Lucrari Lab IT Software For Business - Ro-2

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Catedra Finanțe, Contabilitate și Cibernetică Matematică
Lilia MITEV
IT SOFTWARE PENTRU BUSINESS

Lucrări de laborator
CHIŞINĂU, 2019
1
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Mitev, Lilia.
IT Software pentru business: Lucrări de laborator / Lilia Mitev; Univ. Liberă Intern. din Moldova,
Catedra Finanţe, Contabilitate şi Cibernetică Matematică. – Chişinău: ULIM, 2019. – 44 p.
Bibliogr.: p. 43 (6 tit.). – 30 ex.

ISBN 978-9975-3277-1-8.
004.4:334(076.5)
M 81
Lucrarea de faţă conţine câteva tipuri de lucrări de laborator la disciplina IT Software pentru
Business, un domeniu actual al societății moderne şi este predestinată studenţilor de profil economic.
Scopul acestei lucrări este familiarizarea studenţilor cu tehnicile electronice de prelucrare a datelor,
fapt care va contribui la ridicarea eficienţei actului de decizie al viitorului specialist din domeniul
economic.
Lucrarea este recomandată pentru editare de către Senatul ULIM, proces verbal nr. 6 din
24.04.2019
Autor:
Lilia MITEV, doctor în ştiinţe matematice, lector universitar.
Recenzenţi:
Gheorghe MIȘCOI, academician, doctor habilitat în ştiinţe fizico–matematice, profesor universitar,
ULIM, Institutul de Matematică şi Informatică “V. Andrunachievici”;
Grigore SECRIERU, doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Matematică şi Informatică
“V. Andrunachievici”.
ISBN 978-9975-3277-1-8 © Lilia Mitev
2
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................................................4
LUCRAREA DE LABORATOR №1 ...................................................................................................5
LUCRAREA DE LABORATOR №2 ...................................................................................................8
LUCRAREA DE LABORATOR №3 .................................................................................................11
LUCRAREA DE LABORATOR №10 ...............................................................................................31
PENTRU NOTIȚE ..................................................................................................................................42
BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................................43
3
INTRODUCERE
Societatea informaţională este societatea „în care majoritatea forţei de muncă se compune din
cei care operează cu informaţii şi pentru care informaţia este elementul cel mai important”. Ea este
societatea secolului XXI. Ea va trebui să creeze şi să asigure condiţii echitabile pentru toţi cetăţenii
planetei, de a avea acces la informaţii şi cunoştinţe. Astăzi, nu ne mai surprinde faptul că termenul de
societate informaţională câştigă tot mai mult teren în toate sferele de activitate.
Ciclul de lucrări de laborator IT Software pentru Business are misiunea de a ilustra unele
aspecte teoretice şi de a forma deprinderea aplicării tehnicilor și funcționalităților pachetelor software
în probleme concrete. Aceste lucrări de laborator sunt destinate predominant studenţilor de profil
economic.
Problemele de determinare a indicatorilor optimali pentru optimizare şi eficientizarea activităţii
economice din diferite ramuri ale economiei se rezolvă cu aplicarea metodelor şi modelelor
matematice, al algoritmilor şi programelor de calcul, sistemelor tehnologice informaţionale şi
comunicaţionale contemporane, softurilor specializate, etc. care asigură realizarea controlului optimal
al activităţii economice. Studiul și utilizarea sistemelor informaţionale pot să ajute managerii
(prestatorii de servicii) să înţeleagă şi să ia deciziile cele mai bune privind funcţionarea sistemului din
domeniul economic în care activează.
Pentru înlesnirea îndeplinirii lucrărilor de laborator, fiecare lucrare este însoțită de anumite
indicaţii metodice, comentarii și observații.
4
LUCRAREA DE LABORATOR №1
În cadrul acestui seminar veți utiliza următoarele funcționalități ale pachetului software Excel:
 Realizarea și formatarea unei foi de calcul
 Adrese absolute și relative
 Funcții: matematice și logice.
Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

1. Creați un fișier nou MS Excel.
2. Realizați și formatați o foaie de calcul din fișierul nou
creat, astfel încât să arate ca în figura următoare:

