RM este cetățean a RM/ sau dacă peste hotare și
ambii/unul este cetățean a RM)
 Infiere (copilul cetățean străin sau fără cetățenie dobândește cetătenia prin înfiere, dacă înfietorii sînt cetățeni
ai RM , iar înfiatul nu a înplinit vărsta de 16 ani)
 Repatriere (li se rezervă dreptul la cetățenia RM persoanelor care au fost expulzate sau care au părasit
teritoriul republiciiîncepând cu anul 1940, precum și copiilor și nepoților lor)
 Casatoria/Acordare la cerere
 Redobăndire/Reintegrare (persoana care a avut anterior cetățenia RM poate fi reintegrată la cerere în
cetățenia RM. )

Cetătenia RM nu se acordă persoanelor care:

 Au fost condamnate la privațiune de libertate pentru infracțiuni premidiate și au antecedente penale sau
se afla sub urmărire penală la momentul examinării cererii
 Au participat la represalii
 Au săvîrșit crime interenaționale, militare sau crime înpotriva umanității
 Ațâță vrajbă națională sau rasială , rărpândesc ideile fascismului, șovinismului sau stalinismului
 Dsfășoară o activitate ce periclitează securitatea statului, ordinea publică, sanatatea și moralitatea
populatiei
 Cheamă la schimbarea sau la răsturnarea prin violență a orînduirii sociale , consfințite de Constituția
Republicii Moldova
 Sînt implicate in activitate teroristă
 Sînt cetățeni ai unui alt stat

(15) Modalitați de pierdere a cetățeniei:

 Retragere (este o sancțiune aplicată persoanei de către autoritatea publică)

 Renunțare (este un drept inalienabil al omului ce ține de statulul lui juridic, acesta este dreptul omului de a-si
schimba la propri aviziune cetățenia )

Renunțarea la cetățenie nu poate fi acceptată persoanelor care:

  La momentul examenării cererii se află sub anchetă penală sau au fost condamnate prin sentința instanței
judecătorești
 Au primit ordin de chemare sau se află în serviciul militar în termen sau alternativ

Cetățenia poate fi retrasă la o persoană care:

 Adobăndit cetățenia în mod fraudulos

 A săvârșit o infracțiune gravă inpotriva statului
 Sa inrolat in forțele armate ale unui stat străin
 Sa ingajat intro funcție publică a unui alt stat fără știrea și consimțămîntul organelor de resort ale RM
 A săvîrșit crime înpotriva umanității sau acte de ghenocid
 A dobăndit cetățenia altui stat cu care RM nu are incheiat un tratat care prevede cetățenia dublă și nu renunță
in termen de șase luni la cetățenia altui stat

(16) Drepturile social-economice stipulate în Constituția RM:

 Dreptul la învățătură
 Dreptul la ocrotirea sănătății
 Dreptul la un mediu înconjurător sănatos
 Dreptul la muncă și la protecția muncii
 Dreptul la grevă
 Dreptul la proprietate privată și protecșia acesteia
 Dreptul la asistență și la protecția socială
 Dreptul tinerilor și a copiilor la protecție și asistență
 Dreptul pesoanelor handicapate la protecția specială

(17) Parlamentul este o instituție publică al cărui rol este de a reprezenta populația unui stat și, ăn această calitate ,
de a exercita prerogativele prevăzute în constituție

Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și legislativ. Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ al
poporului Republicii Moldova și singura putere legislativă a statului. Parlamentul este format din 101 deputați, aleși
pentru 4 ani. Parlamentul este ales pe baza unui vot universal, egal și direct prin vot secret și liber. Procedura de
organizare și desfășurare a alegerilor este stabilită prin lege organică. Alegerile deputaților din Parlament se
desfășoară nu mai târziu de trei luni după expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului anterior. Mandatul
Parlamentului este de patru ani. Poate fi extins prin lege organică în caz de război sau dezastru. Parlamentul este
convocat de președintele Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri.

