VALORI CRESTINE ALE FAMILIEI IN ROMANIA SI PRACTICI CONTRARE ACESTORA

I. Semnificatia familiei in general si a celei crestine in special, in lumina gan irii !rt! !"e, legea n!stra stram!seasca. Valoarea familiei este exact aceea a vietii insasi. Fie ca pri#im familia in perspecti#a e"istentei umane naturale, fie a celei umane spirituale, familia este i$#!r si al%ie a #ietii. Ea este prima s!cietate naturala care se spri&ina pe legatura in is!lu%ila intre %ar%at si femeie si care se c!mpletea$a cu ! lume n!ua in care apar c!piii. Prima c!n itie si prima f!rma a s!cietatii umane, familia, c!nfera !mului a&ut!r si siguranta celui intai pas pe care il face in #iata si fara e care nu p!ate face altul. C!nstituin un grup c!mpus in pers!ane unite prin legaturi e casat!rie si relatii paterne, familia repre$inta aceste !ua rap!rturi e %a$a care etermina aparitia si ainuirea e"istentei umane insasi. Astfel, putem spune ca #al!area familiei este e"act aceea a #ietii insasi, intrucat ea este a e#aratul !m intreg.'Nu este %ine sa fie !mul singur', aflam scris in referatul %i%lic al creatiei si, esigur, nici femeia nu e %ine sa fie singura, ar si mai greu ar fi acest lucru pentru c!pii. Caci nici %ar%atul singur, nici femeia singura, cu atat mai putin c!piii, nu f!rmea$a inca !mul. Prin unirea %ar%atului cu femeia, pri#ita ca un act spiritual si fi$i!l!gic, are l!c crearea unui al treilea, c!pilul, iar aceasta a uce cu sine intimitatea unei #ieti mai inalte si ! unitate e c!n#ietuire mai c!mpleta. C(iar acei !ameni care renunta pentru ! ratiune sa)i $icem superi!ara la traiul in familie, cauta sa)i regaseasca %inefacerile intr)un fel sau altul. *ar cel ce traieste in ea se afla in legea ei c!muna si reali$ea$a c!n itiile m!rale necesare pentru ca facultatile sale sa se e$#!lte, ca tre%uintele multiple ale firii sale sa se satisfaca si ca at!riile sale sa se implineasca. Familia mai este si cea intai institutie umana, ase$amant prin care #iata s!ciala se esfas!ara in m! !rgani$at si eficient. In aceasta calitate e institutie, mama a tutur!r cel!rlalte, unitate prim!r iala a intregii s!cietati, familia care se afla la c!nfluenta #ietii in i#i uale si a celei c!lecti#e, p!arta in sine t!ata #iata, precum celula !rganica p!arta energiile materiei %rute si aceea a tesaturii #ii pe care ea tre%uie sa ! furni$e$e. Orice actiune ce urmareste e$!rgani$area familiei + e la c!ruptia e"ercitata e falsa ,e ucatie se"uala' pana la instalarea starii a#!rti!niste + p!ate a uce cu sine estramarea #ietii umane insasi. Familia, punct gravitational de existenta omeneasca. -n alt a e#ar e !%ser#atie curenta il c!nstiutie faptul ca familia se caracteri$ea$a printr)! trainica su ura interna. Astfel, f!rtele interi!are care unesc familia sunt sentimentele cele mai puternice. atasamentul em!ti!nal al s!til!r, precum si al parintil!r si al c!piil!r, respectul recipr!c, s!li aritatea si alte atitu ini care re$ulta in satisfacerea ne#!il!r em!tinal) spirituale, na$uinta spre intimitate, spre simtamantul e incre ere si siguranta. Prin urmare, familia este punctul gra#itati!nal e e"istenta c!munitara, primul si cel mai imp!rtant in acest sens, fiin in acelasi timp c!mun pers!anel!r care il alcatuiesc, e!se%it e al alt!r pers!ane, in m! a%s!lut unic, upa cum si fiecare pers!ana este unica sau fiecare fiinta c!n&ugala este unica. *in sanul #ietii familiale t!ate #arstele au e castigat. tineretea aici se e$#!lta, #arsta c!apta aici isi asigura fecun itate, %atranetii familia ii ac!r a un supliment e fericire, un spri&in, ! prelungirea a multumirii pentru %iruintele castigate in tumultul e"istentei pamantesti. *aca pri#im imp!rtanta familiei in genere, atat pentru in i#i cat si pentru s!cietate si c!nstatam ca familia e !mul, iar %una ei functi!nare inseamna #iata, urmea$a sa ne am seama ca a e#arurile ce stau la %a$a familiei tre%uie sa fie c!nsi erate ca a#an ! #al!are a%s!luta pe care nu ! putem

e$a#ua fara sa ne e$a#uam pe n!i insine, umanitatea n!astra si natura. Familia naturala c!ncentrea$a, asa ar, t!talitatea #al!ril!r prin care se afirma si se sustine #iata, ea m! elea$a aptitu inile !riginare, sufletesti si trupesti ale !mului, upa cum face si ca %unurile e"istentei lui sa sp!reasca si sa se transmita in generatie in generatie ca f!rme ale culturii si ci#ili$atiei. Cu t!ate acestea, ea nu)si este suficienta siesi. Familia, mijloc de promovare a valorilor vietii vesnice. In calitatea sa e i$#!r si al%ie a #ietii, familia nu este numai purtat!area un!r puteri repr! ucti#e. este si #atra un!r puteri ale inceputului, puteri #esnice si pr! ucti#e. Neamul !menesc %i!l!gic se c!nsuma si im%atraneste pe $i ce trece. El ar fi s!rtit sa ispara aca ar fi lipsit e un pr!ces e regenerare spirituala. *in cele mai in epartate !rigini ale umanitatii, familia isi asuma n!%ila ane#!i!asa sarcina e a ingri&i e recrutarea elementului n!u care prin transmiterea #ietii c!m%ate si epaseste !pera m!rtii. Insa, ! a e#arata %iruinta asupra m!rtii nu a f!st castigata ecat e catre Iisus /rist!s)*!mnul, care a in#iat in m!rti. /rist!s, prin In#iere, a sc(im%at c!n itiile !nt!l!gice ale e"istentei. Familia insasi e#ine un mi&l!c e a pr!m!#a nu !ar #al!rile lumii acesteia, ci mai ales #al!rile #ietii #esnice, sc!pul ei e#enin si acela e a largi (!tarele Imparatiei lui *umne$eu. *esigur, ne referim la familia crestina, iar in aceasta calitate, ea nu mai este ! simpla ,celula a s!cietatii', caci a a&uns ! ,%iserica !mestica' 0cf. R!m. 12,34. Familia crestina este matricea generat!are a unei #ieti n!i, este la%!rat!rul sacru in care se pregateste, se f!rmea$a si se intretine in fiecare ceas firea restaurata in starea !riginara pre estinata nemuririi. In sensul acesta ne sfatuieste Sf. I!an 5ura e Aur. ,F!l!siti)#a cu intelepciune e #iata familiala si #eti fi primii in Imparatia ceruril!r si #a #eti %ucura e t!ate %unurile' 0Omilia 6 la E#rei4. Raportul dintre caracterul natural si cel supranatural al vietii familiale. *upa cum am mai #a$ut, c!ntinuitatea #ietii in al%ia familiei este asigurata e ! anumita !r ine care ! sustine launtric si care ii garantea$a transmiterea m! elel!r ei e e"istenta peste #eacuri. Prin natura ei, familia este ase$amantul m!ral care sa este si ingri&este plama a fapturii umane intr)un fel care nu p!ate fi inl!cuit cu nici un altul. V!r%in la m! ul uni#ersal, ist!ricii c!n#in ca ep!cile e pr!speritate si e putere a p!p!arel!r c!inci int!t eauna cu cele e puritate si s!li aritate a #ietii familiale. *ar si in#ers, c!ruptia si egra area #ietii s!ciale sunt c!ntemp!rane cu egra area m!rala a familiei. E %ine sa !%ser#am si cum apare acest fen!men. E ! lege generala aceea ca natura lasata !ar la puterile sale este neputinci!asa a se c!nser#a, ca fara !r inea supranaturala, #irtutile si sensurile l!r spirituale nu p!t su%$ista intacte. Ist!riceste #!r%in , familia a a#ut ca fun ament si ca sup!rt religia. Si t!t atat e a e#arat si &ustificat ist!ric este si faptul ca !ar religia crestina i)a permis sa)si e$#!lte eplin #alentele. Cre inta crestina patrun e si sustine familia in sensul f!rmarii unei structuri puternice, ri ican )! in sferele cele mai inalte, si face in ea ! cetate ine"pugna%ila, ! ecclesia domestica. Numai ca ! ca ere in (arul familiei crestine, prin pacatele care patrun pana in #isteriile #ietii, este si ea p!si%ila, iar aceasta ca ere face ca pra%usirea sa nu se !preasca la ! stare naturala a acestui ase$amant, ci sa c!%!are su% ni#elul ran uielii firesti, in $!na egra arii si a #iciului. II. Val!ri crestine ale familiei in spiritualitatea r!maneasca. Mai presus de orice, in familie la romani e pretuita iubirea. In c!nte"tul atel!r care efinesc familia crestina, spiritualitatea r!maneasca se inscrie cu #al!rile ei pr!prii. Sunt acele #al!ri care ii asigura casat!riei cel mai imp!rtant intre sc!purile sale. esa#arsirea in iu%ire, care ! face cu a e#arat r! nica, upa cum ii esc(i e si perspecti#ele atingerii acestui sc!p. e#!tamentul inspirat, sustinut e cre inta. Aceste #al!ri se afla si la !riginea functiil!r pe care le are familia in e"istenta neamului n!stru. e la functia unificat!are, a ica

s!ciali$at!are, la cea sfintit!are sau purificat!are7 e la cea regenerat!are e la #ieti !menesti in s!cietate la cea e ificat!are in !r inea m!rala7 e la cea creat!are e #al!ri ec!n!mice si culturale la cea creat!are e estin etnic. Repr! ucerii naturale ii c!respun e, astfel, in sanul familiei, un pr!ces e repr! ucere spirituala, sufleteasca, pe care se %a$ea$a c!ntinuitatea #al!ril!r m!rale. Intre%area e, in ce c!nsta specificul f!rtei at!rita careia asa)$isele instincte naturale isi sc(im%a sensul, prefacan u)se in sentimente inaltat!are, in ce re$i a e"plicatia faptului ca un atasament c#asi)inc!nstient e#ine iu%ire luminata si respectu!asa fata e pers!ana cu care esti inru it prin (ar sau upa sange8 *in raspuns nu p!ate lipsi fact!rul i#in, iar acest ar ii este c!nferit familiei ancestrale la r!mani in etn!gene$a, esigur, reinn!it c!ntinuu prin sa#arisirea Tainei sfinte a Casat!riei. Pana apr!ape e $ilele n!astre, mai precis, spre sfarsitul sec!lului al 9VIII)lea, familia se %ucura, in t!ate straturile s!ciale, e ! in iscuta%ila sacralitate. Mai presus e !rice, era c!nsfintita insa iu%irea, a#an t!t! ata si ! imensiune c!smica. Un exemplu de valorificare a iubirii ca nunta cosmica la romani, inca din etnogeneza. Referin u)ne la iu%ire ca #al!are nuptiala suprema a spiritualitatii n!astre, cu titlu e e"emplu, ne putem rap!rta la sensul tainic al %ala ei ,Mi!rita', care c!nsta in #!inta ci!%anului e a inter#eni in cursul s!artei sale, prefacan nen!r!cirea care)l paste, aceea e a fi !m!rat e semenii sai, intr)un e#eniment al unei liturg(ii c!smice. Iu%irea esemnata e actul nuntii, ca esenta a #ietii, se !#e este asa ar a fi mai tare ecat m!artea. *e altfel, nu a#em in aceasta %ala a relatarea unui ca$ i$!lat, cata #reme in tra itia p!p!rului n!stru, mai ales in satele e la munte, cununiile tineril!r erau prece ate e intalniri cu sc!p religi!s, sp!nsal, la ne eile in p!ienile muntil!r sau ale c!linel!r. Nu e putine !ri, in %isericile e lemn e la munte, in c! ru, se !ficiau casat!riile c(iar si ale miril!r ce apartineau unuia si aceluiasi sat. Cu aceasta semnificatie, aflam in c!lin ele stra#ec(i ca cer%ul in pa uri, in pr!prie initiati#a, se !fera (rana la !spatul miril!r, ar numai la masa cea mare, cu care e fapt se inc(eie slu&%a cununiei. Sunt !ar cate#a e"emple care ne permit sa i entificam !riginea sacralitatii c!smice a casat!riei si a familiei la r!mani inca in etn!gene$a. Vig!area, sangele si irectia n!%ila ce i)au f!st imprimate prin caracterul sacru al familiei acestui p!p!r e catre crestinismul carpat!) unarean sunt c!nsecintele unei c!n#ertiri t!tale, insemnan instaurare, in e"istenta in aceasta parte e lume, a unei !r ini m!rale n!i, a ica a suprematiei spiritului asupra partii sen$uale in !m. Opera aceasta apartine iu%irii care se !pune er!sului, in sensul transfigurarii acestuia. Un alt exemplu de valorificare a iubirii curate ni-l ofera cantecul de dragoste la romani. Iu%irea in cantecul p!pular r!manesc nu)si are !%arsia in #iata c!l!nil!r r!mani in *acia cucerita e Traian, cum a esea se afirma. Cultul r!manil!r precrestini pentru instinctul er!tic e semnul in#e erat al unui sen$ualism c#asi)m!r%i care se curma pe pamantul stra%un prin a !ptarea unei n!i cre inte, iar iu%irea ce se afirma prin %iruinta Crucii lui /rist!s reali$ea$a ! n!ua sim%i!$a intre !m si natura, intre arta si #iata, intre neam si pamant. Mai mult ecat !ricare !#a a a acestui fen!men pr!priu etn!gene$ei este cantecul p!pular r!manesc. Intr) a e#ar, cine se apleaca cu sarg spre literatura p!pulara e rag!ste !%an este c!n#ingerea ca traieste ,! cantare a cantaril!r r!maneasca', upa spusele p!etului Vasile V!iculescu, ,mult mai putin sen$uala ecat i ila sen$uala a lui S!l!m!n si mult mai emna, caci aici !rul curat isi arata t!ate fetele, rag!stea, t!ate tainele si suferinta t!ate c!lturile'. *esigur, pentru n!i ,Cantarea cantaril!r' in Scriptura are ! #al!are sim%!lica, pr!fetica. Luata insa ca reper e gen literar in p!e$ia p!pulara r!maneasca, ea ne e$#aluie marea frumusete a inimii curate in gan irea si #iata neamului aninat e crestele Carpatil!r. Este e remarcat si aceea ca in pregatirea pentru nunta la r!mani, feci!ria etinea ! #al!are suprema, !#e ita ca atare e numer!ase tra itii si !%iceiuri, cum ar fi %una!ara, sar%at!area Santiliei in Muntii Rasariteni.

Iubirea curata in unitate deplina cu sfintenia. In spiritualitatea r!maneasca, sfintenia este legea tutur!r lucruril!r #a$ute si ne#a$ute. /rist!s)*!mnul umple e sla#a intreg uni#ersul. S!arele e sfant, al%ina si !aia sunt sfinte, casa, e asemenea este sfanta. T!t ce e la l!cul lui si la timpul lui, in !r ine, cu r!st, este sfant. In ce pri#este #iata !meneasca, ,sfintenia' ei apartine si ea fiintel!r si lucruril!r in #iata aceasta, in masura in care tin e Imparatia lui *umne$eu. Fiecare e"istenta luata in parte isi are un fel e relatie irecta a ei cu Insusi Creat!rul si Pr!niat!rul lumii. In sensul acesta, #iata ce curge prin al%ia familiei nu apartine !ar (arului cu care este in$estrata creatia in intregul ei. Aflan u)ne aici pe pamant, sfintenia Imparatiei traieste in fapturile n!aste, se intruc(ipea$a in sfinti, petrece cu alesii *!mnului, se esc!pera in $ilele e p!st, ca si in cele e sar%at!are, se re#arsa in cantare, inun a ca ! pl!aie %inefacat!are e mai l!casurile e inc(inare. In ran ul acest!ra se inscrie si sfintenia ca #al!are specifica #ietii familiale r!manesti. Astfel, at!ria c!n&ugala a s!til!r in casnicie isi are ,legea'ei pe care cei in cau$a nu ! p!t !mite fara sa incalce ! ran uiala c!nsfintita e tra itie. *espre aceasta !r ine m!rala ne #!r%esc pr!t!c!alele pruncil!r %!te$ati in satele n!astre e alta ata, care c!nsemnea$a ! anume peri! icitate a nasteril!r ca si a %!te$uril!r pruncil!r, in functie e itinerarul spiritual calen aristic pe care il !%ser#a si il traiesc parintii. Pana si m! ul in care se ,m!sesc' c!piii tine e un ritual specific ce atarna e sfintenia actului respecti#, esc!perin cre inta inter#entiei i#ine in e"istenta familiei. Alte numer!ase #al!ri, pe langa cele amintite, fie ca sunt ec!n!mice sau culturale, intrucat sunt creatii ale familiei crestine, se %ucura e ! #a ita sacralitate. Ar fi estul sa ne referim la painea si #inul ca elemente eu(aristice ce se pregatesc pentru Sfantul Altar in g!sp! aria taraneasca, a ucan t!t! ata cu ele, in etn!gene$a, ! agricultura si #iticultura e$#!ltate. C!nsemnarea acestui fapt ! a#em in !%iceiurile e Craciun ca si alt!r sar%at!ri e peste an, in cuprinsul car!ra putem i entifica un rum al painii, respecti# al Sfintei Liturg(ii c!smice, in intima legatura cu functiile #ietii familiale. Familia ca albie de transmitere a iubirii si a sfinteniei la romani. *e la ! generatie la alta, sfintenia !%an ita in etn!gene$a, la care se a auga si alte #irtuti nemurit!are ale starm!sil!r, m!sil!r si parintil!r, curge pe al%ia familiei. Aceasta curgere e cun!scuta cu enumirea e ere itate. Spre a ! e!se%i e ! ere itate rea, aceea a ar%!relui geneal!gic, am putea sa)i $icem, suflet etnic sau suflet r!manesc, in ca$ul n!stru. Caci fiinta unui neam, #!r%in e un neam crestin, nu este numai natura, a ica pr! us al pamantului, instinct intunecat si na$uinta !ar%a, ci este mai intai spirit, ar umne$eiesc, #e ere u(!#niceasca si m! elare c!nstienta. Ea apartine Imparatiei lui *umne$eu, alcatuin ! unitate e parinti si e fii, e m!rti si e #ii, la temelia careia se afla Taina Nuntii I$#!r e energie spirituala, $estrea acestei fiinte etnice se transmite urmasil!r rept #irtute a in#ierii in partea cel!r a !rmiti in reapta cre inta in #e erea c!ntinuarii pe pamant a unui estin pr!priu, upa un plan ran uit e Creat!r. Iata m!ti#ul pentru care se cu#ine sa pri#im pe Martirii si pe Sfintii n!strii la !%arsia neamului. Mai intai pe Mariti, precum cei in *!%r!gea, caci ei sunt in m! precis cei care L)au preferat pe /rist!s tutur!r lucruril!r lumii, c(iar si #ietii l!r pamantesti, si care s)au regasit in suprema &ertfa pentru /rist!s, incat sa spuna ca Ignatiu al Anti!(iei, murin . ,Acum incep sa traiesc:' martirii sunt garantia a e#arului ca un neam ce isi intemeia$a e"istenta pe aceasta pre$enta i#ina se in#e niceste in ist!rie e arurile ce i le transmit ei ere itar prin al%ia familiei. Nu e c!nsemnat acest a e#ar in tr!parul cantat miril!r la Cununie. ,Sfintil!r mucenici, care %ine #) ati ne#!it si #)ai incununat;'8 Nu mai putin Sfintii, ei sunt singurii a e#arati nemurit!ri, inainte e a !rmire, pentru ca in #iata inca fiin traiesc cu t!ata fiinta l!r in Cel in#iat si astfel m!artea nu mai are stapanire asupra l!r. In pacat se gaseste m!arte, iar in sfintenie se gaseste nemurirea. -n flu" al sfinteniei ere itare apartine si parintil!r 0m!sil!r4 a !rmiti. Si ei se afla la !riginea unei spite e neam, la ra acina impreunarii iu%irii curate cu #iata.