3. Inserați o nouă coloană în fața tabelului, cu denumirea Selectați coloana A
“Nr.” Insert->Columns
Scrieți “Nr.” în celula А1
4. Generați numere în prima coloană Scrieți “1” în celula A2
Selectați celulele A2:A10
Home->Fill->Series; Step Value: 1; Ok
5
5. Redenumiți foaia de calcul "Tabel" Click dreapta pe “Sheet1”, Rename: Tabel sau
Format->Sheet->Rename
6. Introduceți data curentă în coloana “Data” Formulas->Insert Function->Today()
7. Salvați fișierul cu numele Excel.xls, în mapa personală File->Save sau Save As
8. Calculați valoarea fără TVA a fiecărui produs importat. Calculați valoarea produselor (celulele G2:G10) Observați adresarea
 Selectați celula G2 relativă!
 Scrieți formula de calcul, respectiv
“=E2*F2”
 Copiați formula și în celelalte celule
(trageți din colțul din dreapta jos, când
mouse-ul este sub forma unei cruci
negre)
9. În coloana H calculați TVA-ul aferent. În celula H2 scrieți formula: “=G2*M2”.
Copiați formula și în celelalte celule (H2:H10)
10. Studiați formula pentru a vedea dacă TVA-ul aferent a
fost calculat corect.
11. Rescrieți formula utilizând adresarea absolută a celulelor H2=G2*$M$2
12. Calculați accizele aferente băuturilor alcoolice, în Inserați funcția logică IF, care are următorii Identificați corect
coloana I (Valoare Accize) parametri: parametrii funcției!
 Logical Test: testează dacă produsul face
parte din categoria “Bauturi Alcoolice”
(C2 = “Bauturi Alcoolice”)
 Value if true: valoarea accizei se obține
ca produs între valoarea fără TVA și cota
de 0,2 al accizei (G2*M3)
 Value if false: nu se aplică acciză (0)
6
13. Calculați valoarea totală pentru fiecare tip de produs, ca Calculați valorile din coloana J.
sumă dintre Valoarea fără TVA, TVA și Valoare Accize.
14. Determinați suma totală a valorilor calculate anterior, Domeniul de celule care trebuie calculate:
pentru toate produsele importate, folosind funcția G11:J11.
matematică SUM. Formulas->Insert Function->SUM, Parametru
(Domeniu)
15. Salvați fișierul.
Lucru individual!
Studiați și utilizați, împreună cu funcția IF, și alte funcții logice precum AND și OR.
Exemplu: Un examen constă din 2 părți, partea teoretică și practică. Examenul este promovat, dacă din punctajul maxim de 100 de puncte, la partea
practică se obțin minimum 80 puncte, iar la partea teoretică minimum 50 de puncte. Creați o listă de studenți și stabiliți care au promovat sau nu
examenul.
7
În cadrul acestui seminar veți utiliza următoarele funcționalități ale pachetului software:
 Formatarea celulelor
 Funcții financiare

1. Deschideți fișierul Seminar1 Excel.xls, foaia de calcul
Financiar și rezolvați următoarele probleme.
2. O companie cumpără un utilaj de producţie, care se Funcția PV(rate,nper,pmt,fv,type - returnează PV≡ПС
estimează că va aduce în următorii 10 ani un venit valoarea prezentă a unei investiţii (valoarea în
anual de 28.600€. Pentru finanţarea utilajului, firma prezent a unei serii de plăţi viitoare)
are nevoie de un credit. Banca selectată acordă credite - rate - reprezintă rata dobânzii. De exemplu, dacă
cu dobânda de 6,75% pe an. Care ar trebui să fie se obţine un împrumut cu o rată anuală a dobânzii
preţul maxim al utilajului, dacă ar trebui să fie plătit de 10%, iar plăţile sunt lunare, rata lunară a
numai din veniturile pe care le aduce. Cheltuielile de dobânzii va fi de 0,1/12 adică 0,83%;
întreţinere nu sunt luate în considerare. - nper - reprezintă numărul total de perioade în care
se efectuează plăţi. Pentru un împrumut pe 4 ani
cu plăţi lunare nper va fi 4*12=48 de perioade;
- pmt - reprezintă plata efectuată în fiecare perioadă
şi care rămâne fixă pe întreaga durată a anuităţii;
- fv - reprezintă valoarea viitoare sau ce valoare se
vrea a se obţine după efectuarea ultimei plăţi.
Valoarea implicită a acestui argument este 0;
- type - acest argument are 2 valori: 0 sau 1; şi
indică momentul de efectuare a plaţilor, respectiv
sfârşitul sau începutul perioadei.
8
3. Presupunem că dorim să economisim bani pentru un Funcția FV(rate,nper,pmt,pv,type) - returnează FV≡БС
proiect care va începe peste un an. Facem în acest scop valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe plăţi
un depozit de 1500€, cu o rată anuală a dobânzii de 6%, periodice şi constant, şi cu o rata a dobânzii
plătibilă lunar (rata lunara a dobânzii va fi constantă.
6%/12=0.5%). Vrem să depunem suma de 100€ la - Argumentele rate, nper, pmt și type au aceeaşi
începutul fiecărei luni, timp de 1 an. Câţi bani vom avea semnificaţie ca în cazul funcţiei PV;
în cont la sfârşitul celor 12 luni? - pv - reprezintă valoarea prezentă sau cât
valorează în momentul prezent o serie de plăţi
viitoare (implicit are valoarea 0).
4. Presupunem că se face o investiţie astfel: se plătesc Funcția NPV(rate,value1,value2,…) - calculează NPV≡ЧПС
10.000€ peste un an şi se primesc anual venituri de valoarea prezentă netă a unei investiţii utilizând
3.000€, 4.000€ şi 6.800€ în următorii 3 ani. Dacă rata rata inflaţiei şi o serie de plăţi (valori negative) şi
anuală a inflaţiei este de 10%, care va fi valoarea venituri (valori pozitive) viitoare.
prezentă netă a investiţiei? - rate – reprezintă rata inflaţiei pe parcursul unei
perioade;
- value1, value2, ... argumente (de le 1 la 29) ce
9
reprezintă plăţile sau veniturile.
5. Verificaţi rezultatele şi salvaţi fişierul.
Lucru individual!
Studiați funcția financiară PMT. Rezolvați următoarea problemă, utilizând funcția studiată.
Exemplu: Se achiziționează un apartament cu o ipotecă de 400 000 lei, cu plata în 20 ani și o dobândă de 23% anual. Să se determine valoarea
plății anuale.
10
 Formatarea celulelor
 Funcții: matematice, matriceală și definite de utilizator.