(18) Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și legislativ. Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ
al poporului Republicii Moldova și singura putere legislativă a statului. Parlamentul este format din 101 membri.

Funcțiile Parlamentului:

 Funcția legislativă (legiferarea)

 Funcția de stabilire a direcțiilor principale ale activității social-economice, culturale, statale și juridice
 Funcția de alegere, formare, avizarea formării, numirea sau revocarea unor autorități statale
 Funcția de conducere în politica externa
 Funcția de organizare internă a sa
 Funcția de control

Atribuțiile parlamentului:

a) adoptă legi, reglementări și rezoluții;

b) apeluri referendumuri;

c) interpretează legile și asigură unitatea reglementării legislative în toată țara;

d) aprobă principalele direcții ale politicii interne și externe a statului;

f) aprobă doctrina militară a statului;

f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive în formele și limitele prevăzute de Constituție;

g) ratifică, denunță, suspendă și anulează tratatele internaționale încheiate de Republica Moldova;

h) aprobă bugetul de stat și exercită controlul asupra executării acestuia;

i) exercită controlul asupra acordării de împrumuturi de stat, asistență economică și de altă natură către alte state,
asupra încheierii de acorduri privind împrumuturi de stat și credite din surse străine;

j) alege și numește funcționari publici în cazurile prevăzute de lege;

k) aprobă ordinele și medaliile Republicii Moldova;

l) anunță mobilizarea parțială sau generală;

m) declară starea de urgență, asediul și legea marțială;

n) organizează studiul și audierea oricăror aspecte legate de interesele societății;

n) suspendă activitățile organelor administrației publice locale în cazurile prevăzute de lege;

p) adoptă acte de amnistie;

r) exercită alte puteri stabilite prin Constituție și legi

(19) Statutul juridic al președintelui Republicii Moldova Un cetățean care are dreptul de a alege, care a împlinit vârsta
de 40 de ani, a locuit sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și care vorbește limba de stat,
poate fi ales președinte al Republicii Moldova.

Alegerile Președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova este ales pe baza votului universal, egal și direct prin vot secret și liber. Un candidat
care a primit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri este recunoscut drept ales. În
cazul în care niciunul dintre candidați nu a primit majoritatea necesară a voturilor, se organizează o a doua rundă de
votare pentru primii doi candidați, stabilită în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite în primul tur.
Candidatul care primește cel mai mare număr de voturi este recunoscut ca ales, cu condiția să depășească numărul de
voturi exprimate împotriva sa. Procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova este stabilită prin legea
organică (articolul 78 din Constituție).

(20) Președintele Republicii Moldova, în calitate de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității,
independenței naționale, unității și integrității teritoriale a țării (articolul 77 din Constituție).

Funcțiile președintelui Republicii Moldova:

• convocarea parlamentului pentru sesiuni extraordinare sau speciale

• inițiativă legislativă

• mesaje către parlament

• promulgarea (semnarea) legilor adoptate de parlament (președintele poate refuza odată să semneze legea și să o
trimită spre revizuire parlamentului, în cazul reaprobării legii de către parlament în versiunea anterioară, președintele
este obligat să efectueze promulgarea)

• numirea primului ministru după consultarea fracțiunilor parlamentare (conform deciziei Curții Constituționale, șeful
statului este obligat să supună spre aprobare un candidat din coaliția parlamentară, dacă acesta este format)
• numirea și revocarea membrilor Guvernului la propunerea primului-ministru (conform deciziei Curții Constituționale,
șeful statului are dreptul să respingă propunerea prim-ministrului o singură dată, ceea ce reduce efectiv rolul său la
formalizarea documentelor)

• dizolvarea parlamentului (posibilă numai în cazuri specifice prevăzute de Constituție - imposibilitatea formării
Guvernului sau blocării în termen de trei luni de la adoptarea legilor, în timp ce președintele trebuie să se consulte cu
fracțiunile parlamentare înainte de a lua o decizie)

• puteri în domeniul politicii externe:

o președintele negociază, participă la negocieri, încheie tratate internaționale în numele țării și le supune
parlamentului spre ratificare în modul și termenii stabiliți de lege;

o președintele, la propunerea guvernului, acredită și reamintește reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova și

aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea gradului misiunilor diplomatice;

o Președintele acceptă acreditările și scrisorile de rambursare din partea reprezentanților diplomatici ai altor state din
Republica Moldova.