ensul familiei ca purtatoare a unui suflet romanesc. Can *umne$eu #rea sa intemeie$e un neam, in care sa)si intrupe$e un gan , ca pe un n!u Fiu al Sau, si sa)l in$estre$e cu ! misiune, alege mai intai pe parinti. Astfel, parintii alcatuiesc un camin, a ica ! familie ,nucleara', un la%!rat!r i#in, care nu este altce#a ecat un m! al imitarii actului i#in creat!r at!rita caruia s!tii au menirea sa c!la%!re$e cu *umne$eu, in asa fel ca nici iu%irea si nici sfintenia sa nu piara, ci sa impartaseasca alt!r si alt!r pers!ane create. La sfarsitul acest!r c!nsi eratii pri#it!are la transmiterea sfinteniei pe calea ere itatii in familie, ar fi !p!rtun sa ne intre%am. #a ispare in mileniul trei familia crestina, cu structura ei specifica, asa cum am #a$ut)! mai inainte, prin esacrali$area tutur!r lucruril!r, p!tri#it unui n!u spirit al #remii8 E cu neputinta: Atat timp cat familia se #a afla in slu&%a sufletului etnic, nemurit!r prin sfintenia aruita lui e catre /rist!s)*!mnul, ea #a ramane nu ! celula a s!cietatii, ci un la%!rat!r #iu al In#ierii, upa cum mai spuneam. Etnicul, care se afla la temelia unei unitati umane e sus, fiin inaltera%il, isi p!ate restrange (!tarele, p!ate fi c(iar aruncat la marginea ist!riei, ar el nu #a ispare in e"istenta, ramanan marturie pentru fiii pamantului la a !ua #enire a Mantuit!rului. Iata una in sperantele cu care intram in mileniul trei. Caci e fapt speranta la care ne referim, e ata aceasta, nu este ! simpla speranta, ci este si ea ! #al!are intemeiata pe iu%ire si sfintenie, este ! pre$enta #ie salasuin in inima familiei, este incre erea ce ne)! inspira cre inta ca estinul ist!riei se afla in mana lui *umne$eu. Virtutea fidelitatii in familia romaneasca si insemnatatea ei sociala. *in iu%ire, sfintenie si speranta asa cum acestea se intalnesc in #iata familiala la p!p!rul r!man, ! raslesc acele #al!ri religi!s)m!rale care creea$a temeiul in is!lu%ilitatii si al trainiciei unei casat!rii, ca si al unui camin parintesc. fi elitatea si e#!tamentul. Casat!ria in is!lu%ila este ce#a in infinit intr! us in fragila #iata umana. *rag!stea, c!n&ugata cu sfintenia, a s!til!r sentimentul ca ei se anga&ea$a pentru un lucru etern. Inainte e !%ligatia fecun itatii si l!ialitatii c!n#ietuirii s!til!r la!lalta, casat!ria c!mp!rta ! c!nstrangere pe calea c!nstiintei la ! fi elitate eplina, cu ec!u pana inc!l! e #eac. In is!lu%ilitatea apartine fiintial casat!riei, ar #irtutile ei se rasfrang asupra intregii #ieti familiale. In primul ran s!tii au asigurata trainicia legaturii l!r, ceruta e ,c!nt!pirea' inimil!r l!r, ca si e natura rag!stei care ,nici! ata nu piere'. *ar aceasta trainicie, care impune garantia fi elitatii imp!rti#a in emnuril!r necuratiei, asigura t!t! ata ! certitu ine linistita, pentru #remea %atranetii, upa cum asigura %una cresterea si e ucarea c!piil!r. Fermitatea legaturii c!n&ugale, pe care ! intalnim c!nstant in t!ate straturile s!ciale ale p!p!rului r!man, pana spre sfarsitul sec!lului al 9VIII)lea, iar in c!ntinuare in patura taraneasca, c!nstituie un i$#!r pentru ! #iata familiala !nesta, e care epin e integritatea m!ra#uril!r si pr!speritatea s!ciala, cea mai fecun a sursa a %inelui !%stesc. *aca uniunea s!til!r este punctul e sta%ilitate familiala, iara aceasta punctul sta%ilitatii s!ciale, cum ar putea ca ! s!cietate, cum ar fi aceea a mileniului trei, sa nu ai%a interesul cel mai mare sa fereasca e fragilitate acest pi#!t pe care t!ate se pri&ina8 ,Perec(ea in is!lu%ila' si cultul fi elitatii familiale, aceasta)i piatra neclintita, acesta)i ru%inul pe care l)a pus ,Ceas!rnicarul' pr!niat!r in c!mplicatia m!%ila a r!til!r ist!riei, prin care s)a f!rtificat sufletul r!manesc in familia tra iti!nala. Cu cat acest punct e spri&in #a fi si pe #iit!r mai ura%il, cu atat miscarile ce le permite #!r fi mai us!are, simple, regulate, mai eficace. Asa ar, ! familie %ine ase$ata pe principiul fi elitatii c!n&ugale este ! #al!are s!ciala inestima%ila. Legaturile e ru enie ce le intretine prin insasi c!e$iunea sa, ii p!ate uce influenta pana eparte. ele creea$a un fel e retea care fi"ea$a in siguranta ! intreaga p!rtiune a familiei nati!nale. !oua aspecte ale vietii conjugale prin care se descopera fidelitatea, devotamentul si castitatea. !evotamentul. Pentru !r inea iu%irii, inaugurata e Taina Cununiei, e#!tamentul c!n&ugal apare ca un fen!men spiritual, care anga&ea$a pe s!ti in m! e"istential. Mai presus e !rice, e#!tamentul se afirma, in casnicie, prin &ertfelnicia gener!asa a unui s!t in rap!rt cu celalalt s!t. Cine nu a&unge la e#!tament, acela nu iu%este.

A e#aratul nume al e#!tamentului este aruirea. El este nelipsit e sentimentul fi elitatii si c(iar il e"prima. *rag!stea este un sentiment care nu)si a&unge siesi. Pentru a se c!nser#a si a creste, ea are n!#ie e ! (rana speciala si aceasta este facuta in miile e mici ser#icii mutuale care sunt ca !c(iurile unui urias na#! , ca firele c!l!rate ale unui c!#!r, a car!r impletire nu se #a sfarsi ecat ! ata cu #iata. "astitatea. Atat pe linie trupeasca, cat si sufleteasca, prin e"igentele sale ferme, castitatea c!nstituie un criteriu e e#aluare a fi elitatii. N!tiunea e castitate arata inainte e t!ate ! calitate spirituala ,intelepciunea' t!tala, puterea care sustine integritatea fiintei, mai %ine $is a pers!anei care se %ucura e ne#in!#atia si curatia inimii. In familie, femeia se va mantui prin nastere de prunci prin mijlocirea castitatii, ne spune Sf. Ap. Pa#el 0 1 Tim. <, 134. Castitatea nu este !ar r! ul unei !steneli pers!nale, care a uce t!t! ata si stapanirea e sine, e care se f!l!seste nemi&l!cit si fi elitatea, ci si ! re#arsare in misterul e necuprins al #ietii i#ine. Ea este ca un cristal. aca il tii in lumina s!arelui, el insuti e#ine cu a e#arat f!car e lumina. Ea p!arta cu sine %inecu#antarea fericirii a sasea in Pre ica e Munte. fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu 0Matei 3, =4. In gan irea p!p!rului r!man, numai cei curati sunt si fi eli, pentru ca numai acestia respectan castitatea se afla in !p!$itie ire ucti%ila cu fara elegea ca tra are a iu%irii prin esfrau si a ulter. #asterea de prunci, sinteza valorilor cristalizate in familia romaneasca. Nasterea e prunci, in gan irea !rt! !"a a p!p!rului r!man, nu este un fapt e !r in %i!l!gic, cat unul e !r in spiritual. Iu%irea este energie creat!are, ea c(eama la #iata si im%!gateste #iata. C!nsfintita in taina Casat!riei, iu%irea, ca si sfintenia, care isi gaseste e"presia in recipr!ca aruire a cel!r !ua fiinte c(emate la esa#arsire spirituala, urmea$a ! lege uni#ersala iesita in plinatatea i#ina. pr!crearea. Iu%irea espre care #!r%im patrun e pana la ra acinile fapturii umane, intrucat ea isi trage se#a in s!lul sfinteniei, in acel a anc al m!rmantului In#ierii lui /rist!s, #istieria #ietii #esnice. Iu%irea s!til!r in sanul familiei nu este ! simpla c!ntemplatie fericit!are, ci e mers inainte, este ef!rt spre %iruinta #ietii, e participare la puterea creat!are a lui *umne$eu. In iu%irea c!n&ugala rasuna glasul Sfantului *u( in ultima $i a creatiei. Sa facem pe om dupa chipul si asemanarea noastra! *aca in iu%irea ce leaga pe s!ti la!lalta se rasfrange ! ra$a in lumina Para isului, in r! ul acestei iu%iri, in fiinta c!pilului, aceeasi lumina gaseste cu anticipare #enirea Imparatiei lui *umne$eu pe pamant. Iata e ce suntem in rept sa afirmam ca nasterea e prunci este ! sinte$a a #al!ril!r spirituale prin care se c!nstituie familia crestina inaugurata si ea prin taina Nuntii. I$#!ran nemi&l!cit in puterea i#ina, pr!creatia nu mai apartine speciei, a ica %i!l!giei, in sensul naturii eca$ute, ci restaurarii tutur!r lucruril!r in /rist!s, inscriin u)se si ea in taina Imparatiei. Su%minarea acestei taine, prin agresiunea ci#ili$atiei afr!si iace inca in #eacul trecut, se c!ntinua in mileniul al treilea prin intr! ucerea in el a ,tainei fara elegii' espre care ne #!r%este Sf. Ap. Pa#el si la care se cu#ine sa luam aminte. III. Practici actuale c!ntrare pr!m!#arii #al!ril!r crestine ale familiei in R!mania. $ privire asupra desfasurarii fazelor dezorganizarii familiei in cultura contemporana de origine crestina. Referin u)ne la cultura intr)! perspecti#a a pre!cuparil!r e !r in em!grafic, ea este efinita rept ,m! ul e #iata al s!cietatii' si #i$ea$a, in primul ran , #al!rile spirituale e care atarna estinul familiei. Este e n!tat si aceea ca in c!ncret m! elele asa)$ise culturale, c!nfiguratii ale i#ersel!r #al!ri, #aria$a pe grupuri s!ciale, tri%utare fie un!r ran uieli tra iti!nale, fie un!r emancipari in atinile stra%une si fauririi un!r n!i u$ante c!mp!rtamentale. Aceasta este e fapt situatia in care ne gasim n!i. E #!r%a e ! situatie care ecurge intr)un trecut cu !%arsia in etn!gene$a si care inregistrea$a, mai ales in cele trei sec!le in urma, mutatii su%stantiale, tin$an spre ultimul m! el em!grafic

nati!nal, cel al familiei prep!n erent nucleara. Se pare ca m! elul n!stru cultural este cel eur!pean) esi nu in t!talitatea c!nfiguratiei lui + pe care il putem mai us!r escifra, a#an fa$ele e$#!ltarii lui mai %ine c!nturate, e la estramarea masi#ului etnic eur!pean, pr!#!cata e iluminism, pana in sta iul lui actual p!st)m! ernist. *esi nu ne apartine irect, esacrali$area #ietii familiale pr!#!cata e Re#!lutia france$a sau e cea %!lse#ica ne pri#este pe n!i. Campaniile antireligi!ase au ucis sentimentul e respect, e at!rie, spiritul e e#!tament si sacrificiu, iu%irea si fi elitatea, t!ate #al!ri in ispensa%ile pentru e"istenta familiei tra iti!nale, in care se a ap!steste sufletul r!manesc. Asistam in tara n!astra la renasterea unui paganism !mestic, ce inaintea$a pr!gresi# si insistent, facan sa triumfe supras!licitarea eg!ismului carnal, cun!scut su% numele e se"ualism, etalat printr)un cult al g!liciunii. "auzele dezorganizarii familiei moderne si ale desacralizarii ei. Se cu#ine sa enumeram, in trecere, multimea e fact!ri care au c!ntri%uit la sla%irea #ietii familiale m! erne si c!ntemp!rane. li%ertina&ul unui tineret, %aieti si fete, care si)au pier ut steaua p!lara7 e"tin erea pr!stitutiei, a practicil!r ne!malt(usianiste si a a#!rturil!r, casat!ria pri#ita in punct e #e ere strict in i#i ualist, (e !nist, puternic ase$ata pe principiul sterilitatii sistematice si gasin , pentru a se mentine si esface, c!la%!rarea a#!rtului, a ulterului si i#!rtului, T!ate aceste practici, t!ate aceste instituii, nu sunt ecat parti c!ne"e ale unui sistem c!mplet c!erent care ruinea$a familia r!maneasca in $ilele n!astre, in interi!r si in e"teri!r. *in interi!r, prin tra area iu%irii si a sfinteniei, iar in e"teri!r, prin insusirea un!r m! ele straine. In unul si acelasi c!mple" intra, mai apr!ape e n!i, p!rn!filia, (!m!se"ualitatea si pilula. *e asemenea, t!ate acestea se c!nstituie in niste c!nceptii n!i e #iata. Astfel, ele ne apar rept c!!r !natele unei ,n!i' ci#ili$atii, ci#ili$atia afr! isiaca a m! elului em!grafic e asta$i, in c!ntrast #a it cu m! elul tra iti!nal taranesc care mai palpaie, in ar&in u)se sa nu ispara. A#em e)a face cu principii si c!nceptii, m! uri e)a fi si e a se manifesta, sustinute e ateismul #remii, e i e!l!gie, e literatura, e mass)me ia, in special e tele#i$iune, care c!ntra$ic in m! flagrant c!nceptia crestina fi ela naturii imperati#el!r #ietii #!ite e *umne$eu. ubminarea valorilor crestine ale familiei romanesti prin discreditarea castitatii. *e la scenele p!rn!grafice tele#i$ate la pr!iectele ,e ucati#e' c!nfecti!nate e instruct!rii se", e la ansurile li%i in!ase in isc!teci la lectiile ce se pre au in ca%inetele e ,planificarea familiei', in t!ate e pus la cale atentatul imp!tri#a castitatii, una in cele mai e seama #irtuti pe care se intemeia$a #iata in sanul familiei si prin care !r inea i#ina se afirma in e"istenta neamului ca lege r!maneasca. Tentati#ele reclamel!r p!rn!, ca si ale pr!gramel!r !culte, e a patrun e in sanctuarele #ietii intime ale fiil!r acestui neam, mai cu seama ale cel!r tineri, cu sc!pul e a le e#asta, esc!pera tarele unei !meniri ,m! erne' care si)a pier ut cre inta in *umne$eu si t!t! ata principiile e infranare, care a uitat rusinea intre !ameni si a incetat sa se mai &ene$e e ce#a. Ceea ce alta ata se petrecea in rarele, ascunsele cui%are e esfrau, asta$i se #rea sa se faca esc(is, inaintea !c(il!r tutur!r. Referin u)ne la incercarile pr!gramatice ale un!r ment!ri ai tineretului stu i!s e asta$i, ne intre%am. ce ar putea sa insemne alce#a transf!rmarea ascalil!r in sc!li in ,e ucat!ri se"', iar a ele#il!r in ,e ucat!ri peer' 0,in perec(e'48 P!ate fi transf!rmata e ucatia tinerei generatii e ele#i si stu enti, cu pre$umtia ca se epasesc ,miturile si pre&u ecatile' tra iti!nale, intr)! sc!ala a esfraului8 Caci esfraul este ! %!ala gr!a$nica, ! a e#arata lepra m!rala, care calca in pici!are iu%irea si fi elitatea, frumusetea si n!%letea e"istentei, #al!ri prin care se afirma sufletul neamului, se culti#a rag!stea pentru i ealurile inalte ale tineretii si se eclara lupta esc(isa imp!tri#a n!r!iului si a im!ralitatii. In fine, nu putem !mite a e#arul ca esfraul, mai ales can era intretinut pr!gramatic, cum e in ca$ul asa)$isei e ucatii se"uale pe punctul e a fi intr! usa !ficial in pr!grama sc!lara, a uce cu sine un rau ingr!$it!r intregii #ieti