1. Deschideți fișierul Seminar1 Excel.xls, foaia de calcul
Salarii și rezolvați următoarele sarcini.
2. Trebuie calculate veniturile totale lunare ale agenţilor -
unei companii de asiguări, ştiind că aceştia primesc
un salariu fix, un comision din cifra de afaceri pe care
au realizat-o în acea lună şi un spor de vechime.
11
3. Calculaţi comisionul agenţilor Inseraţi în coloana E funcţia matriceală VLOOKUP, Citiţi cu atenţie,
având următorii parametri: din Help-ul MS
- Lookup_value: valoarea care trebuie căutată în Excel, modul de
tabel (Cifra de afaceri); utilizare a
- Table_array: tabelul de comision (atenţie ca funcţiei!
celulele care referă tabelul (D14 şi E19) să aibă
adrese absolute);
- Col_index_num: coloana din tabelul de comision a
cărei valoare se returnează (coloana procentelor);
- Range_lookup: dacă se caută o valoare apropiată
sau una exactă (se lasă necompletat)
4. Scrieți o funcţie care, pe baza salariului fix şi a vechimii unui angajat, să calculeze sporul de vechime ce i se
cuvine acestuia. Algoritmul de calculare a sporului de vechime este următorul:
- pentru o vechime sub 3 ani nu se acordă spor;
- pentru o vechime între 3 şi 5 ani sporul reprezintă 5% din salariu;
- pentru o vechime între 5 şi 10 ani sporul reprezintă 10% din salariu;
- pentru o vechime între 10 şi 15 ani sporul este de 15% din salariu;
- pentru o vechime mai mare de 15 ani sporul este de 20% din salariu.
5. Deschideţi editorul Visual Basic Developer->Visual Basic Editor
6. Activaţi proiectul VBAProject(Excel_Lucru) Insert->Module
7. Scrieţi funcţia, conform următorului cod sursă Function Spor(salariu, vechime)
If vechime < 3 Then
Spor = 0
Else
If vechime >= 3 And vechime < 5 Then
Spor = 0.05 * salariu
Else
12
Else
Else
End If
End If
End If
End If
End Function
8. Salvaţi proiectul, închideţi editorul VB şi reveniţi la
foaia de calcul din Excel
9. Calculaţi sporul, utilizând funcţia definită, ca pe orice Selectaţi celula F2;
altă funcţie Excel Insert->Function, Category: User Defined-> Spor
10. Calculaţi veniturile totale ale agenţilor ca sumă Calculați valorile din coloana G.
dintre salariul fix, cifra de afaceri înmulţită cu
procentul din comision şi sporul de vechime.
11. Însumaţi cifra de afaceri şi veniturile totale, în
celulele corespunzătoare.
12. Salvaţi şi închideţi fişierul.
Lucru individual!
Recapitulați funcția definită de utilzator și rezolvați următoarea problemă.
Exemplu: Se ia problema inițială, ținând cont de noile date ale tabelului de comision.
13
 Recapitulare formule şi funcţii