• puteri în domeniul apărării

-președintele este comandantul-șef al forțelor armate (această prevedere a Constituției poate fi percepută ca
simbolică, întrucât controlul real al forțelor armate este realizat de ministrul apărării, care, conform deciziei Curții
Constituționale, poate fi numit fără participarea și consimțământul șefului statului);

-președintele, cu acordul prealabil al parlamentului, poate declara o mobilizare parțială sau generală;

-În caz de agresiune armată împotriva țării, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii, introduce legea
marțială și informează imediat parlamentul cu privire la aceasta (este necesară o contrasemnătură, adică toate
decretele relevante ale șefului statului intră în vigoare după aprobarea lor de către prim-ministru). Dacă parlamentul
nu se află în sesiune în acest moment, acesta este convocat de drept în termen de 24 de ore de la declanșarea
agresiunii.

- președintele poate lua alte măsuri menite să asigure securitatea națională și ordinea publică, în limitele legii și în
conformitate cu aceasta (este necesară o contrasemnare, adică toate decretele relevante ale șefului statului intră în
vigoare după aprobarea lor de către prim-ministru).

• Președintele Republicii Moldova exercită, de asemenea, următoarele puteri:

o acordă premii de stat și titluri onorifice;

o conferă cele mai înalte grade militare prevăzute de lege;

o soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordarea azilului politic;

o numește funcții publice în conformitate cu legea;

o grațiere;

o poate cere oamenilor să își exprime voința cu privire la chestiuni de importanță națională printr-un referendum
consultativ (rezultatele unui astfel de referendum nu vor avea forță juridică directă);

o atribuie grade diplomatice;

o conferă, în conformitate cu legea, cele mai înalte categorii angajaților procuraturii, instanțelor și altor categorii de
angajați;

o suspendă valabilitatea actelor Guvernului care contravin legislației până la adoptarea unei decizii definitive de către
Curtea Constituțională;
o exercită alte puteri stabilite prin lege.

(21)Atribuțiile guvernului: Guvernul asigură implementarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea
generală a administrației publice. Atunci când își exercită competențele, Guvernul este ghidat de programul de
activități aprobat de Parlament. Guvernul este format din prim-ministru, prim-adjunct și viceprim-miniștri, miniștri și
alți membri stabiliți prin lege organică. Guvernul adoptă decrete, ordonanțe și ordine. Guvernul își exercită puterile
până când alegerea noului Parlament este recunoscută ca fiind valabilă. În cazul în care Parlamentul exprimă un vot de
neîncredere în Guvern, demisia prim-ministrului, Guvernul, înainte ca membrii noului Guvern să depună jurământul,
va îndeplini numai funcțiile de gestionare a afacerilor publice.

(22) Justiția este administrată în numele legii numai de către instanțe. Justiția este administrată de Curtea Supremă de
Justiție, de camere de apel și de instanțe.

O instanță este o autoritate publică care administrează justiția sub forma examinării și soluționării cauzelor penale,
civile, administrative și de altă natură, în conformitate cu procedura procedurală stabilită de legea unui anumit stat.
Sistemul instanțelor care interpretează și aplică legea este cunoscut sub numele de justiție.