s!ciale, e la sp!rirea ca$uril!r e a#!rt la a !lescente pana la patima r!garii si la sin r!mul sinuci eril!r. *atele statistice in tarile care au facut aceasta e"perienta sunt pe eplin c!nclu ente. %ornofilia ca &taina a faradelegii' in antiteza cu valorile crestine ale familiei romanesti. In perspecti#a unui ra$%!i ne#a$ut initiat in Eur!pa sec!lului al 9VIII)lea si c!ntinuat cu succes pana in #remea n!astra, c!nfruntarea intre m! elul cultural m! ern si cel tra iti!nal r!manesc ne p!ate a e gan it. care este s!arta acestuia in urma, care sunt sansele sale e supra#ietuire8 Pentru a raspun e la aceasta intre%are se cu#ine sa apelam la spusele Sf. Ap. Pa#el. Trupul (carnea) pofteste impotriva duhului, iar duhul impotriva trupului, caci acestea se impotrivesc unul altuia, ca sa nu faceti cele ce ati voi 05al. 3, 164. Sf. Pa#el #!r%este espre faptele carnii, in ican mai inainte e t!ate a ulterul, esfranarea, necuratia, estra%alarea 05al. 3, 1>4, spre e!se%ire e r!a ele *u(ului 05al. 3, <<)<?4. Fapta este lucrarea pe care ! sa#arseste !mul pentru sine insusi, pe can roada este ce#a pr! us e ! putere pe care el nu ! p!se a. *aca !mul p!ate sa)si faca us!r sie insusi rau, alunecan in stricaciune 0cf. <Petru <, 1<4, %inele nu)i p!ate #eni ecat intr)! putere care nu este numai a lui. Trairea in curatie apare astfel epen enta e ! f!rta tainica, in masura sa surpe , esfranarea' 0cf. Efes. @, 1>4 in #iata interi!ara si sa alunge , epra#area' 0cf. R!m. 1?, 1?4 prin care pacatul ia in ra$neala ,faptel!r e rusine' in mi&l!cul s!cietatii. Asa ar, egra area er!tica este c!nsi erata e catre Sf. Ap. Pa#el e ! gra#itate e!se%ita. Ea se arata ca ! mare putere e istrugere, e aceea Ap!st!lul ne #!r%este espre ! taina a faradele ii 0<Tes. <,64, pe ca tre%uie s)! urmarim in t!ata e"tin erea si c!nsecintele ei, pentru a)i esc!peri legaturile !culte cu asa)$isul ,am!r li%er', implicat in su%minarea #al!ril!r familiei e asta$i. & tarea avortioista' actuala, mod al unei situatii nefaste prilejite de catre &taina faradelegii'. Incercan sa efinim ,starea a#!rti!nista' c!ntemp!rana, mai intai c!nstatam ca ea repre$inta plaga #remii n!astre, precum lepra in antic(itate si ciuma in e#ul me iu. P!tri#it m!ralei !rt! !"e, a#!rtul este cel mai mare pacat pe care il p!ate sa#arsi cine#a in lume. La inceputul crestinismului trei pacate erau c!nsi erate a fi cele mai gra#e. ap!sta$ia, uci erea si esfranarea. A#!rtul pare a fi sinte$a acest!r pacate la!lalta si inca ce#a mai mult. Sfintii Parinti ai Aisericii Rasaritene spun ca prin lepa area #!ita a c!pilului pacatul patrun e in #isteria #ietii. Oare nu inseamna acest lucru ca atinge sufletul neamului, pri#in acea putere e istrugere la care se refera Sf. Ap. Pa#el8 Nu ani(ilea$a sfintenia prin care se restaurea$a in /rist!s si se afirma in ist!rie sufletul etnic8 Orice crima este un ultra& a us pers!anei si trupului !menesc, nici una nu se asemana insa cu pruncuci erea, care secatuieste te$aurul #ietii istugan familia si ruinan neamul. In ca$ul n!stru nu a#em e efinit !ar un mare pacat in t!ata gra#itatea lui, ci ! stare a#!rti!asa care epaseste simpla transgresiune a !r inii m!rale, e#enin un atentat imp!tri#a Mantuit!rului #esnic #iu in ist!rie, cu c!nsecinte intre cele mai gra#e. Imp!si%il e a escifra in intregime taina acestei fara elegi, este t!tusi semnificati# faptul ca urmarea acestui act are ! ne%anuita intin ere, marcata e un sir neintrerupt e cri$e e c!nstiinta si n!i crime. Cau$a unica a pruncuci erii ramane lipsa e iu%ire, suprimata e er!tismul p!rn!fil. A !m!ri un c!pil nenascut inseamna pentru ! femeie a !m!ri ce#a in ea insasi, inseamna a)si !m!ri iu%irea si sfintenia ancestrala. E #!r%a e un act e #i!lenta asupra pr!priei pers!ane care se transf!rma, pat!l!gic, intr)un instinct criminal si inaugurea$a astfel trei cicluri ale #i!lentei espre care #!m #!r%i. A#!rtul isi are ist!ria sa ere itar)familiala, c!nstatan u)se ca %unicile si mamele care au facut a#!rturi, pe parcursul a trei sau patru generatii, lasa urmasil!r ten inta repetarii aceleiasi fara elegi, ca ! $estre nefasta a ar%!relui geneal!gic.

"iclurile violentei starii avortioniste si institutiile de care sunt deservite in vederea suprimarii valorilor familiei traditionale. 14 Cel intai intre aceste cicluri este cel al #i!lentei antece ente, in care instinctul criminal se instalea$a in mintea si inima #iit!ril!r parinti prin frau a c!n&ugala. *at!rita !nanismului l!r, !pera lui *umne$eu este sta#ilita. Sa iei rept sc!p ceea ce legea firii accepta a fi un simplu mi&l!c, inseamna sa)ti faci un i !l in asa)$isa se"ualitate si sa esparti criminal ceea ce *umne$eu a impreunat. placerea actului creat!r e #iata !meneasca ran uita sa fie c!nceputa. Practica c!ntracepti#a atinge in #remea n!astra ! culme, ! ata cu aparitia pilulei an!#ulat!rie arma a%s!luta care permite is!cierea se"ualitatii e pr!creatie, ar, upa cum se stie, nu este numai c!ntracepti#a ci si c!ntragesti#a. In slu&%a acestei practici se afla ca%inetele e planificare a familiei, !ficine ale pruncuci erii pre#enti#e. *reptul la placerea facuta artificial sterila se esc!pera insa cu ine#ita%ile c!nsecinte, nu numai e !r in fi$i!l!gic si me ical, ci si m!ral, intre care c!ns!li area instinctului criminal se afla pe primul plan. <4 Intr)un alt ciclu al #i!lentei, mama p!arta in sanul ei c!pilul ne !rit. Nici un m!ti# nu &ustifica actul criminal al uci erii fatului. cau$a unica a fara elegii nu este alta ecat lipsa e iu%ire materna si paterna si ura inspirata e ! lucrare e surpare a u(uril!r rele, c!nsi erata e gan irea tra iti!nala r!maneasca e rept cu#ant ,in racire'. *in lipsa rag!stei parintil!r sai, c!pilul in pantecele mamei p!ate a&unge pana la sinuci ere, cum !#e esc statisticile pri#in a#!rturile sp!ntane. ,Taina fara elegii' isi e$#aluie astfel intreaga ei agresiune. Nu mai e ca$ul sa amintim e institutiile care eser#esc pruncuci erea in c!n itia unei cru$imi fer!ce. Ca%inetel!r e ,planificare', ce se afla in slu&%a a#!rtului (!rm!nal, li se a auga cele in ser#iciul a#!rtului c(irurgical. ?4 Ciclul #i!lentei p!steri!are a#!rtului esc!pera trage ia pruncuci erii pe care mama #in!#ata ! traieste, in cele in urma, la cea mai $gu uit!are c!ta. Pana si sustinat!rii a#!rtului recun!sc peric!lele la care este supus sufletul si trupul femeii upa intreruperea sarcinii. -n sin r!m p!st)a#!rt a f!st recun!scut in anul 1>=3 e catre specialisti si e catre Organi$atia M!n iala a Sanatatii rept un esta%ili$at!r imp!rtant al #ietii !rganice a !mului. *upa a#!rt, pe langa faptul ca incepe sa m!ara incet in sufletul sau, aceasta faptura umana nen!r!cita se simte agresata e ! putere in afara fiintei sale. Instinctul criminal, espre care am amintit, se in reapta e acum asupra ei. Asa se face ca un alt re$ultat %inecun!scut al a#!rtului este ten inta femeii e a)l repeta. Acest instinct a reusit astfel sa suprime in #iata familiei pre$enta sufletului etnic. In acelasi timp, se sc(im%a si relatia intre s!ti, nu mai putin intre mama si e#entualii c!pii. Cert este ca institutia i#!rtului #a pune capat atat casat!riei, cat si familiei. In concluzie, nu #!i face altce#a ecat sa re#in la i eile in e"punerea temei. Familia r!maneasca, marcata e m! elul tra iti!nal taranesc, intra in mileniul al treilea cu $estrea ei spirituala !%in ita e sufletul ei etnic inca in etn!gene$a. Acest suflet, insa, tre%uie aparat. V!r%in u)ne espre ,taina fara elegii', Sf. Ap. Pa#el ne atrage atentia ca raul in lume nu este !pera lui *umne$eu si, prin urmare, ne re#ine at!ria e a)l emasca, e a)i esc!peri legaturile !culte cu asa)$isul ,am!r li%er', implicat mai ales in #iata intima a tineretului, ar nu mai putin si a parintil!r, care sunt irect raspun$at!ri e pr!m!#area #al!ril!r religi!s) m!rale in familie. La ! rascruce imp!rtanta a ist!riei, estinul familiei r!manesti, respecti# al m! elului ei cultural tra iti!nal, atarna e spusele Sf. Ap. Pa#el. !el ce seamana in propria sa carne, va secera stricaciunea" iar cel ce seamana in Duhul, din Duh va secera viata vesnica 05al. 2,=4. Intr)a e#ar, aca parintii #!r semana intr)un !g!r al #ietii familiale pange ten intele c!rupti!niste ale ci#ili$atiei afr! isiace m! erne, #!r rec!lta e pe el ! rec!lta a putre$irii7 iar aca #!r c!ntinua sa semene pe !g!rul *u(ului in una si aceeasi tra itie stram!seasca, a iu%irii si sfinteniei, *u(ul le #a arui ! rec!lta a #ietii #esnice. Pr. Pr!f. Ilie M!l !#an.

F(MI)I( %R*$+U)UI

Familia are temei i#in, este c(ipul !riginar, autentic al c!nstituitiei si #!catiei umane. ,Cea intai familie s)a intemeiat in rai, a#an ca pre!t si mart!r pe Insusi *umne$eu' 1. Te"tul %i%lic re#elea$a. Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul sau" dupa chipul lui Dumnezeu l#a facut" a facut $ar$at si femeie% Si Dumnezeu i#a $inecuvantat, zicand. Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul 0Facere 1, <6)<=4. Cu#intele %inecu#antarii i#ine apar ca un ritual liturgic. Familia este ,taina a creatiei'. Inspirat, in *u(ul Sfant, Psalmistul pune in lumina acest caracter sacru. !e este omul ca#Ti amintesti de el& Sau fiul omului, ca#l cercetezi pe el& 'icsoratu#l#ai pe dansul cu putin fata de in eri, cu marire si cu cinste l#ai incununat pe el 0Ps. =, @)34. A anc semnificati#, in ritualul !rt! !" al Tainei Cununiei, in ata upa ase$area cununil!r pe capetele mirelui si miresei, ar(iereul sau pre!tul %inecu#intea$a r!stin 0 e trei !ri4 aceste cu#inte ale Psalmistului. Doamne, Dumnezeul nostru, cu marire si cu cinste incununeaza#i pe dansii. In acelasi timp, e !%ser#at, aceasta %inecu#antare este ata upa ce, intr)una in rugaciunile e mai inainte, citim. (nsuti, Stapane, !el !e din inceput ai zidit pe om si l#ai pus pe dansul ca pe un stapan al faptuirii si ai zis) **Nu este bine sa fie omul singur pe pamant; sa-i facem lui ajutor dintr-insul++" si luand una din coastele lui, i#ai zidit Femeie, pe care vazand#o ,dam a zis) **iata acum os din oasele mele si trup din trupul meu" aceasta se va numi femeie, caci din $ar$atul sau s#a luat ea++ 0A !ua rugaciune4. Astfel, familia este %inecu#antata intru inceput in A am, stapan al fapturii, imparat peste toata faptura. Familia este imparateasca. A am, cum !%er#a Sf. Vasile cel Mare, are capul indreptat in sus pentru a privi inaltimile cu care se inrudeste ale cerului <. Pentru care si Patriar(ul Calist il #e e aruit cu putere stravazatoare si prooroceasca, a augan . si era impreuna creator cu Dumnezeu, sau un al doilea dumnezeu dupa har ?. Familia, intemeiata in A am, imparat, pr!fet si parinte upa trup al neamului !menesc. Dumnezeu a plasmuit pe ,dam privind la cei multi @, este ase$amant fun amental care perpetuea$a aceste atri%ute al instituirii ei in lume. *e aceea, rugaciunea citata in ritualul Tainei, %inecu#intea$a, succesi#, pe A#raam si Sara.., Iac!# si t!ti Patriar(ii, sau M!ise si Semf!ra; culminan pil uit!r cu familia pre!tului Ba(aria si a Elisa#etei, parintii Sf. I!na A!te$at!rul, espre care Mantuit!rul a r!stit. Adevarat zic voua: Nu s-a ridicat dintre cei nascuti din femeie unul mai mare decat Ioan Botezatorul 0Matei 11, 114. Astfel, e)a lungul Vec(iului Testament, cu asemenea m! ele, para igme, citate, fie intr)! anume !r ine c!nsacrata prin c(emare, fie in Tri%ul pre!tesc, cel al lui Le#i, e"ceptan ca$uri negati#e 0Le#. 1C, 1)<7 I Regi <, 1<)164, e"emplara ne apare familia pre!tului. Iisus /rist!s cinstin , cu t!tul aparte pe Pr!fet si familia lui, re#elea$a mai eparte. totusi cel mai mic in Imparatia cerurilor este mai mare decat el, si c!nsacra esa#arsit cununia, familia ca Taina a (arului. El participa impreuna cu ucenicii la nunta e la Cana 5alileii, ! %inecu#intea$a si sa#arseste aici primul semn minunat caruia An rei Criteanul ii a talcul. -unta cinstita este si patul neintinat, ca .ristos amandoua le#a $inecuvantat mai inainte, ospatandu#Se trupeste, si in !ana /alileii la nunta apa in vin a prefacut, aratand intaia minune, ca tu sa te prefaci, o, suflete 3. + Asa cum a prefacut apa in #in iar #inul, eu(aristic

se preface in sange i#in, iu%irea in familie se psirituali$ea$a, se in umne$eieste in umne$ein u)ne, si c!nfera nuntii caracterul ei in is!lu%il si transfigurat!r in (ar. *e aceea, la ispita fariseil!r. Se cuvine oare omul sa#si lase femeia sa pentru orice pricina&, Iisus a raspuns. N-ati citit ca Cel Ce i-a facut de la inceput i-a facut barbat si femeie Si a zis) !entru aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup" Asa incat nu mai sunt doi# ci un trup" $eci# ce a impreunat $umnezeu omul sa nu desparta 0Matei 1>, @)24. Intemeiata si traita i#in, se sting m!ti#ele e espartire. In Aiserica, nunta, precum Iisus /rist!s a c!nsacrat)!, se instituie ca Taina. *e la inceput, !rice mirean, implicit cei in cinul %isericesc, puteau fi si casat!riti, capi e familie, a#an in #e ere caracterul deplin crestin al casatoriei 2. Sf. Ap!st!l Pa#el, in epist!lele catre ucenicii sai Tit si Tim!tei, e#eniti episc!pi, !fera c(ipul crestin)autentic al familiei pre!testi. Re am te"tul upa Epist!la catre Tim!tei. 0rednic de crezare este cuvantul) de pofteste cineva episcopie, $un lucru doreste% Se cuvine, dar, ca episcopul sa fie fara de prihana, $ar$at al unei sin ure femei, ve hetor, intelept, cuviincios, iu$itor de straini, destoinic sa invete pe altii% -e$etiv, nedeprins sa $ata, nea onisitor de casti urat, ci $land, pasnic, neiu$itor de ar int% 1ine chivernisind casa lui, avand copii ascultatori, cu toata $una# cuviinta% !aci daca nu stie cineva sa#si randuiasca propria lui casa, cum va purta rija de 1iserica lui Dumnezeu& 0I Tim!tei ?, 1)34. Precum se !%ser#a, Ap!st!lul il are in #e ere in e!se%i, aici, pe episc!p, care in peri!a a ap!st!lica si p!st)ap!st!lica, putea fi si casat!rit. Se cun!aste ca imparatul Iustinian printr#o novela din anul 234, impune epicopilor celi$atul 6. Aceasta ran uiala a celi%atului pentru episc!p s)a efiniti#at in timp mai ales prin can!anele 1<, 1? ale Sin! ului V)VI Ecumenic, e la C!nstantin!p!l, can un!r Intai)Statat!ri, ri icati la episc!pat upa casat!rie, le era inga uit sa #ietuiasca in c!ntinuare impreuna cu pr!priile l!r s!tii. Pentru a feri, in Aiserica, e poticnire si sminteala, spre f!l!sul turmei u(!#nicesti, s)a ecis incetarea unei asemenea c!n#ietuiri. In sc(im%, pentru clerul inferi!r 0pre$%iteri, iac!ni si ip! iac!ni4 s)a perpetuat in Tra itia Rasariteana ran uiala casat!riei. Mai mult, s)a pus accentul cu#enit pe unele eci$ii ale Aisericii care cinstesc Taina nuntii. Astfel, ,la primul Sin! Ecumenic, can curentul ascetic e"tremist a #rut sa prec!ni$e$e celi%atul pre!til!r su% prete"tul ca sfintenia Liturg(iei si !ficierea Eu(aristiei sunt inc!mpati%ile cu #iata c!n&ugala, cel care a influentat (!tararea Sin! ului, facan sa se prescrie starea c!n&ugala a pre!til!r a f!st Episc!pul Pafnutie, calugar si unul intre ascetii cei mai aspri' =. In acest spirit, can!nul 31 ap!st!lic (!tarase. daca vreun episcop sau prez$iter sau diacon, sau oricine din cinul preotesc, se tine deoparte de nunta si de carnuri si de vin, nu pentru infranare, ci din scar$a, trecand cu vederea ca toate sunt foarte $une si ca $ar$at si femeie l#a facut Dumnezeu pe om, ci $ulind a cleveti faptura, or sa se indrepte, or sa se cateriseasca, sa se indeparteze din 1iserica >. La fel eci ea si Sin! ul e la 5angra in can!anele > si 1C. daca cineva se dedica fecioriei si infranarii, nu pentru $unatatea si sfintenia fecioriei, ci pentru ca scar$indu#se se indeparteaza de casatorie, sa fie anatema. Si iarasi. daca cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Domnul, si#ar $ate joc de casatoriti sa fie anatema 1C. Aceste can!ane cinstesc nunta si apara c!nstiinta e !rice f!rma e ispret a creatiei. *ar, t!t! ata, si in#atatura Sf. Ap!st!l Pa#el isi pastrea$a, iferentiat, aplicarea. Cu#antul paulin pri#este integral pe episc!p, pre!t, iac!n, ip! iac!n.