1. În fişierul Seminar2 Excel.xls, activaţi foaia de calcul
Date.
2. O companie importatoare de produse de birotică a
importat în primele şase luni ale anului 3 categorii de
produse: creioane, pixuri şi markere. Firma a vândut
în fiecare lună toate produsele importate.
Cunoscându-se cantităţile importate şi preţurile de
import, precum şi alţi indicatori ai activităţii firmei, să
se determine profitul net pe fiecare din cele şase luni.
14
3. Calculaţi valoarea în vamă lunară pentru fiecare Calculați celulele de pe rândurile 5, 8 şi 11, astfel:
categorie de produse. Valoare = Cantitate* Preţ
4. Să se determine valoarea totală în vamă lunară Celulele de pe rândul 13
(pentru toate categoriile de produse).
5. Să se determine Cheltuielile cu importul aferente - Se calculează celulele de pe rândul 14. Atenţie la
fiecărei luni. - Formula de calcul : Cheltuieli cu importul = folosirea adresării
Valoarea in vamă*(1-Taxa vamala) absolute!
6. Să se determine veniturile din vânzări, prin Calculați celulele de pe rândul 23, conform Atenţie la
aplicarea adaosului comercial (abreviat A.C.) fomulei: Venituri din vanzari = Cheltuielile cu folosirea adresării
importul * (1+Adaos comercial) absolute!
7. Să se calculeze cheltuielile cu salariile, ştiind că Celulele de pe rândul 16. Determinați
fondul de salarii în primele două luni a fost de formula de
20000 EUR, după care, din luna martie a crescut cu calcul!
15% şi a rămas constant până la sfârşitul perioadei.
8. Conducerea firmei a hotărât să acorde prime Calculați celulele de pe rândul 17, cu ajutorul
angajaţilor săi, dacă Veniturile din vânzări depăşesc funcției logice IF:
un anumit plafon. Dacă în luna respectivă Veniturile o CONDITION: Venituri vanzari > Plafon
din vânzări au depăşit plafonul (Plafon: 300000 o TRUE: (Venituri vanzari – Plafon)* Prima
EUR), se acordă o prima (Prima: 10%) din diferenţa o FALSE: 0
dintre Veniturile din vânzări şi Plafon.
9. Să se determine taxele şi impozitele aferente Calculați celulele de pe rândul 18, după formula:
salariilor. Taxe si impozite = (Fond Salarii + Prime) * (Imp. Sal
+ taxe (CAS))
10. Calculaţi Cheltuielile salariale totale ca sumă dintre Celulele de pe rândul 19.
Fond salarii, Prime, Taxe si impozite.
11. Se cunoaşte că, în fiecare lună, cheltuielile cu chiriile Celulele de pe rândul 20.
şi regia (Cheltuieli Fixe) au fost în valoare de 10000
EUR .
15
12. Stabiliţi cheltuielile lunare totale, sa sumă dintre Celulele de pe rândul 21.
Cheltuielile cu importul, Cheltuielile Salariale totale
şi Cheltuielile fixe.
13. Calculaţi Profitul brut. Calculați celulele de pe rândul 25, după formula:
Profit brut = Venituri din vanzari – Total Cheltuieli
14. Determinați Profitul net. Calculați celulele de pe rândul 26, conform formulei:
Profit net = Profit brut *(1- Impozit profit).
15. Analizați rezultatele obținute și salvați fișierul.
16
 Grafice (Charts)
 Diagrame

1. În fişierul Seminar2 Excel.xls, activaţi foaia de
calcul Date
2. Creaţi un grafic care să prezinte structura cantităţilor Selectaţi celulele care conţin cantităţile importate în
importate în luna Ianuarie. Ianuarie (C3, apoi ţinând <Ctrl> apăsat, C6 şi C9)
- Insert->Chart,
- tipul de grafic (Pie)
- Completaţi corespunzător Titlul, Legenda şi Observați cum
Etichetele graficul este salvat
- Place Chart - As New Sheet: Structura în pagină nouă!
3. Modificaţi legenda, astfel încât datele să fie uşor Selectaţi graficul
de înţeles - Chart->Source Data, Series
- Category Labels: selectaţi A3, apoi ţinând <Ctrl>
apăsat, A6 și A9
- OK
4. Adăugaţi şi alte informaţii pe grafic (valoarea, - Chart->Chart Options, Data Labels
procentul, numele pentru fiecare felie) - Category Name, Value, Percentage
- OK
5. Creaţi un grafic cu bare verticale pentru a Datele de selectat: C4:H4; C7:H7; C10:H10 (Cu
evidenţia evoluţia preţului celor trei articole pe ajutorul tastei <Ctrl>!!)
parcursul celor 6 luni - Chart Type: Columns
- Opţiuni: X-Axis – Luna, Y-Axis – Preţul
- Titlul: "Evolutia Pretului“
17
- Place Chart - As New Sheet (Evolutia Pretului)
6. Modificaţi tipul de grafic Selectaţi datele din grafic
- Chart->Chart Type
7. Creaţi o legendă cu sens - Chart->Source Data, Series
- Series Name (denumire pentru fiecare set de
date: Creioane, Pixuri, Markere)
- Category X Axis Labels (C2:H2)
8. Adaugaţi alte informaţii pe grafic (Valoarea etc.) Selectaţi graficul
- Chart->Chart Options, Data Labels
- Value, etc.
9. Salvaţi fişierul
18
 Scenarii (Scenarios)
 Căutarea valorii țintă (Goal Seek)
Scenarii
Date
2. Se presupune că taxele vamale scad, de la 5% la 4%. - Data->What-If-Analysis->Scenario Manager, Add
Cum se modifică profitul net? - Scenario Name: taxe imp4%
- Changing Cells: K3, OK
- New Value: 0,04, OK
3. Creaţi un raport pe baza scenariului - Selectaţi opţiunea: Summary
- Result cells: C26:H26 (Profitul net)
Goal Seek
Presupunem că celula D (celula rezultat) se calculează pe baza celulelor A, B şi C (celule parametru), adică D = f(A, B, C). Facilitatea
Goal Seek ne permite ca, stabilind o valoare pentru celula rezultat, şi cunoscând, de exemplu, valorile parametrilor B şi C, să se
calculeze valoarea parametrului A. Prin Goal Seek putem spune că se realizează un “drum invers” faţă de modul obişnuit de calcul al
valorii unei celule în MS Excel.
De precizat că pot exista oricâte celule parametru care să influenţeze celula rezultat, dar că se poate determina numai valoarea unei
singure celule parametru.
19
Exemplul 1