Curtea Constituțională a Moldovei (Mold. Curtea Constituțională a Republicii Moldova) este un organism constituțional
de control care aparține ramurii judiciare a puterii de stat, a cărui competență include evaluarea conformității
normelor legale cu constituția. Statutul și puterile sale sunt definite în secțiunea a 5-a a constituției.

Curtea Constituțională este singurul organ de jurisdicție constituțională din Moldova. Este independent de orice altă
autoritate publică și este supus doar constituției. Garantează supremația constituției, asigură punerea în aplicare a
principiului separării puterii de stat în legislativ, executiv și judiciar și garantează responsabilitatea statului în fața
cetățeanului și a cetățeanului în fața statului.

Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova este cel mai înalt organ judiciar din Republica Moldova.

(23)Dreptul civil- este o ramură de drept ccare cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeză relațiile sociale
patriminiale și nepatrimoniale între subiecții raportului juridic civil.

Obiectul- reglamentează relațiile sociale patrimoniale și nepatrimoniale

Scopul: Dreptul civil are un rol in ocrotirea valorilor economice, sociale și juridice, a drepturilor subiective patrimoniale
și personale nepatrimoniale și a persoanelor fizice și juridice

Sarcinile:

 Urmărește realizarea unui echilibru social

 Fucția socială și tehnică
 Funcția de reglementare și apărare a interesolor subiectelor sale

Metoda reglementării dreptului civil este înțeleasă ca un ansamblu de tehnici, metode și mijloace prin care ramura
corespunzătoare a dreptului afectează relațiile sociale care alcătuiesc subiectul său. Legislația civilă reglementează
relațiile publice pe baza discreției, egalității și evaluării reciproce a participanților la cifra de afaceri civilă,
inviolabilitatea proprietății, libertatea contractuală și inadmisibilitatea intervenției arbitrare a oricărei persoane în
afaceri private.

Ca orice ramură a legislației, legislația civilă urmărește anumite obiective care sunt atinse prin rezolvarea unor
probleme specifice. Există mai multe astfel de sarcini, dintre care principalele pentru legislația civilă sunt două:

Reglementarea cifrei de afaceri civile normale (atât relații economice, cât și relații conexe);

Protecția intereselor participanților la tranzacțiile civile (atât proprietate, cât și non-proprietate).

Dreptul civil este asemănător cu Dreptul familiei, Dreptul muncii, Dreptul comercial, Dreptul constituțional, Dreptul
funciar, Dreptul procesual
(24) Izvoarele dreptului civil (Constituția, Dreptul Civil, legile ordinare adoptate de Parlament, hotărîrile Guvernului,
decretele președinteleui)

Principiile dreptului civil:

 Principiile fundamentale
 Principiul democrației
 Principiul egalității în fața legii
 Principiul legalității
 Principiul separației puterii de stat
 Principii dreptului civil
 Principiul inviolabilității proprietății (proprietatea este inviolabilă și nimeni nu este silit să cedeze
proprietatea)
 Principiul libertății contractuale (in baza acestui principiu subiectele pot și au dreptul să-și aleagă
persoane cu care să i+încheie acte juridice)
 Principiul inadmisibilității imixtiunii în afacerile private (statutul și organele nu pot face parte la
afacerile private , dechit doar ăn cazurile prevăzute de lege)
 Principiul egalitații in fața legii civile (Are o mare inportanță deoarece raporturile de drept se bazează
pe egalitatea participanților)
 Principiul exercitării cu bună credință a drepturilor (participanții la raporturile juridice se exprimă cu
buna credință și sunt loiali , de asemenea își exercită drepturile și libertățile)

(25)Persoană juridică-este organizația care are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest
patrimoniu poate sa dobăndească și să exercite în nume propriu prepturile patrimoniale și nepatrimoniale, să-și asume
obligații, poate fi reclamant și pârât în istanța de judecată/ colectiv de oameni, care constituită in condițiile legii capătă
anumite obligațiuni

Elementele constituitive:Contractul de constrituire, statulul pers juridice Denumirea, Sediuil/ o organizare proprie,

(26) Elementele de indentidicare: Numele Prenumele, Domiciliul ți reședința, Starea civilă

(27) Capacitatea juridică civilă-reprezintă aptitudinea persoanei fizice și juridice de a participa ca titular de drepturi și
obligațiuni în cadrul unui raport juridic civil.