Principial, familia !ricarui slu&it!r in clerul e mir se c!mpune in. capul familiei + pre!t sau iac!n ), s!tie si c!pii. Trecan la anali$a te"tului sacru al Ap!st!lului, sa urmarim care este starea e spirit a celui ce urmea$a a e#eni iac!n, pre!t7 si, inainte e t!ate, in fata primului cu#ant. de pofteste cineva episcopie, $un lucru doreste. A anc, este #!r%a aici e vocatia, e c(emarea unui a e#arat slu&it!r al Aisericii. *e sesi$at. Ap!st!lul pune aici #!catia su% titlu e pofta, dorinta. Sfantul Ma"im Marturisit!rul arata ca. Dumnezeu, care a zidit firea omeneasca, nu a creat impreuna cu ea nici placerea, nici durerea din simturi, ci a dat mintii ei o anumita capacitate de placere, prin care sa se poata $ucura in chip tainic de 5l% ,ceasta capacitate e dorinta naturala a mintii dupa Dumnezeu 11. Pentru a cun!aste, a surprin e #!catia tre%uie plecat eci e la acest at !riginar al dorintei naturale 0firesti4 a mintii dupa Dumnezeu7 !rinta inra acinata in actul creat!r, anume. omul a fost creat dupa !hipul lui Dumnezeu 0Fac. 1, <64, la care nu tre%uie !mis. si dupa asemanare 0Fac. 1, <24, intelegan prin aceasta ca am f!st creati dupa !hip si in perspecti#a unei infinite asemanari cu *umne$eu. Si, Aiserica in#ata ca !mul a f!st creat. dupa !hipul unicului Fiu al lui Dumnezeu intrupat la plinirea vremii in Domnul nostru (isus .ristos. In a ancul in n!i este rasa it, dupa !hip, sufletul dat de la Dumnezeu 0Ecclesiastul 1<,64, prin insuflarea cea dumnezeiasca si facatoare de viata 0 in Ran uiala Inm!rmantarii4, cu aceasta !rinta, sete upa *umne$eu, upa M! el, upa Bi it!rul, upa Insusi Fiul Parintelui ceresc, *umne$eu)Cu#antul7 e aceea !mul si are cu#ant e la $i irea lui, e la inceput. In acest fel, upa cum in#ata t!t Sfantul Ma"im Marturisit!rul, sufletul ni se e$#aluie rept ecoul indepartat al vocii !uvantului. Si arata e"plicit. (n raport cu e6istenta or anica a trupului, el 0sufletul4 este esential altceva) e simplu si indivizi$il in cel dispersat 0trupul47 e nelimitat in cel adunat, miscandu#se catre un scop spre care el este miscat 1<+ e Creat!r. Aceste caractere inspirat sesi$ate si e"puse e Sf. Ma"im se insumea$a in ,unicitate' fiecarui suflet uman7 unic, fiecare intre n!i fiin miscat e ra$at unica a iu%irii Cu#antului unic al lui *umne$eu. *e !%ser#at in *u(ul A e#arului, ceea ce asta$i incepe sa e#ina un fapt curent, ultimele cercetari in stiinta #in in intampinarea acestei in#ataturi sacre a Sfintei Scripturi si Tra itii. D!(n Eccles 0laureat al Premiului N!%el pentru me icina + 1>2?4 c!nsi era intre adevarurile primare certitudinea ca fiecare dintre noi e6ista ca o autoconstiinta unica si c!nstata preci$an . pro$lemele le ate de unicitatea resimtita de fiecare eu au fost ne lijate de filosofia contemporana% Se poate presupune ca aceasta se datoreaza materiarismului am$iant care nu vrea sa vada pro$lemele fundamentale pe care le pune e6perienta spirituala% 5u ma voi concentra + c!ntinua el + asupra evenimentului cel mai e6traordinar din campul e6perientei noastre, adica aparitiei fiecaruia dintre noi ca autoconstiinta unica% 5 un miracol + $ice Eccles + pentru totdeauna 0a t!ut &amais4, dincolo de posi$ilitatile de e6plicare ale stiintei. Pentru a c!nclu e ap!i. intrucat solutiile materialiste sunt incapa$ile sa e6plice e6perienta unicitatii noastre, eu ma simt constrans sa atri$ui unicitatea eu#ului (sau a sufletului), unei creatii spirituale de ordin supranatural% 7entru a ma e6prima in termeni teolo ici) fiecare suflet este o creatie divina noua implantata in foetus la un moment cuprins intre conceptie si nastere% 5ste certitudinea e6istentei unui nucleu launtric de unica individualitate care face necesara ideea acestei creatii divine 1?. In c!nsens stiintific, mai n!u, Ian Tattersall + irect!rul *epartamentului e antr!p!l!gie la Mu$eul american e ist!rie naturala in NeE F!rG + afirma. unicitatea omului incepe cu

constiinta. Si arata e"plicit. daca fiintele umane n#au incetat sa dez$ata cu privire la natura constiintei lor, fara sa ajun a vreodata la concluzii ferme si universal accepta$ile, ratiunea consta in aceea ca ea, constiinta se dezvaluie din e6perienta interioara si nu ne este data de lumea e6terioara, desi ea intervine evident in maniera noastra de a o percepe pe aceasta din urma) ea este filtrul prin care noi privim si interpretam mediul nostru inconjurator, fara ca ea 0c!nstiinta + n.n.4 sa faca parte din el !ertitudinea de a avea o constiinta este o cheie pentru intele erea unicitatii noastre 1@. Nu se cu#ine sa !mitem ca la n!i, in stiinta r!maneasca, Nic!lae Paulescu, marele fi$i!l!g, inca e la inceputul sec!lului 99, e"plica. zamislirea umana se face in momentul intalnirii celor doua celule se6uale, a carora unire formeaza oul fecundat% (n acel moment, Dumnezeu trimite Sufletul, adica artistul incompara$il care, # supunandu#se poruncii divine, # se pare imediat pe lucru, ca sa#si construiasca trupul in care va vietui 13. Aceste ate fun amentale intre Re#elatie si cun!astere stiintifica, asta$i intr)un pr!ces e arm!ni$are, sun capitale pentru c!nstitutia, fiinta n!astra, si sunt esentiale pentru tanarul care simte c(emare la pre!tie. Si, re#enin la i eea fun amentala a unicitatii, rele#ata e religie in c!nsens cu stiinta e a$i, intelegem ca t!cmai in unicitate fiecaruia intre n!i se afla si taina #!catiei. /arul nasterii in n!u prin A!te$ si arul fiecaruia, (arisma, si ea unica in felul ei, ne sunt ate !riginar ca un rasa i#in, precum arata e asemenea Sfantul Pa#el. Dumnezeu in 1iserica i#a pus pe unii) intai apostoli, al doilea prooroci, al treilea invatatori 0I C!rinteni 1<, <=4. Fiecare intre n!i are ! c(emare si un ar. Iar a)ti cun!aste arul inseamna a)ti cun!aste sensul #ietii7 a sti pentru ce traiesti si pentru ce te &ertfesti. A !lescentul sau tanarul care #ine la e"amen pentru seminar sau facultate, si care #a e#eni el insusi, fie ca iac!n, fie ca pre!t, cap e familie, tre%uie sa fie c!nstient sa ea marturie sincera acestei c(emari launtrice, care #a fi ! pre$enta c!nstanta si pr!fun resp!nsa%ila e)a lungul intregii lui #ieti e slu&ire in fata &u ecatii lui *umne$eu si a !amenil!r. Iar #!catia se pr!%ea$a #a it prin #irtutile pe care le in#ia$a A!te$ul si celelalte Taine. Mirul, Eu(aristia, Sp!#e ania si altele7 virtuti esentiale, credinta, nadejdea, dragostea, #irtuti te!l!gice care)l #!rmea$a ca te!l!g, ca pre!t, ca slu&it!r cre inci!s nea%atut lui *umne$eu si e#!tat calau$irii cel!r pe care ii #a past!ri. + Esential, Sf. 5rig!rie Sinaitul ne a acest temei. definitia dreptei credinte este a vedea si a cunoaste intru curatie cele doua do me ale credintei, adica Treimea si doimea) Treimea a o privi si a o cunoaste in chip neamestecat si netaita, in unitate, iar doimea firilor lui .ristos, intr#un ispostas, adica a martuirisi si a sti pen un sin ur Fiu si inainte de intrupare si dupa intrupare, dar dupa intrupare slavit in chip neamestecat in doua firi si in doua vointe, dumnezeiasca si omeneasca 12. *ar, pr!fun , Sf. 5rig!rie Sinaitul, e altfel ca t!ti Parintii, #e e in simf!nie cunostinta intru curatie. Castitatea celui c(emat la pre!tie este, nu mai putin, esentiala, ca si cun!stinta te!l!gica a a e#arului. Aceasta sim%i!$a intre cun!stinta si #ietuire in a e#ar e ! lege7 aceeasi care fiintea$a, pr!priu)$is, in !rice !meniu al acti#itatii umane. Nimeni nu #a reali$a lucrul, !pera autentica in stiinta, in arta, in carmuirea semenil!r si cu atat mai mult in slu&irea sfanta a pre!tului, in mantuirea sufletel!r, fara c!nlucrarea #irtutil!r m!rale. Acestea, asumate e c!nstiinta umana, int!t eauna, cu numele l!r. intelepciunea, reptatea, %ar%atia sau cura&ul, cumpatarea, au c!nstituit f!n ul, temeiul !ri inii #ietii. Intelepciunea, setea e intelepciune

miscata de Duhul este inceputul, cum spune acelasi 5rig!rie Sinaitul, prin ea fiinteaza celelalte, cum le numeste el. chi$zuinta, $ar$atia, neprihanirea si dreptatea. Si t!ate, impreuna cu smerenia, ra% area;, culminan in rag!ste, t!ate, in ansam%lul l!r, f!rmea$a si c!nstituie ceea ce se cere prin can!anele Aisericii pentru (ir!t!nie. castitatea tanarului. E e la sine inteles, #irtutile se inra acinea$a prin (ar si se !%an esc in #iul #ietii, prin #!inta, spre a e#eni eprin eri. *ar, castitatea #a ita e a !lescentul si tanarul can i at tre%uie sa se arate ca ! aur!ra, ca ! imineata si ca ! faga uinta a #ietii lui, pe care sa ! pa$easca sa ! culti#e ap!i in familie. T!t! ata, in c!nte"tul actual, can unele fen!mene m!r%i e. er!tismul si #i!lenta, c!mercial me iati$ate, tin sa)l cucereasca agresi# pe tanar, f!rmarea si inf!rmarea lui prin in#atatura Aisericii si in acelasi timp a stiintei, in autenticitatea ei pr!fun a, este e ! insemnatate #itala. Sunt in e!%ste cun!scute si c!ntr!#ersate e)a lungul intregii ist!rii a !mului aceste !ua patimiri umane, e"acer%ate asta$i, am numit er!tismul si #i!lenta, e"presii ale afectel!r sufletului e upa Ca ere, in p!#arnirea lui catre pacat. p!fta si iutimea, care sunt ! prime& ie pentru familie si cu atat mai gra#e pentru familia pre!tului. Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti le)au enuntat neincetat si au !ferit ratiunii umane si armele pentru a le %irui. Si precum su%til s)a !%ser#at, nu e #!r%a e anularea, nimicirea l!r si, ! ata cu ele, a sufletului. E#i entiam mai sus cum Sf. Ma"im a #a$ut a anc. e"ista in !m, in suflet, placerea, !rinta naturala e *umne$eu, e %ine, e a e#ar, e frumusete. Aceasta !rinta (arica, fireasa a f!st per#ertita in pacat, prin c!ruperea simturil!r, in sen$ualitate, in patimi. Or, ca raspuns, ca met! a e lucru, in e"perienta #ie, Aiserica, Parintii au aratat ca #in ecarea se infaptuieste nu prin #reun fel e negare si istrugere a firii, ci prin restaurarea ei in !r inea !riginara si, mai mult, prin transfigurarea ei in Iisus /rist!s. In acest sens, cu atata pr!fun$ime si arta e"peria$a si a marturie 5rig!rie Palma. El arata. -epatimas este cel ce a pierdut deprinderile rele si s#a im$o atit in cele $une, cel ce s#a intiparit de virtuti asemenea celor impatimiti de placerile rele, cel ce si#a supus iutimea si pofta puterii cunoscatoare, judecatoare si rationale a sufletului, asa cum cei impatimiti si#au supus puterea rationala laturii pasionale. Si a auga inca si mai c!ncret. 7rin pofta do$andeste in inima iu$irea, iar prin iutime a oniseste ra$darea% -u omorand aceasta latura, caci in acest caz ar fi nemiscat si nelucrator chiar in slujirea lui Dumnezeu, ci prin ascultarea de mintea purificata el tinde, prin pomenirea neincetata a lui Dumnezeu, la Dumnezeu, si prin aceasta sa ajun a la deprinderea dispozitiei dumnezeieisti si s#o ridice pe aceasta la cea mai desavarsita treapta% (ar aceasta este iu$irea de Dumnezeu si din aceasta invata, lucreaza si do$andeste iu$irea curata si desavarsita fata de aproapele, cu care este cu neputinta sa nu se afle impreuna si nepatimirea 16. Aceasta este, esential, calea, neincetat #ec(e si n!ua, e tama uire, pe care au mers Sfintii si cre inci!sii int!t eauna. In ultimul timp, lupta cu patimile a e#enit mai acuta, mai agresi#a si mai su%tila. Seculari$area le)a alimentat n!ci#. T!t! ata, pr!%lema a trecut in !meniul m!ral in cel me ical. Aici, in e!se%i in primele a%!r ari, sfarsit e sec!l 9I9 si in cea mai mare parte a sec!lului 99, cercetarile in interi!rul sufletului !menesc au c!n us la aparitia cel!r !ua sc!li e psi(anali$a initiate e Sigmun Freu 01=32)1>?>4 si Alfre A ler 01=6C)1>?64. In am%ele sc!li e"pl!rarea n)a patruns la ultima pr!fun$ime. N)au perceput sensul pr!priu)$is creat!r si e #iata facat!r al e"istentei, ci au ramas la ni#elul afectel!r, al cel!r !ua !%se ante + placerea si #!inta e putere + facan in ele principii psi(!l!gice e %a$a. Si e la acest ni#el e a c!ncepe #iata, cele !ua sc!li si curente au inclinat %alanta catre s!lutii me icale prin satisfacerea li%ertina a !rintel!r sen$uale lipsite e sensul creat!r, m!ti#an in sc(im% ca nesatisfacerea l!r pr!#!aca suferinte + ne#r!$e, psi(!$e, psi(!patii. Asemenea c!nceptii, cu titlu stiintific, ins!tite si e alte fen!mene s!ciale, spre e"emplu. pauperi$area, au us la ruinarea sanatatii si rama estramarii familiei.

Cum se cun!aste, aceste sc!li au e#!luat. Harl 5usta# Dung, spre e"emplu 01=63)1>214, la inceput ucenic al lui Freu , cu ! intelegere mai a anca, religi!asa patrun e in sufletul !menesc pana la ase$amantul !riginar al crearii dupa !hipul lui Dumnezeu si ela%!rea$a cun!scuta te$a a Ar(etipului, c!nceput in #iata ca un tipar c!mp!rtamental. Nu intra in ic!n!mia c!municarii n!astre ! anali$a e"tinsa a #i$iunii acestui mare sa#ant. In acelasi timp, inca mai clar si c!nstructi#, se impune insa Pr!f. ViGt!r E. FranGl 01>C3) 1>>64 + initiat!rul celei e a treia sc!li #iene$e e psi(anali$a. )ogoterapia, altfel spus, terapia prin puterea #in ecat!are a Sensului, a L!g!sului ca Sens. Esential, in rap!rt cu Freu si A ler, FranGl c!nstata prin in elungata lui e"perienta me icala cum !mul, in #!catia sa autentica, lupta pentru a gasi un sens in e"istenta si #iata, care este f!rta m!trice, m!ti#ati!nala, a pers!anei umane. El preci$ea$a. ,Iata e ce #!r%esc espre !rinta 0sc!pul4 unui sens, in c!mparatie cu pricipiul placerii 0sau, un alt termen sc!pul placerii4 pe care pune accentul psi(anali$a freu iana si in c!ntrasc cu scopul puterii pus in e#i enta e fil!s!fia a leriana' 1=. *rept urmare, nu ,frustarile se"uale', upa Freu , nici ,c!mple"ele e inferi!ritate', upa A ler, nu acestea sunt la !riginea pr!priu)$isa a ne#r!$el!r, psi(!$el!r si psi(!patiil!r, ci, limpe e, ,#i ul spiritual', lipsa e sens a e"istentei. Si, c!nclu ent, il citea$a pe r. StanleI Crippner care a !#e it ca ,tinerii epen enti e r!guri, intr)un pr!cent nu mai putin e suta la suta sufereau e faptul ca l!r le aparea t!tul fara sens' 1>. Si, in acest !ri$!nt i#in ins!rit, FranGl #e e caracteristica ,fun amental !nt!l!gica a e"istentei umane' in ceea ce efineste el prin e"presia. Sel$st Transzendenz, c!rect tra ucan . , epasire, transcen erea in si in sinea ei a e"istentei'7 transcen ere p!si%ila numai prin c!muniunea, ial!gul cu ! Realitate ra ical alta. Pentru el sensul ultim este *umne$eu. Ne)am inga uit acest e"curs pentru ca pri#este fun amental tema n!astra. Am su%liniat e"perienta Pr!f. ViGt!r E. FranGl, !nest stiintifica, pri#in a e#arul !mului. Marturia lui, esential in ac!r cu reapta)cre inta a Aisericii, ! arm!nie intre , u(ul cun!stintei si al %unei cre inte' 0Isaia 11, <4, c!nstituie un temei in stare sa apere c!nstiinta e a$i e flagelul patimil!r e#!cate care pr!#!aca rani a anci in trupul s!cial si in cel ecle$ial, precum. #i!lenta, a%an !n, i#!rt. T!ate c!n itiile pentru (ir!t!nie si pre!tie puse in lumina e Sfantul Ap!st!l Pa#el catre Tim!tei. sa fie fara de prihana, $ar$at al unei sin ure femei, ve hetor, intelept, cuviincios destoinic sa invete pe altii, ne$etiv, nedeprins sa $ata, $land, pasnic, neiu$itor de ar int, $ine chivernisind casa lui, avand copii ascultatori cu toata $una#cuviinta 0I Tim! ei ?, <)@4, in intregul l!r, sunt cuprinse in aceste cerinte esentiale. #!catia, cun!stinta te!l!gica a a e#arului si castitatea. Nu tre%uie uitata, insa, nici aceea e a fi nea onisitor de casti urat, atat e gra#a, pentru care Ap!st!lul spune. iu$irea de ar int este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit#o cu infocare au ratacit de la credinta 0I Tim!te, 2, 1C4. Iar rept temei al #irtutil!r Sfantul Pa#el #e e pre!tul ,ca un ic!n!m al lui *umne$eu, neingamfat' 0Tit 1, 64, eci smerit. + T!t Ap!st!lul #a este man ria, trufia 8 cauza si osanda a diavolului 0I Tim. ?, 24. Acest ansam%lu e aruri si #irtuti il c!nstruiesc pe Pre!t ca parinte u(!#nicesc al unei Par!(ii si ca parinte, cap al familiei sale.