Date
2. Deteminaţi cât ar fi trebuit să fie adaosul commercial - Data->What-If-Analysis->Goal Seek:
(AC), astfel încât firma să obţină în luna iunie un o Set cell: profit net iunie
profit de 32 000 EUR? o To value: 32000
o By changing cell: Adaos commercial
- Apăsaţi OK dacă vreţi să păstraţi noile valori, sau
Cancel, în caz contrar.
Exemplul 2

1. Deschideţi fişierul Seminar2 Excel.xls, foia de calcul
Goal Seek.
2. S-a decis ca un capital în valoare de 10 000 € să fie Analizaţi modul de
depus la bancă sub forma unui depozit, având calcul al dobânzii
dobânda anuală de 3%. Ştiind că dobânda este compuse, prin cele
compusă, s-a calculat (prin două variante) capitalul două variante
final, care se obţine după o perioadă de 5 ani. propuse.
20
3. Dorim ca după perioadă de 5 ani să avem în cont un Pentru ambele variante aplicaţi următorii paşii: Prin Goal Seek se
capital final de 15 000 €. Cât de mare trebuie să fie Data->What-If-Analysis->Goal Seek: poate defini o
capitalul iniţial, dacă se acordă acceaşi dobândă? o Set cell: capitalul final după 5 ani singură celulă
o To value: 15000 care îşi modifică
o By changing cell: capitalul iniţial la începutul valoarea!
celor 5 ani
4. Salvați fișierul.
Lucru individual!
Exemplu: Dorim să deschidem un cont de depozit la bancă pe o perioadă de 3 ani, cu o dobândă de 1,5% anual. Care este valoarea sumei iniţiale
depuse, dacă dorim să avem în cont după 3 ani 10 500$?
21
 Solver
 Liste (simularea lucrului cu baze de date în Excel)
 Form, Sort, Filter, Subtotals, validare de celule, Pivot Table.
Solver
Solver
22
2. Specificați parametrii pentru problema dată Data->Solver
Set Objective: D18, Max (Profitul total)
Changing Cells: D9:F9 (Cantitatile de produs)
Constraints: Add
C11:C15 <= B11:B15,
D9:F9 >= 0
3. Găsiți soluția optimă Solve
4. Salvați rezultatul găsit sau reveniți la problema inițială
5. Salvați fișierul
Liste
Comenzi
23
2. Adăugați o nouă înregistrare Selectați domeniul de celule A1: G16 Când se lucrează cu
Form; selectați butonul New astfel de tabele,
Adăugați o nouă înregistrare validă trebuie ca cel puțin
o celulă din listă să
fie selectată!
3. Utilizați diverse criterii de căutare pentru vânzări Form; selectați butonul Criteria
1.Toate vânzările care au client Velmart
2.Toate vânzările din luna martie
Pentru a parcurge toate înregistrările care satisfac
criteriul indicat, se apasă butonul Find Next
4. Validați datele din listă astfel încât în câmpul Luna să Selectați domeniul de celule A2:A16
poată fi introduse numai valori între1 și 12 Data->Validation
Completați în fereastra Data Validation informațiile:
a. Settings – Allow: Whole Number,
24
Between, Min:1, Max:12
b. Input Message – Titlu: Luna;
Message: Introduceți un număr întreg cuprins
între 1 și 12!
c. Error Alert – Style: Stop;
Title: Luna;
Message: Valoare greșită!
Introduceți valori corecte și greșite în celulele pentru
care s-a realizat validarea.
5. Selectați din listă numai vânzările din luna februarie, Selectați domeniul de celule A1: G16
ale furnizorului Stabilo Data->Filter
Executați un click pe săgeata apărută în dreptul lunii și
selectați 2 (luna februarie). Similar pentru furnizor
(conform cerinței problemei)
6. Reveniți la situația inițială Data->Filter
7. Sortați lista după câmpurile Client și Articol Selectați tabelul ->Sort

Alegeți butonul Add level
Sort by->Client, butonul Add level
Then by->Articol, Ok
8. Calculați valoarea totală a vânzărilor pentru fiecare Selectați tabelul ->Data ->Subtotals Lista trebuie, mai
client și per total At each change in ->Client întâi sortată după
Add subtotals to ->Valoare Client!
9. Reveniți la situația inițială Data->Subtotals: Remove All
10. Realizați un raport privind valoarea vânzărilor către Selectați tabelul ->Add to Axis
fiecare client, evidențiind cât a cumpărat clientul de la PivotChart-Report and PivotTable -> Insert
fiecare furnizor. Bifați: Client, furnizor, valoare
25
11. Salvați fișierul
Lucru individual!
Studiați și utilizați alte elemente ale opțiuni Form, pentru problema studiată.
26
În cadrul acestui seminar veți utiliza următoarele funcționalități ale VBE (Visual Basic Editor):
 Funcții definite de utilizator.
 Meniul de lucru VBE.