(28)Succesiunea:

Moștenirea testamentară( este aplicată doar în momentul în cere există un document scris ce confirmă fapta,
documentul este scris de o persoană încă in viață)

Moștenirea legală(este aplicată după decesul pesoanei, toate rudele pot pretinde in măsură egală la moștenire)

(29)Dreptul procesual civil-este o ramură de drept care face parte din domeniul dreptului privat,care reglementează
relațiile sociale, ce in caz de încălcare duce la restabilirea dtreptului încălcat.

Izvoarele dreptului procesual civil (Constituția(art115. Al 1. Justiția in RM se înfăptuiește numai de către instanțele
judecătorești) Codul de procedură penală(Codul civil, Codul muncii, Codul Familiei))

(30) Subiecții dreptului procesual civil: Instanțele judecătorești , Părțile la proces (Reclamantul, Reclamatul, pârâtu,
copârâți, coreclamanți, corelanți ), Participanții (Martorul, expertul, traducătorii, grafierul)

(31)Acțiunea civilă- rugămintea reclamantului adresată catre instanțele judiciare, de a apăra dreptul lezat sau
contestat de către pârât.

(32) Infracțiune- faptă social periculoasă, acțiune sau inacțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și
prevede o pedeapsă penală
Trăsaturile:

 Fapta sa fie prevăzută de leagea penală

 Fapta sa fie săvârșită cu vinovăție
 Fapta să fie pedepsită cu pedeapsă penală

(33)Categorii de infracțiuni:

 Ușoare (pedeapsa cu închisoarea cel puțin 2 ani inclusiv)

 Mai puțin grave (5 ani)
 Grave (12 ani)
 Deosebit de grave (depășește 12 ani)
 Excepținal de grave (detenție pe viață)

(34)Cauze care inlătură caracterul penal al faptei:

 Legitima apărare
 Extrema necesitate
 Reținerea infractorului
 Constrîngerea fizică sau psihică
 Cazul fortuit
 Executarea ilegală a ordinului
 Minoritatea faptuitorului

(35)Tipuri de pedepse:

Principale:

 Privațiunea de libertate
 Munca neremunerată in folosul comunității
 Privațiunea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate
 Amenda
 Destutuirea din post
 Mustrarea publică

Complementare:

 Confiscarea averii
 Retragerea gradului militar sau special

Pt pers juridică :

 Amenda
 Lichidarea persoanei juridice
 Suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani
 Plasarea sub supravegherea juridică
 Interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice pe o durată de la unu la 3 ani

(36)Semnele componente ale infracțiunii:

Obiectul (Totalitatea valorilor care sunt protejate de dreptul penal: viața, sănătatea, justiția)

Latura obiectivă (Reprezintă acțiunea/ inacțiunea prin care este savîrșită fapta, urmările prejudiciabil și raportul de
cauzalitate intre fapte și urmări )

Subiectul (Persoana fizică și juridică)

Latura subiectivă (conștiința volitivă a persoanei , atitudinea psihică a persoanei fată de fapta social-periculoasă și
consecințele care au survenit)

(37)Vinovăția- atitudinea psihică a autorului faptei ilicite fată de fapta sa și de consecințele acesteia

Vinovăția este de 2 tipuri :

 Intenție (directă /indirectă)

 Imprudența (sineâncrederea/neglijența)

Intenția directă de manifestă în modul următor: persoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări,
și le dorește, persoana este conștientă de fapta săvârșită

Intenția indirectă șe manifestă în modul următor: pesoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări
dar le admite.