In aceasta calitate el are ! s!tie numita a esea e p!p!r. maica preoteasa. Cea mai mare parte in insusirile Pre!tului, e#!cate mai sus, c!nstituie si #re nicia Pre!tesei, espre care un Ierar( al Aisericii gaseste e cu#iinta sa spuna ,; preotesele sunt jumatatea misionara a preotului in parohie <C. Insa pri#in ceea ce c!nstituie fiinta cununiei, marturia Sfantului Ap!st!l Pa#el este fun amentala. Taina aceasta mare este" iar eu zic in .ristos si in 1iserica 0Ef. 3, ?<4. Para igma ei, eci, este in unirea lui Iisus /rist!s cu Aiserica a#an u)si m! elul in Vesnicul Ar(iereu Care)Si sfinteste Aiserica prin Dertfa Lui. Nunta isi e$#aluie fun amental un caracter sacer !tal si aceasta pune ! e!se%ita pecete pe familia Pre!tului. Asa precum .ristos este !ap 1isericii, $ar$atul este cap femeii. Can A am c!ntempla in femeia luata in c!asta lui. os din oasele mele, trup din trupul meu 0Fac. ?, <?4 prefigurea$a Taina lui /rist!s, Caruia Aiserica, n!i, Ii suntem 'adulare alte Trupului 9ui din carnea 9ui si din oasele 9ui 0Efes. 3, ?C4. Iar c!piii, upa cu#antul Ap!st!lului. ascultatori cu toata $una#cuviinta 0I Tim. ?,@4, repre$inta ! plinire a e"istentei, a familiei. Omul se in eplineste prin aceasta intreita cale. prin reapta cre inta in *umne$eu care il sfinteste, printr)! c(emare, #!catie in care isi afla un r!st al #ietii si prin urmasi. fii sau ucenici. -rmasii, in e!se%i c!piii, sunt un semn a anc al iu%irii, al unitatii. Mantuit!rul spune, pri#in %ar%atul si femeia. nu mai sunt doi, ci un trup 0Mat. 1>, 24. C!pilul rele#ea$a aceasta unitate. *in pruncul ! raslit si nascut, cei !i parinti nu se mai p!t retrage nici! ata, pre$enta l!r in c!pil este ire#!ca%ila, pe t!t eauna, aici se es#aluie pr!fun misterul asemanarii. Este cea mai pr!fun a ic!ana, a asemanarii 0Fac. 1, <24, a #esnicei pre$ente a Parintelui Ceresc in Fiul Cel #esnic si in *u(ul Sfant. + Atunci ni se es#aluie, intelegem cat e gra# este a#!rtul, ca ! fara elege + uci ere a #ietii, a unitatii. *e asemenea n!nsensul i#!rtului, al (!m!se"ualitatii. Se intelege ca numai ! atm!sfera sacra sustine familia in unitatea ei. Inainte e t!ate este arul rugaciunii. In cartea lui T!%it aflam m! elul unei asemenea rugaciuni familiale. Fiin T!%ie cu Sara, cea aruita lui e s!tie, To$ie s#a ridicat si a zis) Scoala, soro, sa ne ru am ca sa ne miluiasca Domnul% Si a inceput To$ie a zice) 1inecuvantat esti Tu, Dumnezeul parintilor nostri, si $inecuvantat este numele Tau !el sfant si slavit intru toti vecii% Sa Te $inecuvinteze pe Tine cerurile si toate fapturile Tale! 8 Tu ai facut pe ,dam si Tu ai facut pe 5va, femeia lui, pentru a#l fi ajutor si sprijin, si din ei s#a nascut neamul omenesc% Tu ai zis) nu este $ine sa fie omul sin ur, sa#ti facem un ajutor asemenea lui% Si acum, Doamne, nu placerea o caut, luand pe sora mea, ci o fac cu inima curata% 1inevoieste deci a avea mila de ea si de mine si a ne duce impreuna pana la $atranete% Si a zis si ea cu el) ,min! 0T!%it =, @) =4. O asemenea atm!sfera se cu#ine, in e!se%i, sa ! arate casa si familia pre!tului. Parintele Patriar( Te!ctist, cu sacra intelegere, #e e in familie, o ima ine miniaturala a 1isericii. Asa se e"plica faptul ca e cate#a !ri, in Sfanta Scriptura a N!ului Testament, esc!perim ca sin!nim pentru familia crestina, cu#antul 1iserica 0R!mani 12, 37 I C!rinteni 12, 1>4 <1. Si, intr)a e#ar, in acest sens, Sfantul I!na 5ura) e)Aur, upa Ap!st!l, afirma. familia, caminul, casa, este o mica 1iserica <<. Iar pentru pre!t, familia lui este Aiserica intr)! c!muniune sfanta cu familia mai larga, ecle$iala, a par!(iei. Asa el #e e in t!ti cre inci!sii, fii ai par!(iei lui, fii lui u(!#nicesti. Asa #e e transfigurata, spirituali$ata, legatura cu t!ti cre inci!sii. A anc, semnificati#, este aici urmat!rul m!ment in E#ang(elie can Mantuit!rul, #!r%in multimil!r, (#au zis unii) (ata mama Ta si fratii Tai si surorile Tale Te cauta% Si, raspunzand lor le#a zis) cine este mama mea si fratii mei& Si privind pe cei ce sedeau in jurul 9ui a zis) (ata mama 'ea si fratii 'ei!% !a oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele 'eu si sora 'ea si mama 'ea 0Marcu ?, ?<)?34. Se intelege, ca cea antai care a facut #!ia lui *umne$eu a f!st insasi Mama Lui, care a raspuns c(emarii i#ine la glasul Ar(ang(elului. (ata roa$a Domnului% Fie mie dupa cuvantul Tau! 0Luca 1, ?=4. In ea, in

Maica *!mnului n!stru Iisus /rist!s, este re#elata para igma nasterii u(!#nicesti, a fiil!r u(!#nicesti. Si, pentru a starui ! ata mai mult, aceasta este legatura sacra intre familia pre!tului #a$uta ca o mica 1iserica si familia u(!#niceasca a par!(iei, a Casei *!mnului. Si, iarasi upa cu#antul Ap!st!lului. precum are, si se cuvine sa ai$a, rija sa#si randuiasca propria lui casa 0I Tim!tei ?, 34, asa sa p!arte gri&a e Aiserica lui *umne$eu. Sa fie ! purtare e gri&a reala, in #iul #ietii. e %atrani, ca e parintii lui7 e tineri, ca e fiii lui, si, mai ales e c!pii, unii in ei lepa ati, parasiti, ca e pr!priii lui c!pii. Intreaga par!(ie sa ! slu&easca, sa ! #a a, sa ! simta ca pe marea si sfanta lui familie, in /rist!s Iisus. Pr. Pr!f. C!nstantin 5aleriu. 1. (nvatatura de credinta crestina ortodo6a, Aucuresti, E itura Inst. Ai%lic si e Misiune al A.O.R., 1>><, p. @CC. <. Aasile e Cesaree, .omelie ((, in Sur l:ori ine de l:homme, S!urces c(retiennes, Cerf, 1>6C, p. <2>. ?. Calist Patriar(ul, in Filocalia, #!l. =, tra . Pr. Pr!f. *r. *umitru Stanil!ae, Aucuresti, E itura Inst. Ai%lic si e Misiune al A.O.R., 1>6>, p. <@1. @. ($idem, p. <61. 3. Tri! , ;oi, , cincea saptamana a 7ostului 'are, !antarea a noua. 2. P. Dean MeIen !rf, <9e maria e dans la perpective orthodo6e<, Paris, FMCA)PRESS, 1>=2, p. >6. 6. Cf. Ar(i iac!n Pr!f. *r. I!an N. Fl!ca, !anoanele 1isericii =rtodo6e, Si%iu, 1>>1, p. 1C6. =. Cf. Paul E# !Gim!#, Femeia si mantuirea lumii, Aucuresti, C(ristiana, 1>>3, pp. <<@)<<3. >. I em, !anoanele;, p. ??. 1C. I em, !anoanele;, p. 1=>. 11. Sf. Ma"im Marturisit!rul, >aspunsuri catre Talasie, 21, in Filocalia, #!l. ?, Si%iu, Tip!grafia Ar(i iece$ana, 1>@=, p. ???. 1<. Cf. Ma"im Marturisit!rul, 9ettres, Les E iti!ns u Cerf, Paris, 1>>=, pp. 1C<)1C?. 1?. D!(n Eccles, 9:evolution du cerveau et creation de la conscience, , la recherche de la vraie nature de l:homme, tra uit e lJanglais par Dean)Mat(ieu Lucci!ni, Flammari!n, 1>>@, pp. ?13)?16. 1@. Ian Tatterasall, 9:emer ence de l:homme # 5ssai sur l:evolution et l:unicite humaine, tra uit e lJanglais par Marcel Alanc, 5allimar , 1>>=, pp. <12)<16. 13. *r. N.C.Paulescu, pr!fes!r la Facultatea e me icina in Aucuresti, Fiziolo ie filosofica% -otiunile de Suflet si Dumnezeu in fiziolo ie, E itie ingri&ita e *r. V. Trifu, Fun atia regala pentru literatura si arta, Aucuresti, 1>@@, p. ?@. 12. Scrieri de -ichifor din sin uratate, Teolipt al Filadelfiei, Sf, /ri orie Sinaitul, Sf% /ri orie 7alama, in Filocalia, #!l. VII, tra . e Pr. Pr!f. *. Stanil!ae, E itura Inst. Ai%lic si e Misiune al A.O.R., Aucurest, 1>>6, p. 1CC. 16. Sf. 5rig!rie Palama, Despre ru aciune, in Filocalia, #!l. 6, p. <3C. 1=. ViGt!r E. FranGl, !onceptele de $aza ale 9o oterapiei, in. 'an:s Search for 'eanin % ,n (ntroduction to 9o otherap?, NeE F!rG, 1>=@, pp. >6)==. 1>. I em, =mul in cautarea unui sens ultim, p. @. <C. Ant!nie Plama eala, <7reotul in 1iserica, in lume, acasa<, Si%iu, 1>>2, p. 1<=. <1. Cf. !uvant pastoral cu ocazia <@ilei familiei<, in Familia crestina azi, Iasi E . Trimitas, 1>>3, p. 6. <<. Sf. I!an 5ura e Aur, .omelies sur l:epitre au6 5phesiens, AA, Paris, Traductions par 9:,$$e ;% 1arreille, 1=6<, pp. ?>C)?>1.

IM%)I"(+II)* %( +$R()* I *"UM*#I"* ()* "( (+$RII)$R MI-+*

Pr!%lema casat!riil!r mi"te nu este ! n!utate pentru Aiserica. Ea s)a pus inca e la inceputurile #ietii crestine si este mereu actuala, e!arece pri#este unul in aspectele cele mai imp!rtante ale #ietii si anume familia care se intemeia$a pe rag!ste. Casat!riile mi"te 0 + matrim!nia mi"ta4 1 au f!st ! realitate cu care Aiserica s) a c!nfruntat c(iar in ep!ca ap!st!lica, caci unii intre mem%rii ei, recrutati intre iu ei si pagani inc(eiau casat!rii legale in punct e #e ere al legislatiei ci#ile, cu necrestini. In acelasi timp e"ista si situatia in care unul intre s!tiii pagani se c!n#ertea la crestinism, ceea ce a ucea upa sine intre%area fireasca aca ei tre%uie sa mai ramana in legatura c!n&ugala e&a creata prin e"istenta. Care a f!st atitu inea Aisericii fata e aceste !ua situatii8 La aceasta intre%are raspun e f!arte precis Sfantul Ap!st!l Pa#el care, scriin c!rintenil!r, arata ca, pri#it!r la casat!riile intre crestini si pagani, acestea sunt inter$ise e)a reptul in aceasta pri#inta el spune categ!ric. ,Nu #a in&ugati la &ug strain cu cei necre inci!si, caci ce ins!tire are reptatea cu fara elegea8 Sau ce impartasire are lumina cu intunericul8 Si ce in#!ire este intre /rist!s si Veliar sau ce parte are un cre inci!s cu un necre inci!s8' 0II C!rinteni VI, 1@4. Referit!r la cel e)al !ilea aspect, Sfantul Ap!st!l Pa#el arata ca, in ca$ul casat!riil!r mi"te, care se creea$a prin c!n#ertirea unuia intre s!tii necrestini la religia crestina, acestea sunt a mise. In aceasta situatie el rec!man a ca partea c!n#ertita, eci cre inci!asa 0s!t si s!tie4 sa l!cuiasca cu cea nec!n#ertita, in speranta ca si aceasta se #a c!n#erti sau se #a sfinti prin impreuna)#ietuirea l!r. Iata ce spunea el in aceasta pri#inta. ,*aca un frate are ! femeie necre inci!asa si ea #!ieste sa #ietuiasca cu el, sa nu ! lase. Si femeia, aca are %ar%at necre inci!s si el #!ieste sa l!cuiasca cu ea, sa nu)si lase %ar%atul. Caci %ar%atul necre inci!s se sfinteste prin femeia cre inci!asa si femeia necre inci!asa se sfinteste prin %ar%atul cre inci!s' 0I C!rinteni VII, 1<)1@4. Asa ar, pentru m!ti#e mis!nare ma&!re, acest fel e casat!rii au f!st a mise la inceputul crestinismului. Can insa, in #iata Aisericii si)au facut aparitia in#ataturile gresite, ere$iile si sc(ismele si !rice fel e a%atere sau ratacire e la ran uiala si #ietuirea crestina a e#arata, Aiserica a e#enit mai pru enta, prin respect fata e cre inta, si a inter$is c!muniunea in ca rul familiei cu cei care nu #ietuiau upa %una ran uiala. Asa se face ca atat legea %isericeasca nescrisa, cun!scuta su% enumirea e !%icei sau cutuma, ca si legea scrisa, a ica sfintele can!ane, au inter$is casat!riile crestinil!r !rt! !csi cu necrestinii si cu ereticii e t!t felul, ca si cu sc(ismaticii. Mai mult, ea a !%ligat atat pe necrestini, cat si pe eretici si sc(ismatici ca, inainte e a inc(eia casat!ria cu crestinii !rt! !csi, sa treaca la reapta) cre inta, primii prin A!te$ si Mirungere, ceilalti numai prin Mirungere, in urma marturisirii reptei cre inte, can au a#ut A!te$ul sa#arsit #ali , a ica in numele Sfintei Treimi. Astfel, Aiserica a impus si !%ligati#itatea %!te$arii si e ucarii c!piil!r re$ultati in asemenea casat!rii in reapta cre inta <. In aceasta pri#inta can!anele sunt categ!rice. V!m cita pentru e ificare can!nul 6< al Sin! ului Trulan, e la C!nstantin!p!l in 2><. ,Sa nu se inga uie ca %ar%atul !rt! !" sa se lege 0prin casat!rie4, cu femeia eretica, nici femeia !rt! !"a sa se uneasca 0prin casat!rie4 cu un %ar%at eretic, ci e s)ar #a i ca s)a facut un lucru ca acesta e catre #reunul intre s!ti, casat!ria 0ins!tirea nelegitima4 sa se e$lege7 caci nu se ca e a amesteca cele ce n)au amestecare, nici ca !aia sa se imperec(e$e cu lupul si nici partasii lui /rist!s s!arta 0ceata4 pacat!sil!r, iar aca cine#a ar calca cele !ran uite e n!i, sa se

afuriseasca. Iar aca !arecare, gasin u)se inca in necre inta si nefiin inca numarati in turma !rt! !csil!r s)au legat intre!lalata, prin casat!rie legiuita si ap!i unul intre ei, alergan %ine, a alergat la lumina a e#arului, iar celalalt a f!st tinut e legatura saraciei, nealegan 0ne !rin 4 sa #a a ra$ele umne$eieisti, aca s!tia cea necre inci!asa s!c!teste ca este %ine 0c!nsimte4 sa #ietuiasca cu s!tul cre inci!s sau cre inci!asa, sa fie espartiti, upa umne$eiescul ap!st!l. !aci $ar$atul necredincios se sfinteste prin femeie si femeia necredincioasa se sfinteste prin $ar$at 0I C!rinteni VII, 1@4' ?. *in can!n se #e e limpe e ca !rice casat!rie cu necrestini sau eretici era inter$isa. Numai cele re$ultate in unirea paganil!r sau necrestinil!r, intre care unul se c!n#ertea la crestinism erau inga uite in #irtutea principiului si in emnului paulin, cun!scut in rept cu enumirea privile iu paulin, ca s!tul si s!tia ramasi necrestini se sfintesc prin s!tul si s!tia e#eniti crestini. In acelasi spirit, can!nul <1 al Sin! ului l!cal in Cartagina inter$ice c!piil!r clericil!r sa se casat!reasca cu pagani sau eretici, ca si can!nul ?1 al aceluiasi sin! care face preci$area ca aceste casat!rii sunt inter$ise in principiu, ar inga uite numai cu c!n itia ca partea ne!rt! !"a sa treaca la Ort! !"ie @. Pe %a$a (!tararil!r fi"ate e can!ane, Aisericile Ort! !"e si eci si Aiserica Ort! !"a R!mana nu au a mis si nu a mit !ficial si legal, nici in pre$ent casat!riile mi"te, ecat in c!n itiile fi"ate in n!rmele isciplinare menti!nate si !%ligat!rii in t!ata Ort! !"ia. Ele au f!st aplicate cu acri#ie sau rigur!$itate mai ales in ca$urile in care, prin casat!riile mi"te s)a urmarit si a reali$at si ! actiune e pr!$elitism. Spiritul si !%ligati#itatea pre#e eril!r can!nice, spri&inite si intarite si e aut!ritatea e Stat a Imperiului %i$antin 3, s)au reflectat si in legislatia fiecarei Aiserici !rt! !"e si in atitu inile unitare fata e casat!riile mi"te. Cat pri#este Aiserica Ort! !"a R!mana, acestea sunt clar e"primate in legiuirile sale. Astfel, in Regulamentul e pr!ce ura al instantel!r isciplinare si e &u ecata ale Aisericii Ort! !"e R!mane, art. @6, se preci$ea$a urmat!arele. ,Clericii sunt !%ligati sa nu !ficie$e Taina Cununiei ecat intre !rt! !csi, asistati e nuni !rt! !csi. Cei e alt cult sunt !%ligati, inaintea casat!riei, sa in eplineasca f!rmalitatile e trecere la Ort! !"ie. Pre!tii care se #!r a%ate e la ceste n!rme, se #!r pe epsi cu can!nisirea la sfanta manastire, pana la transferare, afara e ca$ul can au a#ut e$legarea c(iriar(ului' 2. Aceasta este eci p!$itia !ficiala a Aisericii n!astre, pe care pre!tii tre%uie sa ! respecte. Singura !%ser#atie, care se p!ate face in legatura cu isp!$itiile can!nice si p!$itia Aisericii Ort! !"e fata e casat!riile mi"te este aceea ca, in punct e #e ere !ctrinar sau (aric, pre!tul ar putea sa#arsi cununia unui crestin cu ! crestina care apartine !ricarei c!nfesiuni crestine in ca rul careia se sa#arseste #ali Taina Sfantului A!te$, care creea$a starea (arica necesara primirii cel!rlalte Sfinte taine. *e asemenea, intre crestini ne!rt! !csi cu crestine !rt! !"e. Aa, mai mult, pre!tul !rt! !" p!ate a ministra Taina Cununiei c(iar crestinil!r e !rice c!nfesiune care sunt %!te$ati #ali , c(iar ne!rt! !csi, aca i s)ar cere. Cum insa legislatia can!nica si cea pr!prie Aisericii n!astre cer ca pre!tul sa nu sa#arseasca Taina Nuntii cel!r e alta c!nfesiune sau intre !rt! !csi si ne!rt! !csi, ecat cu c!n itia ca acestia in urma sa in eplineasca f!rmalitatile si ritualul trecerii la Ort! !"ie, aceasta legislatie tre%uie respectata. Astfel, pre!tul este pasi%il e pe eapsa. *aca, insa, in aceasta pri#inta e"ista ! e$legare sau ispensa ata e c(iriar(ul l!cului, aceasta primea$a 6. P!$itia Aisericii Ort! !"e fata e casat!riile mi"te c!nstituie si tema e iscutat la Sfantul si Marele Sin! Ort! !" care urmea$a sa se tina. In #e era unei (!tarari sin! ale, c!nferinta a II)a presin! ala e la C(am%esI in ? in 1< septem%rie 1>=< a a&uns la urmat!arele puncte e #e ere care urmea$a a fi pr!puse apr!%arii sin! ului. a. Casat!ria intre !rt! !"si si eter! !csi este inter$isa c!nfrm acri#iei can!nice. Cu t!ate acestea, ea p!ate fi !ficiata cu p!g!ramant si