1. Creați un fişier nou Excel
2. Realizați o foaie de calcul din fișierul nou creat, astfel
încât să arate ca în figura următoare:
3. Lansați Visual Basic Editor Developer->Visual Basic Editor

4. In VBE adăugați un modul nou Insert->Module
5. Copiați codul următor în modulul Module 1 Public Function Suma (a As Integer, b As Integer) As Integer
Suma =a+b
End Function
6. Închideți editorul VBE File Close and Return to Microsoft Excel
7. Calculaţi suma numerelor a și b, utilizând funcţia Selectaţi celula B3;
definită Insert->Function, Category: User Defined-> Suma
8. Redeschideți VBE și adăugați un punct de oprire, în În linia Suma = a + b
linia de execuție Debug->Toggle Breakpoint
9. Reveniți la MS Excel și modificați celula B2 în 2,5 B2 (3,789→2,5) Excel trece automat
în VBE, în funcția
Suma. Execuția se
oprește la punctul
de oprire. Putem
27
executa pas cu pas
liniile de cod cu
tasta F8 (Debug
Step Into)
10. Modificați funcția Suma din VBE Public Function Suma (a As Double, b As Double) As Double
Suma =a+b
End Function
11. Reveniți în foaia Excel și forțați recalcularea formulei CTRL+ALT+F9
28
 Recapitulare funcții definite de utilizator
 Meniul de lucru VBE.

2. Evaluarea funcției
3. Lansați Visual Basic Editor Developer->Visual Basic Editor

4. In VBE adăugați un modul nou Insert->Module
5. Scrieți următorul cod în Module 1 Public Function Functie (a As Double) As Double
If (x<=0) Then
Functie=x^2+x
Else
If (x>=0) Then
Functie=2*x
Else
Functie=x+2
End If
End If
End Function
6. Adăugați puncte de oprire în fiecare din ramurile de Debug->Toggle Breakpoint
execuție ale codului
7. Reveniți în foaia Excel și evaluați funcția pentru
29
diferite valori ale lui x

8. Verificați rezultatele obținute, adăugați valori noi și
salvați fișierul.
Lucru individual!
Evaluați funcția următoare, pentru diferite valori ale lui x.
30
 Recapitulare funcții definite de utilizator
 Recapitulare funcționalități ale VBE.

2. Evaluarea expresie n! (factorial)
3. Lansați VBE și adăugați un modul nou Developer->Visual Basic Editor

Insert->Module
4. Scrieți următorul cod în Module 1 Public Function Factorial (n As Long) As Long
Dim i As Integer
Factorial=1
For i=1 to n
Factorial= Factorial*i
Next i
End Function
5. Adăugați punct de oprire în ramura de execuție a Funcția calculează
codului și executați funcția pentru diferite valori ale valori pentru n între
lui n. 1 și 12, tipul Long
nu permite valori
mai mari.
6. Modificați funcția Factorial din VBE, pentru valori Public Function Factorial (n As Long) As Variant Pentru valori mai
mai mai decât 12 Dim i As Integer mari decât 12, la
If (n>12) Then execuția funcției, se
Factorial=”Depasire” va afișa mesajul
Else Depasire.
31
Factorial=CLng(1)
For i=1 to n
Next i
End If
End Function
7. Adăugați puncte de oprire în fiecare din ramurile de
execuție ale codului
8. Executați funcția pentru diferite valori ale lui n,
inclusiv mai mari decât 12
9. Modificați funcția Factorial din VBE, pentru Public Function Factorial (n As Long) As Variant
evaluarea valorilor negative ale lui n Dim i As Integer
If (n<0) Then
Factorial=”Negativ”
Else
If (n>12) Then
Factorial=”Depasire”
Else
Factorial=1
For i=1 to n
Next i
End If
End If
End Function
10. Executați funcția pentru diferite valori ale lui n, Pentru valori mai
inclusiv negative. mici decât 0, la
apelarea funcției
Factorial din VBE,
se va afișa mesajul
32
Negativ.
11. Verificați rezultatele obținute, adăugați valori noi și

salvați fișierul.
Lucru individual!
Scrieți o funcție VB care calculează ex , testați funcția pentru diferite valori ale lui x.
33
În cadrul acestui seminar veți utiliza următoarele funcționalități ale MS Access:
 Componentele bazei de date (BD)
 Proiectarea logică și fizică a unei BD