Sineîncrederea se manifestă în modul următor: persoana își dă seama de fapta sa periculoasă, își dă seama de urmări,
dar crede că într-un mod ușuratic vor fi evitate.

Imprudența se manifestă in modul următor: persoana nu-și dă sema de fapta sa periculoasă, nu-și dă seama de urmări,
dar putea și trebuia să le prevadă

(38) Cauzele care inlătură răspunderea penală:

o Amnistie
o Grațiere
o Înpăcare

Reabilitatea judecătoarească - este expirarea termenului stabilit de lege din momentul în care persoana a executat
pedeapsa principală și suplimentară, după care persoana respectivă este considerată nevinovată.

Eliminarea cazierului judiciar (reabilitatea judecatorească)- dacă o persoană care a executat o sentință penală și-a
dovedit corectarea printr-un comportament impecabil, atunci, la cererea sa, instanța poate elimina cazierul judiciar
înainte de expirarea acestuia

(39)Pedeapsa penală- acțiune aplicată ca măsură de reeducare și corectare

(40) Drept procesual penal- reprezintă o totalitate de norme juridice care reglementează activitatea organelor
judiciare și a părților în procesul penal în vederea curmării, preîntîmpinării și a indentificării faptelor ce constituie o
infracțiune și aplicaera în ordine penală a acestor masuri penale.

Izvoarele dreptului procesual penal:

 Constituția RM
 Codul de procedură penală
 Legea cu privire la organizarea judecătorească
 Codul penal
 Codul de procedură civilă
 Codul civil
 Alte legi adoptate de organul suprem al puterii de stat care reglementează relațiile procesuale penale
 Tratatele sau convențiile internațoinale

(41)Principiile dreptului procesual penal:

 Principiul legalității procesului penal

 Principiul egalității în fața legii și în fața autorităților
 Principiul prezumției nevinovăției
  Principiul inviolabilității vieții private și a domiciliului
 Principiul garantării dreptului de apărare
 Principiul libertății personale

(42)Raporturile juridice familiale:

 Raporturi dintre soț și soție ca urmare a încheierii căsatoriei

 Raporturi dintre părinți-copii
 Raporturi dintre adoptator-adoptat
 Raporturi intre persoanele căreia i-a fost instituită tutela

(43)Instituția căsătoriei......

O căsătorie este o uniune a unui bărbat și a unei femei, care vizează crearea unei familii și formalizată în modul
prescris. Căsătoria se încheie la oficiile registrului civil. Drepturile și obligațiile soților apar de la data înregistrării de
stat a căsătoriei. Căsătoria este o uniune voluntară, liberă, egală a unui bărbat și a unei femei, creată pe respectul
reciproc și dragostea, încheiată în conformitate cu legea, dând naștere drepturilor și obligațiilor pentru soți. Vârsta
minimă pentru căsătorie este de 18 ani. La căsătorie, soții, la discreția lor, aleg numele de familie al unuia dintre ei ca
unul comun, sau fiecare dintre soți își păstrează numele de familie premarital, sau ambii aleg un nume de familie
comun format prin combinarea numelor lor de familie sau adaugă celălalt soț la numele lor. Toate problemele vieții de
familie sunt decise de soți în comun, în conformitate cu principiul egalității lor în relațiile de familie.

Căsătoria nu este permisă între:

• persoane cu care cel puțin unul este căsătorit;

• rude în linie dreaptă până la a patra generație inclusiv, frați, surori, inclusiv cei care au un tată sau o mamă comune;

• părintele adoptiv și copilul adoptat;

• un tutore și un minor aflat sub tutela sa în perioada de tutelă;

• de către persoanele condamnate la închisoare în perioada în care ambii își execută pedeapsa;

• persoane de același sex.

(44)Actele de stare civilă:

 Certificatul de căsătorie
 Certificatul de divorț
 Certificatul de naștere
 Certificatul de deces
 Încuviințarea adopției