in rag!ste fata e !m, cu c!n itia e"presa ca pruncii re$ultati in aceasta casat!rie sa fie %!te$ati si e ucati in Aiserica Ort! !"a. Aisericile !rt! !"e l!cale p!t t!tusi lua (!tarari cu pri#ire la aceste casat!rii e a aplica ic!n!mia past!rala fata e s!tul !rt! !", tinan c!nt e necesitatile l!r past!rale specifice' =. *upa ran uiala can!nica si practica Aisericii !rt! !"e, ca si c!nf!rm cel!r sta%ilite e a II)a c!nferinta presin! ala pan!rt! !"a, pr!%lema casat!riil!r mi"te se p!ate re$!l#a fie pe cale acri#iei can!nice, fie pe cea a ic!n!miei >. Este e la sine inteles ca Aiserica Ort! !"a #a aplica acri#ia numai in ca$ul in care e"ista prime& ia unui pr!$elitism c!nfesi!nal care se p!ate e"ercita si prin casat!riile mi"te. Ea este insa esc(isa ic!n!miei, caci nu p!ate inc(i e nimanui usa mantuirii, suplinin prin aplicarea ei ,lipsa e (ar a cel!r care au primit Sfintele Taine in m! #ala%il' 1C. In acest ca$, Aiserica Ort! !"a p!ate #ali a atat A!te$ul cat si cununia eter! !csil!r care s!licita a&ut!rul ei. P!$itia Aisericii R!man!)Cat!lice fata e casat!riile mi"te a f!st reglementata a%ia la Sin! ul e la Tri ent, in anul 132?, can s)a luat ! (!tarare f!rmala si general #ala%ila care inter$icea inc(eierea casat!riei cat!licil!r cu necat!licii in alt c(ip ecat upa ran uielile Aisericii R!mane, care impunea !%ligat!riu !ficiera casat!riei e catre pre!tul cat!lic, precum si %!te$area si e ucarea c!piil!r in cre inta cat!lica 11. Aceasta (!tarare s)a sc(im%at si a e#!luat intre timp. Asa e pil a, upa 12@=, Aiserica R!man! Cat!lica a inter$is casat!riile intre cat!lici si pr!testanti, ar la 12>2, aceasta permitea casat!ria pr!testantil!r cu cat!lici, a#an in #e ere la inc(eirea acesteia !ar paritatea %!te$ului, nu a cre intei 1<. Aceasta atitu ine fata e pr!testanti, ca si cea fata e ,greci', a ica fata e !rt! !csi, care era la inceput mai inga uit!are, s)au sc(im%at in sec!lul al 9VIII)lea, can Aiserica R!man!) Cat!lica a impus !ua c!n itii pentru inc(eierea casat!riei necat!licil!r cu Cat!licii si anume. 1. Ca s!tul necat!lic nu)l #a stan&eni pe s!tul cat!lic in cre inta sa7 <. Ca el c!nsimte sa fie %!te$ati si crescuti in cre inta cat!lica t!ti c!piii care ar re$ulta in casat!ria cu un cat!lic 1?. In 16@=, Papa Aene ict al 9IV)lea a inter$is casat!riile mi"te, s!c!tin u)le un sacrilegiu prin care s)ar practica communio in sacris cu necat!licii, ceea ce este cu esa#irsire inter$is, iar in anul 16=1 imparatul Austriei, D!sef al II)lea, a m! ificat (!tararea mai #ec(e, sta%ilin ca numai can tatal este cat!lic c!piii tre%uie sa fie e ucati t!ti in religia cat!lica, iar aca tatal este necat!lic, c!piii sa urme$e upa se" religia parintil!r, a ica %aietii religia tatalui, iar fetele pe cea a mamel!r 1@. *e la inceputul sec!lului al 9I9)lea, atitu inea Aisericii R!man!) Cat!lice a !scilat intre rig!rism si inga uinta. A%ia in 1>12 !ode6 ;uris !anonici a impus !%ligatia am%il!r s!ti e a)si %!te$a si e uca c!piii nascuti in casat!riile mi"te in cre inta r!man!)cat!lica, cat si !%ligatia s!tului e a starui pentru c!n#ertirea la cat!licism a s!tului necat!lic, ca si aceea a s!tului necat!lic e a nu)l stan&eni pe s!tul cat!lic in practica li%era a cre intei sale 0can!anele 1C2C)1C234. -ltimele (!tarari pri#it!are la casat!riile mi"te au f!st luate e C!nciliul al II)lea e la Vatican, care au f!st cuprinse si in N!ul C! can!nic r!man!)cat!lic, intrat in #ig!are in ianuarie 1>=? 0can!nul 11<34. /!tararea C!nciliului II Vatican a f!st ca aceste casat!rii se p!t inc(eia fara ispense intre cat!licii !rientali si necat!licii !rientali, cu c!n itia respectarii a !ua c!n itii esentiale. 1. O%ligatia s!tului cat!lic sa faca t!t ceea ce)i sta in putinta spre a)l c!n#erti pe s!tul necat!lic la cre inta cat!lica7 <. O%ligatia in scris a am%il!r s!ti sau macar #er%al ar s!lemn la %!te$area si e ucarea religi!asa cat!lica a #iit!ril!r c!pii. Singurul element n!u este acela ca se a mite interc!muniunea cu !rt! !csii in pr!%lema casat!riil!r mi"te, in sensul ca se permite ca, in ca$ul unei asemenea casat!rii, ,ser#iciul cununiei sa fie !ficiat in %iserica !rt! !"a e catre un pre!t !rt! !"', insa numai aca acest lucru il #a gasi p!tri#it episc!pul cat!lic c!mpetent 13 .

Prin aceste masuri Aiserica R!man!)Cat!lica nu a sc(im%at apr!ape nimic in atitu inea sau p!$itia mai #ec(e. Si aceasta pentru faptul ca ,intrucat casat!ria upa actuala !ctrina cat!lica nu se sa#arseste e catre pre!tul slu&it!r, ci e catre insesi pers!anele care se casat!resc, prin pr!nuntarea c!nsimtamantului l!r in fata mart!ril!r, este e#i ent ca acesti mart!ri, aca p!t fi niste simpli aici, p!t fi cu atat mai #art!s si slu&it!ri ai Aisericii Ort! !"e, caci, prin inga uirea !ficierii e catre acestia a casat!riei unui cat!lic si a unui necat!lic, nu se recun!aste ca ei le)ar a ministra respecti#il!r Taina Cununiei, ci !ar ca fac simplul !ficiu e mart!ri calificati, prin pr!fesiunea si prin garantia l!r m!rala si religi!asa' 12. In ceea ce pri#este Aisericile pr!testante, inclusi# Aiserica Anglicana ca si cea Vec(e cat!lica, acestea nu au a !ptat nici una atitu ini !%structi#e sau int!lerante in pr!%lema casat!riil!r mi"te, ci au acceptat si accepta ca #ali e casat!riile !ficiate upa ran uielile cat!lice si, e asemenea, au !ficiat si !ficia$a fara nici ! ificultate !rice casat!rie mi"ta intre crestinii s!c!titi %!te$ati #ali 16. K In urma pre$entarii acestei situatii a casat!riil!r mi"te, c!nf!rm legislatiil!r %isericesti, pr!prii fiecarei c!nfesiuni, ne am seama ca, pe e ! parte a#em e)a face cu un ca ru legal &uiri ic, care incearca sa reglemente$e cat se p!ate e strans aceasta pr!%lema, mergan pana a face apr!ape imp!si%ile casat!riile mi"te, iar pe e alta parte, ne i$%im e realitatea c!ncreta a e"istentei casat!riil!r mi"te. *at!rita li%erei circulatii, c!n itiil!r n!i e #iata , emanciparii su% t!ate aspectele, la acest inceput e sec!l si e mileniu, casat!riile mi"te e#in t!t mai frec#ente. Ele se efectuea$a sau se inc(eie atat intre crestini e iferite c!nfesiuni, cat si intre crestini si necrestini. ma(!me ani, e#rei, %u isti, (in uisti, %ra(mani si altii. Aceste casat!rii sunt usurate in inc(eierea l!r si e legislatiile mult!r state care nu c!nsi era impe iment la casat!rie e!se%irea e religie sau c!nfesiune si prin urmare nu le inter$ice. In c!n itiile in care traim la acest inceput e mileniu, ele nu mai p!t fi e#itate ,nefiin !prite e legislatia ci#ila, iar pe e alta parte luan in c!nsi erare inga uinta Sfantului Ap!st!l Pa#el ca s!t care s)a increstinat sa ramana in casat!rie cu s!tul cu care se casat!rise inainte e a se increstina, aca acesta c!nsimte cu aceasta situatie' 1=. *e asemenea, tre%uie a#ut in #e ere si faptul ca, %a$an u)se pe rag!ste recipr!ca si respect, ele tre%uie inga uite si respectate. O ata inc(eiate, ele a uc upa sine implicatii si urmari ecumenice si past!rale. Su% rap!rt ecumenic, casat!riile acestea p!t ser#i ca liant intre mem%rii iferitel!r c!nfesiuni, e#i entiin p!si%ilitatea c!n#ietuirii crestinil!r e cre inte iferite, in pace, respect si arm!nie. Ele p!t ser#i ca m! el pentru ceea ce ar insemna lucrarea ecumenica e respect, apreciere si rag!ste intre iferitele c!nfesiuni crestine sau intre crestini si necrestini. Aplican mai mult principiul ic!n!miei putem sa in ulcim isp!$itiile legale pri#it!are la casat!riile mi"te, lasan l!c rag!stei crestine care ne cere sa iu%im pe !amenii e t!ate starile sau t!ate cre intele. Can ele nu urmaresc un sc!p pr!$elitist, p!t fi inga uite, asa cum si in lucrarea ecumenista nu se a mite pr!$elitismul. Pri#ita in aceasta perspecti#a, pr!%lema casat!riei mi"te apare ca una in cele mai elicate situatii care se pun si cer sa fie re$!l#ate in relatiile interc!nfesi!nale sau inter%isericesti si care p!t fi s!luti!nate upa ca$, prin acri#ie sau ic!n!mie. A#an in #e ere ca prin lucrarea esfasurata asta$i in spirit ecumenic in intreaga lume crestina, e cun!astere, apr!piere si unire intre crestini s)au creat c!n itii n!i care im%unatatesc relatiile interc!nfesi!nale si inter%isericesti, se impune ca in acest spirit

ecumenist, care este ! lucrare a *u(ului Sfant, sa lasam l!c mai mult ic!n!miei. Respectan cre inta fiecaruia, casat!riile mi"te ne p!t ser#i ca m! el. Su% aspect past!ral, ele creea$a ! gri&a e!se%ita pentru past!rii e suflete care tre%uie sa)i cercete$e pe cei care apartin e Aisericile l!r, #eg(in la pastrarea ran uielil!r %isericesti, a practicil!r e cult si tra itiil!r pr!prii fiecarei c!nfesiuni. In acest sens tre%uie culti#ata gri&a pentru respectul fata e cre inta celuilalt, t!leranta, care este ! c!n itie necesara c!n#etuirii, si rag!stea ca %a$a a intemeierii !ricarei famili. Li%ertatea fiecaruia in s!ti e a merge la l!casul e cult al c!nfesiunii sau cre intei lui, e a)si respecta sar%at!rile si e a)si in eplini at!riile fata e suflet sunt !%iecti#e e urmarit in #iata parteneril!r casat!riil!r mi"te. Fiecare past!r e suflete se #a feri sa cree$e sau sa culti#e sentimente e ispret, ura sau respingere in sufletele s!til!r in casat!riile mi"te, atat fata e religia celuilalt, cat si fata e pers!ana sa. *e aceea, si su% aspectul past!ral aceste familii creea$a pr!%leme elicate care insa p!t fi re$!l#ate numai in spiritul t!lerantei si iu%irii crestine. Atata timp cat prin aceste casat!rii si familii nu se urmaresc alte sc!puri ecat materiali$area rag!stei intre !i parteneri, ele p!t fi a mise si !cr!tite sau past!rite cu gri&a e!se%ita, lasan l!c fiecaruia e a)si manifesta rag!stea, li%ertatea si cre inta. Pr. Pr!f. *r. Nic!lae *. Necula, *ecanul Facultatii e Te!l!gie Ort! !"a a -ni#ersitatii in Aucuresti. 1. Pr. Pr!f. Li#iu STAN, !asatoriile mi6te si ultimile masuri luate de 0atican in privinta lor, in LStu ii Te!l!giceL, 99, 01>2=4, nr. 6)=, p. @=6)@>=7 Pr!f. I!rgu *. IVAN, !asatoria # Sfanta Taina a 1isericii si instituie juridica a Statului, in LA.O.R.L, CI 01>=?4, nr. >)1C, p. 63?)6>@7 Pr. Pr!f. *r. Nic!lae *. NEC-LA, Traditie si innoire in slujirea litur ica, #!l. II, E itura Episc!piei *unarii e D!s, 5alati, <CC1, p. ?1>)?<@7 Pr. Pr!f. *r. Nic!lae V. *-RA, !asatoriile mi6te in lumina invataturii si practicii canonice ortodo6e, in LOrt! !"iaL, 999I9 01>==4, nr. 1, p. ><)11?7 *r . Marcel CI-C-R, 7ro$lema casatoriilor mi6te in lumina documentelor oficiale si a propunerilor comisiilor interconfesionale in ultimul deceniu, in LM.M.S.L, LI 01>634, nr. 1)<, p. 21)6@7 !asatoriile mi6te din nou la ordinea zilei, in LMitr!p!lia AanatuluiL, 99 01>6C4, nr. 6)>, p. 3>?)3>=. <. Pr. Pr!f. Li#iu STAN, op%cit%, p. @><. ?. Ar(i . Pr!f. *r. I!an N. FLOCA, !anoanele 1isericii =rtodo6e% -ote si comentarii, Aucuresti, 1>>1, p. 1?=)1?>. @. ($idem, p. <?3, <C3 si <1C. 3. 9e ea lui ;ustinian din 23B, in C! e", 1, 3, 1<, 1=7 -omocanonul lui Fotie din CC3, upa Pr. Pr!f. Li#iu STAN, op% cit%, p. @==. 2. 9e iuirile 1%=%>%, Aucuresti, 1>3?, p. 2?. 6. Pr. Pr!f. *r. Nic!lae *. NEC-LA, op% cit%, p. ?<@. =. Ve$i Pr. Pr!f. Nic!lae *-RA, op% cit%, p. 11C. >. Pr. Pr!f. Li#iu STAN, op% cit%, p. @>@. 1C. ($idem, p. @>@. 11. ($idem, p. @=>. 1<. Carl MIRAT, Duellen @ur /heschichte des 7apstums, E . IV, Tu%ingen, 1><@, p. ?><, upa Pr. Pr!f. Li#iu STAN, op% cit%, p. @=>. 1?. Pr. Pr!f. Li#iu STAN, op% cit%, p. @>C. 1@. ($idem. 13. ($idem, p. @==. 12. ($idem, p. @>3.

16. ($idem, p. @><. 1=. Pr!f. I!rgu *. I#an, op% cit%, p. 63?. F(MI)I( I .I *RI"(

Aiserica Ort! !"a a ac!r at si ac!r a ! imp!rtanta ma&!ra casat!riei si familiei crestine, e!arece e acestea epin nu numai estinul unei perec(i, ci si al c!munitatii umane in general, al unei natiuni si al unei Aiserici l!cale care creste in !ri$!ntul es(at!l!gic al Imparatiei lui *umne$eu. Casat!ria cu r!a a ei fireasca, familia sa intemeia$a nu numai pe necesitatea interi!ara e a trai in c!munitate, ci si pe c!muniunea care e"ista intre *umne$eu si !menirea pe care ! iu%este. *e aceea, Aiserica a pri!ritate familiei fata e t!ate f!rmele e c!munitate umana7 in punct e #e ere te!l!gic si eclesial, r!lul familiei nu p!ate fi pus nici! ata in iscutie. Casat!ria si familia tre%uie sa fie c!nsi erate in primul ran in legatura cu #iata c!muna a Aisericii, familia fiin ic!ana Aisericii 0ecclesia !mestica4 si ic!ana iu%irii lui /rist!s fata e umanitate, asa cum re$ulta in Sfanta Scriptura 0Ef. 3, <1)<?4. E"ista mai multe aspecte principale ale acestui rap!rt. Marturisin !riginea umne$eiasca a ase$amantului casat!riei, Aiserica a recun!scut, e fapt emnitatea ac!r ata e *umne$eu casat!riei, pe temelia careia sa $i este !rice familie !meneasca si planul lui *umne$eu cu pri#ire la casat!rie si familie. *umne$eu l)a creat pe !m upa c(ipul si asemanarea Sa 0Fac. 1, <2)<647 c(eman u)l la e"istenta prin iu%ire el l)a c(emat in acelasi timp la iu%ire. Caci *umne$eu este iu%ire 01 In. @, =4 si El este in El insusi taina iu%irii si a c!muniunii pers!nale a iu%irii. Crean pe !m upa c(ipul Sau, *umne$eu l)a a us la e"istenta ca fiinta pers!nala in ualitatea neunif!rma, ci c!mplementara e %ar%at si femeie. ,Si a facut *umne$eu pe !m, upa c(ipul lui *umne$eu l)a facut pe el, %ar%at si femeie i)a facut pe ei' 0Fac. 1, <64. *ar ,#!r%in e !i *umne$eu #!r%este e unul singru', n!tea$a Sf. I!an 5ura e Aur. Crean pe !m in aceasta ualitate pers!nala si c!mplementara, *umne$eu a inscris in el #!catia si eci capacitatea si resp!nsa%ilitatea c!respun$at!are pentru iu%ire si c!muniune. Iu%irea si c!muniunea sunt asa ar #!catia fun amentala si innascuta !ricarei fiinte umane. *e!arece !mul este un spirit intrupat, a ica un suflet care se e"prima intr)un trup un trup insufletit e un spirit nemurit!r, el este c(emat la iu%ire in t!talitatea sa unitara trup si suflet. Iu%irea cuprin e si trupul !menesc si acesta participa la iu%irea spirituala. Re#elatia crestina cun!aste !ua m! uri specifice e reali$are a #!catiei spre iu%ire a pers!anei umane. casat!ria si feci!ria. Fiecare, in m! ul ei pr!priu este ! c!ncreti$are a a e#arului cel mai pr!fun al !mului e a fi ,c(ip al lui *umne$eu'. In casat!ria crestina, prin unirea insepara%ila a !ua pers!ane, e se" !pus, se restituie sc!pul !riginar al c!muniunii intre %ar%at si femeie, precum si sensul a e#arat al se"ualitatii. Aceasta nu este simpla satisfacere eg!ista a instinctel!r naturale umane. -nirea intre %ar%at si femeie pastrea$a in starea a amica un element e aut!satisfacere e c!ruptie. Instinctul se"ual p!ate us!r e#eni epra#are se"uala. Casat!ria crestina pruifica acest c!eficient patimas al se"ualitatii, restauran functia trupului, si, prin el a firii umane, in starea in care a