1. Creați un fişier nou MS Access. Baza de date Vom crea o bază
cu numele ”Evidența studenților” informațională
relațională, în care
vom realiza
structurarea ei în
tabele.
2. Structura bazei de date: crearea tabelului Create->Table Wizard
Facultate Structura tabelului Facultate:
Denumire câmp Tip câmp
Cod facultate Autonumber - cheie primară
Denumirea Text (60)
34
3. Introduceți 5-7 valori în tabelul Facultate  Științe Economice
(denumiri de facultăți)  Drept etc.
4. Creați tabelul Categorie înmatriculare Structura tabelului Categorie înmatriculare:
Cod inmatr Autonumber - cheie primară
Denumirea Text (25)
5. Introduceți valori în tabelul Categorie  BAC
înmatriculare  Colegiu, etc.
6. Creați tabelul Mod înmatriculare Structura tabelului Mod înmatriculare:
Cod mod Autonumber - cheie primară
Denumirea Text (30)
Abreviere Text (10)
7. Introduceți valori în tabelul Mod  Contract / cn
înmatriculare  Buget, / bg,
 Reducere 50 % / 50%, etc.
8. Creați tabelul Localitate Structura tabelului Localitate:
Cod localitate Autonumber - cheie primară
Denumirea Text (30)
9. Introduceți 15-20 valori (denumiri localități)  Chișinău
în tabelul Localitate  Bălți, etc.
10. Creați tabelul Specialitate Structura tabelului Specialitate: Relaţiile (preluarea)
Denumire câmp Tip câmp pot fi stabilite în
Cod specialitate Number – cheie primară mod manual sau
Denumirea Text (50) prin utilizarea
Sectia Text (10) tipului de câmp
Suma Number (double) Lookup Wizard!
Facultate Preluat (Facultate→Denumirea)
35
11. Introduceți câte 3-5 specialități în tabelul  1234/ Contabilitate/ zi/ 5000/ Științe Economice Câmpul Cod
Specialitate, pentru fiecare facultate  1235/ Marketing/ ff/ 4500/ Științe Economice, etc. specialitate – valori
unice!
12. Creați tabelul Student Structura tabelului Student:
Cod student Number – cheie primară
Numele Text (25)
Prenumele Text (25)
Patronimicul Text (25)
Specialitate Preluat (Specialitate→Denumirea)
Data Date Time (Short Date) – cheie
primară
Grupa Text (10)
Beneficiar Text (40)
Localitate Preluat (Localitate→Denumirea)
Inmatriculare Preluat (Categorie înmatriculare
→Denumirea)
Mod inmatriculare Preluat (Mod înmatriculare
→Denumirea)
Suma_contr 1 Number
Suma_contr 2 Number
Suma_contr 3 Number
Suma_contr 4 Number
Foto OLE Object
Observatii Text (30)
13. Introduceți 30-40 valori în tabelul Student. Cod student și Data
Simulînd diferite situaţii: contracte la diferite - cheii primare!
specialităţi, la diferite categorii de
înmatriculare, diferite moduri de înmatriculare
36
etc.
14. Creați tabelul Contabilitate Structura tabelului Contabilitate:
Cod student Preluat (Student→Cod Student)
Suma Currency
Nr doc Number – cheie primară
Data doc Date time – cheie primară
Observații Text (30)
15. Introduceți 40-60 valori în tabelul Atenție la câmpurile
Contabilitate, simulând diverse situaţii: mai – cheii primare!
multe plăţi pentru contract de acelaşi student,
etc.
16. Vizualizați și studiați schema relațiilor create
între tabelele BD.
Lucru individual!
Creați o bază de date a unei afaceri, în care sa aveţi cel puţin 5 tabele cu legături logice între ele. Introduceți valori în tabele.
37
În cadrul acestui seminar veți utiliza următoarele funcționalități ale MS Access:
 Lucrul cu componentele bazei de date (BD)
 Interogări, rapoarte, formulare.

1. Deschideți baza de date ”Evidența studenților”
2. Crearea documentelor de ieșire sub formă de Create->Query Design
liste, prin intermediul interogărilor.
3. Să se afișeze lista studenților, în ordine Structura interogării Lista sudentilor pe specialitate:

alfabetică, pe specialități. Tabel Câmp
Specialitate Denumirea
Student Numele
Student Prenumele
Student Grupa
38
4. Să se afișeze lista studenților după grupă. Structura interogării Lista sudentilor după grupă:
Tabel Câmp
Student Grupa (Ascending)
Student Numele
Student Prenumele
Student Cod student
Student Data
5. Să se afișeze lista studenților după categoria de Structura interogării Lista sudentilor după categorie
înmatriculare. inmatriculare:
Tabel Câmp
Student Numele (Ascending)
Student Prenumele
Student Cod student
Student Data
Student Grupa
Categorie Denumirea
înmatriculare
39
6. Să se afișeze lista studenților după modul de Individual!
înmatriculare.
7. Să se afișeze lista specialităților valoarea Specialitate->Suma->Criteria (Between 3000 and 5000)
contractului este între 3000 și 5000
8. Să se afișeze lista studenților care au achitat Contabil->Data->Criteria (<#31.12.2018#)
contractul până la data de 31.12.2018.
9. Să se afișeze lista studenților după localitate Student->Localitate->Criteria ([Introduceti localitatea])
10. Să se afișeze lista studenților după grupă, Student->Numele->Criteria (Like ”S*”)
numele studentului începe cu S
11. Creați un formular pentru vizualizarea datelor Create->Form
în tabelul Specialitate, în care să reflectați toate
câmpurile tabelului.
12. Creați un formular pentru vizualizare și Verificați dacă