f!st creat. Se"ualitatea prin care %ar%atul si femeia se aruiesc unul altuia prin actele pr!prii si e"clusi#e ale s!til!r, nu este ce#a %i!l!gic, ci implica pers!ana umana in ceea ce are ea mai intim. Ea nu se reali$ea$a intr)un m! autentic uman ecat aca ea este parte integranta a iu%irii, in care %ar%atul si femeia se anga&ea$a in intregime intr)! recipr!citate pana la m!arte. Pentru a fi ! unire esa#arsita, casat!ria c!mp!rta ! iu%ire esa#arsita. *e aceea ea tre%uie sa fie in is!lu%ila. ,ceea ce a unit *umne$eu, !mul sa nu esparta' 0Mt. 1>, 24. Mantuit!rul Iisus /rist!s afirma unitatea cel!r !i casat!riti, %a$at pe faptul ca *umne$eu a facut pe !m ca %ar%at si femeie si eci cel ce se uneste cu ! femeie se c!mpletea$a in m! atat e t!tal cu ea, incat alcatuiesc ! unitate. ,Aar%atul a e#enit !mul intreg prin aceasta femeie si in#ers. *umne$eu insusi i)a impreunat prin faptul ca a facut pe !m %ar%at si femeie, eci prin faptul ca fiecare e#ine !mul intreg in unirea cu celalalt, iar aceasta unitate pe care si)a gasit)! fiecare nu se p!ate e$integra si reface cu alt partener.' *aruirea fi$ica t!tala ar fi ! minciuna aca ea nu ar a#ea sensul si r!a a unei aruiri pers!nale t!tale, in care pers!ana intreaga, pana in imensiunea ei temp!rala, este pre$enta. *aca e"ista ! re$er#a, !ricare ar fi ea, sau p!si%ilitatea e a eci e altfel in #iit!r, aceasta incetea$a e a mai fi aruire t!tala, ci ! e"presie a eg!ismului. Fen!menele negati#e care estrama casat!ria si familia sunt re$ultatul unei c!nceptii gresite espre li%ertate, aceasta fiin inteleasa nu ca ! capacitate e a reali$a planul lui *umne$eu cu pri#ire la casat!rie si familie, ci ca ! putere aut!n!ma e aut!afirmare eg!ista. T!talitatea aruirii re#en iacata e iu%irea c!n&ugala c!respun e si e"igentel!r pr!crearii resp!nsa%ile. Pr!crearea, fiin estinata sa nasca ! fiinta umana, epaseste prin insasi natura ei, !r inea pur %i!l!gica si cuprin e un ansam%lu e #al!ri pers!nale a car!r e$#!ltare arm!ni!asa pretin e ca fiecare in cei !i parinti sa)si a uca c!ntri%utia sa c!ntinua intr)! aruire permanenta si e c!mun ac!r . L!cul unic, care face p!si%ila aceasta aruire intr)un m! autentic este casat!ria si familia, intemeiata pe rag!stea c!n&ugala si pe alegerea c!nstienta si li%era prin care %ar%atul si femeia, implinesc intim c!muniunea e #iata si iu%ire #!ita, e *umne$eu insusi, si care nu)si manifesta semnificatia sa a e#arata ecat in aceasta lumina. Institutia casat!riei este ! cerinta interi!ara a rag!stei c!n&ugale, care se afirma pu%lic ca unica si e"clusi#a pentru a putea fi traita in eplina fi elitate fata e planul lui *umne$eu Creat!rul. Aceasta fi elitate, eparte e a ingra i li%ertatea pers!anei umane, ! pune la a ap!stul !ricarui su%iecti#ism si relati#ism si ! face c!la%!rat!are la iu%irea creat!are a lui *umne$eu. Casat!ria si familia crestina nu se intemeia$a numai pe rag!stea recipr!ca intre %ar%at si femeie sau pe necesitatea e a trai in c!muniune ci si, sau in primul ran pe c!muniunea intre *umne$eu si !menirea pe care ! iu%este, c!muniune care tre%uie sa se reflecte in #iata familiei. Faptul acesta se e"prima in peri!a a Vec(iului Testament prin legamantul lui *umne$eu cu p!p!rul ales. Aici legatura e rag!ste a s!til!r e#ine c(ipul si sim%l!lul legamantului care a unit pe *umne$eu cu p!p!rul sau 0Is. 3@7 Os. ?, <14, iau pacatul care c!ntra#ine legamantului c!n&ugal e#ine imaginea infi elitatii p!p!rului fata e *umne$eu. i !latria este infi elitate, a ulter si pr!stitutie 0Ier. ?, 2)1?7 Ie$. 12, <34 neascultarea fata e Lege este ! a%an !nare a iu%irii mariale a lui *umne$eu. *ar infi elitatea lui Israel nu istruge fi elitatea #esnica a lui *umne$eu, si prin urmare iu%irea t!t eauna fi ela a lui *umne$eu este pre$enta ca e"emplara pentru relatiile e rag!ste fi ela care tre%uie sa e"iste intre s!ti si in familie.

C!muniunea intre *umne$eu si !ameni isi gaseste implinirea efiniti#a in Iisus /rist!s, arul suprem al iu%irii lui *umne$eu catre n!i. Cu#antul lui *umne$eu, asuman natura n!astra umana, re#elea$a a e#arul !riginar al casat!riei 0Fac. <, <@7 Mt. 1>, 34, iar prin participarea la nunta in Cana 5alileii, Iisus /rist!s %inecu#antea$a casat!ria luan )! su% pr!tectia sa. Eli%eran !mul in eg!ismul sau, El intareste legatura casat!riei intre %ar%at si femeie si ! inalta in !r inea naturii in !r inea (arului, facan u)l pe !m capa%il sa se reali$e$e in intregime upa #!ia lui *umne$eu. Prin &ertfa si in#ierea sa, /rist!s se aruieste ca Mantuit!r al !menirii pe care si)! uneste ca trup al Sau in Aiserica, mireasa sa 0F.A. <C, <=7 Ef. 3, <?)<64. In &ertfa si in#ierea *!mnului se manifesta in intregime planul pe care *umne$eu l)a imprimat casat!riei e la creatie, acela e a fi in /rist!s ! ic!ana c!ncreta a legaturii intre /rist!s si Aiserica 0Ef. 3, <?)?<4, eci ! Taina, iar familia ce r! este in ea sa fie ! imagine miniaturala Aisericii. Asa se e"plica faptul ca e cate#a !ri in N!ul Testament, familia crestina este enumita cu termenul e ,%iserica' 0R!m. 12,37 I C!r. 12, 1>4. Prin crucea si in#ierea lui /rist!s si (arul Sau i$#!rat in acestea, familia crestina si Aiserica sunt legate in is!lu%il si se sustin recipr!c. /arul lui /rist!s le a ! inima n!ua si)I face pe %ar%at si pe femeie capa%ili sa se iu%easca asa cum /rist!s ne)a iu%it pe n!i. Prin cre inta si prin (ar rag!stea c!n&ugala este transfigurata si e#ine filantr!pia c!n&ugala. Aceasta este m! ul pr!priu si specific in care s!tii, participan la filantr!pia lui /rist!s se aruiesc ei insisi pe crucea familiei si sunt c(emati la #iata. Prin Taina A!te$ului, s!tii cresitini sunt nascuti la #iata cea n!ua in /rist!s si sunt inc!rp!rati in trupul lui /rist!s + Aiserica. Prin aceasta inserare in familia lui *umne$eu c!muniunea intima e #iata si iu%ire c!n&ugala, intemeiata e *umne$eu Creat!rul, este ri icata in !r inea (arului si asumata in filantr!pia lui /rist!s, sustinuta si im%!gatita prin puterea Sa mantuit!are. *aca prin Taina A!te$ului !mul este pus intr)! relatie stransa cu un semen al sau, astfel ca prin aceasta Taina se impartaseste (arul *u(ului Sfant unui %ar%at si unei femei ce se unesc in m! li%er prin casat!rie, care sfinteste si inalta legatura naturala a casat!riei la emnitatea repre$entarii unirii u(!#nicesti intre /rist!s si Aiserica. S!tii sunt eci in Aiserica si pentru Aiserica si le aminteste e Cel care a #enit pe cruce pentru a castiga Aiserica 0F.A. <C, <=4 si a ! face pre$enta anticipata a Imparatiei lui *umne$eu. Ei sunt unul pentru altul si pentru c!piii l!r mart!rii mantuirii car!ara Tainele ii fac partasi. Casat!ria, ca !rice Taina e altfel, este ! anamne$a, ! actuali$are si pr!fetie a e#enimentului mantuirii lui /rist!s. Anamne$a, e!arece Taina le a (arul si at!ria e a)si aminti e marile fapte ale lui *umne$eu si e a le marturisi c!piil!r l!r si actuali$are, pentru ca ea le a (arul si misiunea e a trai in pre$ent, unul fata e altul si fata e c!pii, e"igentele iu%irii lui *umne$eu care c(eama si iarta7 pr!fetie pentru ca le a speranta esa#arsirii acestei c!muniuni in Imparatia #iit!are a lui *umne$eu. Ca fiecare in cele sapte Taine, Nunta este ! actuali$are a e#enimentului mantuirii insa in m! ul ei specific. S!tii participa in !i, in calitate e s!ti la taina mantuirii. C!ntinutul participarii la #iata lui /rist!s este e asemenea specific. Iu%irea c!n&ugala c!mp!rta ! t!talitate in care sunt antrenate t!ate c!mp!nentele pers!anei. c(emarea instinctului, puterea sentimentului si afecti#itatii, aspiratiile sufletului si #!inta #i$ea$a ! unitate pr!fun pers!nala care c!n uce la a face t!tul cu ! inima si cu un suflet. Iu%irea c!n&ugala transfigurata si e#enita prin (arul lui /rist!s filantr!pie c!n&ugala spirituali$ea$a relatiile intre s!ti. ,Taina fiecaruia intre ei se im%ina cu a celuilalt in ! taina unica, caci fiecare p!arta t!t mai mult in celalalt in pers!ana sa. -n r!l imp!rtant in aceasta spirituali$are treptata a legaturii intre ei il

are e"ercitiul si cresterea resp!nsa%ilitatii unuia pentru altul. Iu%irea creste in e"ercitiul resp!nsa%ilitatii recipr!ce si resp!nsa%ilitatea creste in iu%ire.' C!nf!rm planului lui *umne$eu, casat!ria este fun amentul acestei c!muniuni mai largi care este familia, pentru ca institutia insasi a casat!riei si iu%irea c!n&ugala sunt !r !nate spre pr!crearea si e ucarea c!piil!r in care ele isi gasesc inc!r!narea. In realitatea sa cea mai pr!fun a, iu%irea este in m! esential ar, si iu%irea c!n&ugala, antrenan s!tii in cun!asterea recipr!ca, facan u)i sa fie ,un singur trup' 0Fac. <, <@4, ii face capa%ili e aruirea cea mai mare p!si%ila prin care ei e#in c!la%!rat!ri ai lui *umne$eu pentru a a #iata unei alte pers!ane umane. Astfel s!tii in timp ce se aruiesc unul altuia, au inc!l! e ei insisi ! fiinta reala, c!pilul, reflectarea #ie a iu%irii l!r, semn permanent al unitatii l!r c!n&ugale si sinte$a #ie si in is!cia%ila e fiinta l!r e tata si e mama. *e#enin parinti, s!tii primesc e la *umne$eu arul unei n!i resp!nsa%ilitati. Iu%irea l!r parinteasca este c(emata sa e#ina pentru c!pii l!r semnul #i$i%il al iu%irii lui *umne$eu insusi, e la Care #ine !rice paternitate in cer si pe pamant 0Ef. ?, 134. In sanul familiei se nasc astfel un ansam%lu e relatii interpers!nale rap!rt intre s!ti, paternitate + maternitate, filiatie, fraternitate + prin care fiecare pers!ana este intr! usa in ,familia umana' si in ,familia lui *umne$eu' care este Aiserica. Casat!ria si familia crestina $i esc Aiserica. In familie, pers!ana umana nu este numai nascuta si intr! usa pr!gresi#, prin e ucatie in c!munitatea umana, ci at!rita renasterii prin A!te$ la #iata in /rist!s si e ucarii in cre inta, ea este intr! usa in acelasi timp in familia l!r *umne$eu care este Aiserica. Familia umana, e$agreata prin pacat, este rec!nstruita in unitatea sa prin puterea mantuit!are a m!rtii si in#ierii lui /rist!s. Familia crestina care particpa la eficienta mantuit!are a acestui e#eniment, c!nstituie l!cul natural in care se infaptuieste inserarea pers!anei umane in marea familie a Aisericii. Misiunea ata la inceput %ar%atului si femei e a creste si a se inmulti isi atinge astfel reali$area si implinirea a e#arata. Astfel Aiserica $i este familia si familia $i este Aiserica. Aiserica gaseste in familia nascuta prin Taina, leaganul sau, l!cul si me iul in care se pregatesc n!i generatii e mem%ri ai Aisericii iar familia, sustinuta si intarita e (arul lui *umne$eu isi gaseste implinirea in Aiserica si aman !ua in Imparatia lui *umne$eu. Aiserica se e"tin e in timp si spatiu prin familia crestina. Inca e la inceputul ei Aiserica crestina s)a c!nstituit upa m! elul familiei, ca ! c!munitate e rag!ste. Cei intai f!rma e cult crestin a f!st cultul in familie 0F.A. 1C4. Familia crestina este me iu cel mai pr!pice pentru transmiterea cre intei si a #ietii crestine. E ucatia si instructia crestina in ca rul familiei sunt ecisi#e pentru c!pii si tineri. Aceasta e ucatie se face fie irect, fie in irect, prin e"perienta rugaciunil!r c!mune, a p!stului, prin pregatirea c!piil!r pentru Cuminecatura, impartasirea impreuna, prin participarea la marile e#enimente familiale, ar mai ales prin relatiile pers!nale intre parinti si c!pii, nu numai acasa ci si in afara. In rumarea u(!#niceasca si e"emplul irect al parintil!r sunt e ! imp!rtanta cruciala. S)ar putea spune ca parintii crestini sunt cei mai e seama mi&l!cit!ri intre Aiserica si lume. Caci prin ei se face im%isericirea c!piil!r si tineril!r si, t!t prin ei, acestia sunt trimisi in lume ca ucenici ai lui /rist!s. E ! prelungire a Aisericii in lume si ! a ucere a lumii in Aiserica. *e aceea, familia crestina are misiunea, in primul ran , e a e#eni ceea ce este a ica ! c!munitate pr!fun a e #iata si iu%ire intr)! tensiune care)si #a gasi implinire efiniti#a, ca

intreaga realitate creata si mantuita, in Imparatia lui *umne$eu familia crestina a primit misiunea e a pastra, e a re#ela si e a c!munica cre inta sa si iu%irea ca reflectare #ie si participare reala la iu%irea lui *umne$eu pentru !menire si la iu%irea lui /rist!s *!mnul pentru Aiserica Sa. T!ate in at!riile familiei crestine si mem%ril!r acesteia sunt ! reali$are c!ncreta si in etaliu a acestei misiuni fun amentale. Pr. C!nf. -ni#. *r. Valer Ael.

F(MI)I( I# "U)+UR( *"U)(RI/(+(

I Cartea 5ene$ei ne spune ca *umne$eu a creat pe E#a in c!asta lui A am, ca !mul sa nu fie singur. Multa #reme aceasta relatare %i%lica a f!st c!nsi erata ca ne#er!simila si plasata in ran ul creatiil!r mit!l!gice. Iata insa ca #eracitatea acestei relatari %il%lice a f!st c!nfirmata e stiinta c!ntemp!rana, care atesta prin pr!ce eul genetic al cl!narii, ca *umne$eu a putut crea pe E#a in fiinta lui A am. E"ista insa ! iferenta fun amentala intre lucrarea lui *umne$eu care a $i it)! pe E#a in c!asta lui A am, si cea a pr!ce eului genetic practicat e !m. In timp ce prin cl!nare, !mul p!ate pr! uce numai c!pii ale fiintei !riginale, lipsite e i entitate pr!prie, *umne$eu a creat)! pe E#a ca ! fiinta cu pr!pria ei i entitate si pers!nalitate, !pusa lui A am, ca sa se p!ata intregi recipr!c. Nici *umne$eu nu e ! singura pers!ana, caci in acest ca$ n)ar fi iu%ire si a e#arata. *umne$eu crestin este *umne$eul iu%irii si c!muniunii treimice. Si nici !mul n)ar fi cu a e#arat c(ipul lui *umne$eu, aca ar ramane ! m!na a inc(isa in ea insasi, fara sa reflecte c!muniunea specifica Creat!rului sau 1. Acesta este m!ti#ul principal pentru care *umne$eu a $is. ,nu e %ine ca !mul sa fie singur' 0<, 1=4 si a creat)! pe E#a in A am, ca sa)i fereasca e singuratate. ,Aar%at si femeie i)a facut si i)a %inecu#antat7 si a c(emat numele lui !m 0A am4, in $iua in care i)a facut pe ei'. 05ene$a 3, <4 Omul este ! unitate c!mpleta, pentru ca unitatea se reali$ea$a in ualitatea pers!nala neunif!rma, ci c!mplimentara intre %ar%at si femeie. ,Si a facut *umne$eu pe !m, upa c(ipul lui *umne$eu l)a facut pe el, %ar%at si femeie i)a facut pe ei'. 05ene$a 1, <64 Sau cum spune Sfantul C(iril al Ale"an riei, ,*umne$eu a creat c!e"istenta'. 0P.5. 2<, 1?34 Casat!ria, ca legatura naturala pe #iata intre un %ar%at si femeie, se intemeia$a pe faptul ca %ar%atul si femeia alcatuiesc numai impreuna unitatea c!mpleta sau familia. Aceasta in#atatura e cre inta %i%lica a f!st restaurata e Mantuit!rul Iisus /rist!s, $ican . ,Fiin ca M!ise, upa in#art!sarea inimil!r #!astre, #)a at #!ie sa #a lasati femeile #!astre7 ar la inceput n)a f!st asa. Ci Eu #a $ic #!ua. Oricine #a lasa pe femeia sa + nu pentru esfranare + si se #a insura cu alta, preacur#este si cine s)a insurat cu cea lasata, preacur#este'. 0Matei 1>, =)>4 ,Ce a impreunat *umne$eu, !mul sa nu esparta'. 0Matei 1>, @)24 Aceasta in#atatura e cre inta a gasit un pr!fun ec!u in cuprinsul culturii rasaritene si a e"ercitat ! influenta pr!fun a in ran urile cre inci!sil!r !rt! !csi. *at!rita c!ntinutului ei spiritual, in#atatura e cre inta a prins ra acini a anci in sufletul cre inci!sil!r Aisericii n!astre rasaritene. *e altfel c(iar Papa I!an Paul al II)lea, eclara in scris!area sa past!rala, cun!scuta su% numele e ,Orientale lumen', ca Aisericile rasaritene au a#ut calitatea sa ea nastere un!r culturi specifice p!p!arel!r pe care le)au past!rit, c!nnstituin astfel un m! el