introducerea datelor în tabelul Student. valorile introduse
Introduceți 10 valori în tabelul Student, prin sunt în tabelul
intermediul formularului creat Student
13. Realizați un raport în baza tabelului Create->Report
Specialitate
14. Realizați un raport în baza tabelului Student
15. Realizați un raport în baza interogării Lista
studenților care au achitat contractul până la
data de 31.12.2018
40
Lucru individual!
În baza de date ”Evidența studenților”, creați următoarele interogări:
1. Lista studenţilor care au achitat contractul grupate după specialităţi;
2. Lista studenţilor care au achitat contractul grupate după facultate și specialitate;
3. Lista studenţilor cu achitare pentru contract după grupa (cu posibilitatea alegerii grupei);
4. Lista contractelor încheiate în luna curentă.
41
PENTRU NOTIȚE
42
BIBLIOGRAFIE
1. Mitev L. Aplicații ale modelelor polling în sistemele informatice de comunicații. Revista

Ştiinţifică Studii Economice, an. 9, nr. 1/ 2015, ULIM, pag. 200-208.
2. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Chișinău, Editura ASEM, 2012, 521 p.
3. Lungu I., Lăzărică M., Stanilaiu M., Rădut C., Burtescu E., Vâlcu A. Informatică aplicată în
economie. România, Ed. Independenţa Economică, 2010, 320 p.
4. Mişcoi Gh., Mitev L. Queueing models of polling type and their applications. Economics,
Social and Engineering Sciences Year 1, Nr.1, 2/2018, pag. 242-248.
5. Oprea D. Protecția și securitatea informațiilor. Seria Științe Economice. România, Polirom,
2003, 400 p.
6. Mişcoi Gh., Mitev L. Exemple software pentru unele modele matematice în fenomenele de
aşteptare. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Probleme şi perspective de
dezvoltare a potenţialului economic şi managerial al Republicii Moldova în condiţiile de criză”,
Chişinău, ULIM, 21 aprilie 2011, pag. 364-369.
43
44

Lucrari Lab IT Software For Business - Ro-2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrari Lab IT Software For Business - Ro-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Catedra Finanțe, Contabilitate și Cibernetică Matematică

IT SOFTWARE PENTRU BUSINESS

Bibliogr.: p. 43 (6 tit.). – 30 ex.

Lilia MITEV, doctor în ştiinţe matematice, lector universitar.

ISBN 978-9975-3277-1-8 © Lilia Mitev

LUCRAREA DE LABORATOR №1 ...................................................................................................5

LUCRAREA DE LABORATOR №2 ...................................................................................................8

LUCRAREA DE LABORATOR №3 .................................................................................................11

LUCRAREA DE LABORATOR №4 .................................................................................................14

LUCRAREA DE LABORATOR №5 .................................................................................................17

LUCRAREA DE LABORATOR №6 .................................................................................................19

LUCRAREA DE LABORATOR №7 .................................................................................................22

LUCRAREA DE LABORATOR №8 .................................................................................................27

LUCRAREA DE LABORATOR №9 .................................................................................................29

LUCRAREA DE LABORATOR №10 ...............................................................................................31

LUCRAREA DE LABORATOR №11 ...............................................................................................34

LUCRAREA DE LABORATOR №12 ...............................................................................................38

PENTRU NOTIȚE ..................................................................................................................................42

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

15. Salvați fișierul.

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

5. Verificaţi rezultatele şi salvaţi fişierul.

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

7. Sortați lista după câmpurile Client și Articol Selectați tabelul ->Sort

9. Reveniți la situația inițială Data->Subtotals: Remove All

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

3. Lansați Visual Basic Editor Developer->Visual Basic Editor

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

3. Lansați Visual Basic Editor Developer->Visual Basic Editor

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

3. Lansați VBE și adăugați un modul nou Developer->Visual Basic Editor

11. Verificați rezultatele obținute, adăugați valori noi și

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

Nr. Pas Mod de rezolvare Remarcă

3. Să se afișeze lista studenților, în ordine Structura interogării Lista sudentilor pe specialitate:

12. Creați un formular pentru vizualizare și Verificați dacă

1. Mitev L. Aplicații ale modelelor polling în sistemele informatice de comunicații. Revista

S-ar putea să vă placă și