e urmat pana asta$i <. Aceasta cultura, cu ra acinile ei a anc infipte in te!l!gia si spiritualitatea %i$antina, in ep!ca e aur a gan irii patristice, a f!st preluata si a ancita in c!nte"tul realitatil!r n!astre r!manesti, e numer!si ierar(i, scriit!ri, p!eti, artisti si renumiti te!l!gi. Sirul l!r neintrerupt incepe cu *i!nisie E"igul si cu I!an Casina, c!ntinua cu Neag!e Aasara% si in#atatura a resata fiului sau Te! !sie, prima carte e #erita%ila spiritualitate si te!l!gie r!maneasca, pentru ca sa)si atinga culmea in !pera m!numentala a parintelui *umitru Stanil!ae. Intr)! lume in care !mul este supus pr!cesului e e$integrare, ilustrii n!stri inaintasi, in frunte cu *umitru Stanil!ae, #!r%esc e restaurarea !mului in /rist!s si e sensul pr!fun religi!s si spiritual al familiei. In cuprinsul acestui te$aur e gan ire si #ietuire autentic crestina, esc!perim trei aspecte pr!fun e ale sensului spiritual al familiei. Mai intai, cultura !rt! !"a arata ca familia reflecta in c!nstitutia ei misterul Sfintei Treimi. *upa cu#antul Mantuit!rului care a spus ca ,Tatal si cu Mine -na suntem' 0I!an 1@,>4, in c(ip asemanat!r, %ar%atul si femeia, prin casat!ria l!r, alcatuiesc ! singura fiinta. *ar asa cum Tatal si cu Fiul raman !ua pers!ane istincte, esi se impartasesc in aceiasi unitate a fiintei i#ine, t!t astfel %ar%atul si femeia alcatuiesc prin casat!rie ! singura fiinta, ramanan t!tusi !i. Prin casat!rie, familia cauta sa epaseasca i#i$area naturii upa pers!ane, ca sa a anceasca astfel c!muniunea intre mem%rii ei, upa c(ipul Treimii mai presus e fire. Cultura rasariteana a reusit sa pastre$e in mintea si inima !mului ca familia nu are numai un fun ament natural, ci ca taina ei se esc!pera in c!muniunea mai presus e fire a Sfintei Treimi. Prin energiile necreate, cultura rasariteana a epasit pr!cesul e seculari$are, care !rientea$a !mul unilateral spre realitatile lumii pamanetsti si a infatisat familia nu numai ca fen!men natural, ci si cu fun ament spiritual trinitar. *e aceea, taina cununiei incepe cu in#!carea Sfintei Treimi si se inc(eie cu %inecu#antarea miril!r in numele Sfintei Treimi' Tatal, Fiul si *u(ul Sfant, Treimea cea intru t!t sfanta si e ! fiinta si incepat!are e #iata, sa #a %inecu#inte$e pe #!i. Sa #a ea #iata in elungata, nastere e prunci %uni, sp!r in #iata si cre inta. Sa #a umple e %unatatile cele pamantesti si sa #a in#re niceasca e esfatarea %unatatil!r cel!r faga uite'. Ap!i, un alt fun ament al familiei il c!nstituie Aiserica in /rist!s, fiin ca atat familia cit si Aiserica presupun unitatea trupului, ar si i entitatea specifica a pers!anel!r, upa c(ipul lui *umne$eu in Treime. In lumina c!muniunii treimice, familia c!nstituie Aiserica cea mica, in timp ce Aiserica c!nstituie familia cea mare. Atata timp cat pri#im casat!ria sau familia numai in perspecti#a cel!r care se casat!resc, si nu ! rap!rtam, in Treime, la Aiserica intreaga si la s!cietatea intreaga, nu #!m intelege ca familia p!arta in ea taina iu%irii umne$eesti. Se p!ate spune astfel ca familia c!nstituie atat elementul e legatura in Aiserica si s!cietate, ar si mi&l!cul prin care Aiserica p!ate c!ntri%ui la c!e$iunea si sanatatea s!cietatii. *esi nu se i$!l#a in !rganismul s!cial sau %isericesc, celula familiei tre%uie sa fie intr)! c!municare cu celalte celule prin ,sangele l!r c!mun', prin c!pii. Cultura rasariteana nu a c!nfun at Aiserica cu s!cietatea, ar nici nu a separat Aiserica e s!cietate, fiin ca sc!pul ei nu a f!st e a !mina s!cietatea, ci e a c!ntri%ui la transfigurarea s!cietatii prin familie in #e erea relatiil!r e c!muniune si !menie. Cultura rasariteana ramine estul e realista cu pri#ire la familie sau cununie. Ea nu ispretuieste tre%uinta unirii trupesti intre %ar%at si femeie, fiin ca rugaciunile e la cununie #!r%esc cat se p!ate e e"plicit espre aceasta. P!rnin e la afirmatia Sfantului Ap!st!l Pa#el, care sfatuieste %ar%atul sau femeia, care nu se p!ate infrana, este mai %ine sa se casat!reasca, ecat sa ar a'. 0I C!rinteni 6,>4, cultura rasariteana c!nsi era, in lumina spiritualitatii re#elate, ca p!fta trupeasca e#ine un pacat, numai atunci can este satisfacuta in afara familiei si a casat!riei intre %ar%at si femeie. Cel care se uita la ! femeie in afara casat!riei, ! #e e pe aceasta ca !%iect carnal e placere epi ermica. Satisfacerea p!ftei

trupesti in ca rul casat!riei c!ntri%uie la sp!rirea iu%irii si unirii intre s!ti, la sanatatea familiei. In taina cununiei, pre!tul se r!aga lui *umne$eu ca ,sa arate nunta miril!r cinstita si sa pa$easca patul l!r neintinat7 sa)i a&ute sa)si petreaca #iata l!r fara pri(ana si sa a&unga la %atranete cu inima curata, implinin p!runcile lui *umne$eu'. Numai casat!ria si familia ri ica legatura intre %ar%at si femeie la prietenie a anca si curata, si la resp!nsa%ilitate practica recipr!ca, in care fiecare este at!r sa se anga&e$e eplin. In cele in urma, cultura rasariteana c!nsi era ca familia are si un fun ament creati!nal sau natural, p!tri#it #!intii i#ine care a facut pe !m %ar%at si femeie, ca sa #ietuiasca impreuna, sa se inmulteasca si sa stapaneasca creatia si t!ate cate se afla in ea. *ar aceasta %a$a naturala a familiei nu este nici! ata separata e cea supranaturala, e (arul i#in, menit sa c!ntri%uie la sustinerea si can unul intre s!ti a c!mis a ulterul, calcan legatura iu%irii familiale. *ar nu a mite mai mult e trei casat!rii, iar cerem!nialul celei e a !ua si a treia cununii este ins!tit e p!cainta si !prirea e la Impartasanie timp e !i ani. -nitatea intre %ar%at si femeie nu este numai ! unitate fi$i!l!gica, ci si spirituala, ! unitate prin iu%ire, care sp!reste prin nasterea e prunci si prin rep!nsa%ilitatea fata e lume, upa p!runca ata e *umne$eu primil!r !ameni. C!pii nascuti si crescuti upa #!ia lui *umne$eu, sp!resc c!muniunea intre s!ti, si esc(i familia spre s!cietate, fiin ca familia are ne#!ie e s!cietate pentru e ucarea si pregatirea pr!fesi!nala a c!piil!r ei. Punerea cununiil!r pe capetele miril!r arata ca cei ca acestia, cu a&ut!rul lui *umne$eu, au iesit e su% !cr!tirea si gri&a parintil!r, au primit raspun erea pentru pr!pia l!r #iata, raspun erea unuia pentru altul, raspun erea c!muna pentru familia l!r si pentru c!pii l!r in #iit!r. Omul nu e intreg pana ce nu a&uns sa primeasca aceasta raspun ere pentru sine si pentru altii. *aca !mul a f!st a us la e"istenta e *umne$eu ca ,imparat al creatiei', el reali$ea$a aceasta emnitate, in m! c!ncret, prin asumarea resp!nsa%ilitatil!r legate e familie, in care sunt implicate resp!nsa%ilitatile pentru #iata s!ciala, pentru cea a lumii si creatiei in general ?. Familia este un castig pentru intreaga creatie. In #irtutea unei ist!rii e !ua !ri milenara, cultura rasariteana cun!aste ca familia este amenintata e numer!ase prime& ii, care #in in interi!rul sau in e"teri!rul ei, a ica e a ulter, i#!rt, pacate imp!tri#a firii, a%an !nul c!piil!r si e la me iul s!cial insalu%ru, care su%minea$a #iata si e"istenta ei. *e aceea, in Taina Cununiei se c!nfera miril!r un (ar si un a&ut!r al lui *umne$eu ca sa p!ata face fata incercaril!r pe care #iata le ri ica inaintea l!r. *ar tre%uie su%liniat ca aceste prime& ii au f!st i entificate int!t eauna e Aiserica ca pacate intreptate imp!tri#a familiei, si respinse ca atare, fiin ca familia este #a$uta in lumina realitatil!r naturale si supranaturale, care isi pun ultimul l!r temeis in c!muniunea mai presus e fire si c!muniune a Sfintei Treimi, esc!perita e /rist!s. V!m #e ea ca lucrurile se pre$inta intr)! alta lumina atunci can este #!r%a e lumea seculari$ata. II Pe langa cultura rasariteana, %a$ata pe sinte$a intre natural si supranatural, sau mai %ine $is pe pre$enta (arului necreat in ca rul lumii create sau naturale, ca sa ! sfinteasca si sa ! transfigure$e in /rist!s, e"ista si ! cultura seculari$ata, care si)a facut aparitia in sc!lul al 9VIII)lea, cun!scut ca ,Sec!lul luminil!r', care !rientea$a !mul unitlateral spre lumea realitatil!r pur naturale. Ca !rice pr! us !menesc, cultura iluminista sau seculari$ata are atat aspect p!$iti#e, cat si efecte iscuta%ile. Tre%uie sa recun!astem ca aceasta ep!ca culturala a fa#!ri$at e$#!ltarea unui pr!gres stiintific si te(nic fara prece ent, care a permis !mului sa e"pl!re$e mereu mai pr!fun atat macr!c!sm!sul, cat si micr!sc!smul, si sa)si im%!gateasca en!rm cun!stintele lui asupra uni#ersului in care traieste. *at!rita acestui pr!gres, s)a imputinat suferinta !mului, prin terapii si inter#entii c(irurgicale, s)a prelungit #iata !mului

pe pamant, s)a sp!rti %unastarea lumii ci#ili$ate si s)a a&uns la instaurarea em!cratiei si a repturil!r !mului. Cine ar putea enumera numer!asele aspecte ale culturii seculari$ate. *ar cultura seculari$ata este %a$ata pe ruptura ra icala intre lumea naturala si cea supranaturala, care su%minea$a c!muniunea !mului si cu *umne$eu, ca si c!muniunea intre !ameni, pe care se intemeia$a familia crestina. *at!rita acestei rupturi, familia crestina si)a pier ut sup!rtul ei transcen ent, si sensul pr!fun al c!muniunii ei spirituale in /rist!s si Aiserica. Nu este e mirare, in aceste c!n itii, aca e"ista #!ci care cer in epartarea Aisericii in s!cietate, pentru a fi inl!cuita e cultura seculari$ata, fiin ca cultura ar ispune e insusiri s!teri!l!gice. Omul seculari$at cauta sa inl!cuiasca legile lui *umne$eu, cu legile lui pr!prii. Sc(elling spunea ca !mul pr!meteic nu #!ieste se recun!asca legile lui *umne$eu in natura, fiin ca el insusi cauta sa se transf!rme in leguit!r al naturii ?. Lipsita e sup!rtul ei transcen ent si imanent, familia a ramas in lumea seculari$ata ca ! entitate aut!n!ma, care s!c!teste ca p!ate e"ista prin ea insesi, fara a&ut!rul lui *umne$eu. Parintele Stanil!ae spune ca pacatul pr!priu al familiei e a$i nu este inainte e t!ate i#!rtul, lipsa e Lac!m! areL sau Lsal%aticia spirituala', asa cum se c!nsi era a esea, ci aut!a !rarea familiei, refu$ul e a #e ea familia !rientata spre Imparatia lui *umne$eu. E"ista ! p!rnire e a face ,t!tul pentru familie', aca tre%uie, c(iar si a fura' ?. Este a e#arat, ca familia c!nceputa !ar pe %a$e naturale si aut!n!me are, si anumite aspecte p!$iti#e. Ea a accelerat pr!cesul e resp!nsa%ili$are al mem%ril!r ei, a apr!fun at intuitiile l!r afecti#e, a fa#!ri$at aparitia un!r pr!iecte aut!n!me e #iata, a pr!m!#at gri&a fata e c!pil si a asigurat anumite a#antagii e !r in ec!n!mic. *ar ! familie aut!n!ma, c!nceputa pe %a$e pur naturale si in i#i uale, ramane e"pusa e"integrarii ei in partea un!r fact!ri e"teri!ri sau interi!ri. *in ran ul acest!ra amintim s!litu inea s!til!r, a%s!r%iti e"agerat e in at!ririle l!r familiare si lipsiti e a&ut!r inaintea cri$el!r afecti#e care ii c!nfrunta7 marginali$are ne#r!$anta a femeii !%ligata sa se e ice cu e"clusi#itate tre%uril!r casnice si gri&ii fata e c!pii, t!ate lasate integral pe seama ei7 a%senta spatiil!r s!ciale pentru c!pii, care sfarsesc prin a)i c!mple"a pe acestia c(iar e la inceputul #ietii l!r, sau e"clu erea %atranil!r, ina%ilil!r sau a celi%il!r in #iata e familie, un e gaseau afectiune si gri&a in partea cel!r ce ii inc!n&!ara @. *ar familia aut!n!ma a f!st su%minata mai pr!fun e !ua ten inte care si)au facut aparitia in peisa&ul culturii seculari$ate. Mai intai, este #!r%a e c!ntestarea aut!ritatii parintelui 0tatalui4 in ca rul familiei, at!rita in at!riril!r lui $ilnice. Tinut eparte e familie, e ! acti#itate stere!tipa, #ala%ila atat pentru muncit!ri cat si pentru intelectuali, tatal a incetat sa mai c!nstituie pentru c!pii un m! el #re nic e urmat. Ruptura intre acti#itatea mamei care a f!st !%ligata sa se e ice cu e"clusi#itate tre%uril!r casnice si cea a tatalui care s)a eticat t!t e"clusi# acti#itatii lui pr!fesi!nale, a us ine#ita%il la cri$a familiei ca nucleu i$!lat, c!mpensat!riu si aut!ritar 3. Ap!i, in al !ilea ran , este #!r%a e emanciparea femeii, care nu are in #e ere numai paritatea intre se"e pe eplin legitima, ar cauta sa epaseasca r!lul sp!nsal si matrim!nial, c!nferit femeii in trecut, prin integrarea ei in me iul s!cial. *esigur, pe aceasta cale, %ar%atul intalneste femeia nu numai ca s!tie, in spatiul casnic, ci si ca t!#arasa e #iata in nenumarate !ca$ii s!cial recun!scute. Acti#itatea e"tra !mestica a femeii c!nstituie un instrument preti!s care c!nfera integrarii c!n&ugale n!i imensiuni p!$iti#e. *ar nu este mai putin a e#arat, ca acti#itatea e"tra !mestica a femeii, care fa#!ri$ea$a afirmatia aut!n!ma a femeii, e$#!lta a esea, in ran ul mult!r femei, re#!lta imp!tri#a matrim!niului 2 . Suntem pentru emanciparea femeii, ar ! emancipare %a$ata pe criterii in i#i ualiste, se int!arce imp!tri#a familiei, fiin ca fiecare mem%ru al familiei asea$a interesele lui in i#i uale easupra cel!r familiare si uce ! #iata in epen enta e cea a familiei. Interesele

in i#i uale !%an esc ! asemenea imp!rtanta, incat si c!pii sunt c!nsi erati a esea ca ! pie ica in calea satisfacerii l!r, iar sca erea natalitatii nu mai c!nstituie ! surpri$a. Nu este e mirare aca i#!rtul, a#!rtul, s! !mnia, r!gurile sau c!nflictul intre generatii ca si multe altele, sunt c!nsi erate ca e"presie a li%ertatii epline e care tre%uie sa se %ucure !rice mem%ru al familiei. O astfel e li%ertate, care amesteca %inele cu raul, c!ntri%uie ine#ita%il la e$integrarea familiei. In #e erea c!ns!li arii familiei se militea$a pentru s!ciali$area femeii, pentru marginali$area #!tului m!na(al al castitatii sau pentru recun!asterea temeiuril!r pur naturale ale familiei 6, fara sa se tina seama ca familia este c!nfruntata asta$i e ! puternica cri$a spirituala. In aceasta situatie, familia nu mai este inteleasa spre sla#a lui *umne$eu, ci apare ca re$ultatul unui simplu pr!ces natural, lipsit e implicatii sacramentale, care nu re$ista la incercarile #ietii si se sfarma us!r. III In lumina e"perientei e !ua !ri milenara a Aisericii Ort! !"e, putem spune ca atata #reme cat cultura lumii c!ntemp!rane nu #a epasi ruptura intre realitatea naturala si cea supranaturala a lumii, in lumina lui /rist!s, ca inel e legatura intre cele ceresti si cele pamantesti, in #irtutea *umne$eirii si Omenitatii Sale, familia nu #a putea sa)i esc!pere a e#arata ei unitate spirituala. *in aceasta cau$a, ea #a fi !%ligata sa #ietuiasca intr)! stare e am%iguitate pagu%it!are pentru Aiserica si s!cietate. O ra$a e speranta, pentru epasirea rupturii intre cele #a$ute si cele ne#a$ute, a inceput sa apara e ac!l! e un e ne asteptam mai putin, in partea maril!r sa#anti ai lumii, ca Einstein, Ma"Eelle sau *a#i A!(m, care au a&uns la c!nclu$ia ca in spatele intregului uni#ers #a$ut si ne#a$ut e"ista ! !r ine imanenta, care le tine pe t!ate impreuna, cu t!ata e$!r inea pe care ! intalnesti la t!t pasul. Ei au intuit ca in spatele uni#ersului ,e"ista ! !r ine implicita, f!arte pr!fun a si in#i$i%ila, care lucrea$a e esu%tul e$!r inei e"plicite, ce se manifesta cu atata gener!$itate. La !riginea creatiei nu e"ista e#enimente intamplat!are, nu e"ista (a$ar , ci ! !r ine cu mult superi!ara tutur!r cel!r pe care le putem sa ni le imaginam. !r inea suprema care reglea$a c!nstantele fi$ice, c!n itiile initiale, c!mp!rtamentul at!mil!r si #iata stelel!r. Puternica, li%era, e"istenta in infinit, tainica, implicita, in#i$i%ila, sensi%ila, ea 0!r inea4 se afla ac!l! eterna si necesara, in spatele fen!menel!r f!arte sus, easupra uni#ersului, ar pre$enta, in fiecare particula' =. Einstein spune ca ,*umne$eu nu &!aca la $aruri'. Or inea interi!ara a uni#ersului la care ne) am referit mai sus, c!nstituie !#a a ca stiinta a inceput sa %ata la p!rtile transcen entei si sa epaseasca ruptura artificiala intre cer si pamant. Este remarca%il ca n!ua #i$iune espre uni#ers a ilustril!r fi$icienii c!ntemp!rani, #ine sa c!nfirme rec!nstructia c!sm!l!gica intreprinsa e Sfantul Atanasie cel Mare, la #remea sa, in #eacul al IV)lea, ca sa epaseasca !p!$itia intre lumea sensi%ila si cea inteligi%ila, in lumina lui /rist!s ca L!g!s Creat!r si Cu#ant al Tatalui. ,Caci Cu#antul Tatalui, spune Sfantul Atatansie cel Mare, salasluin u)se si intin$an puterile Lui in t!ate si pretutin eni si luminan t!ate cele #a$ute si ne#a$ute, le tine si le strange, nelasan nimic g!l e puterea Lui7 pa$in u) le pe t!ate impreuna si pe fiecare in parte, alcatuieste ! singura lume si ! unica ran uiala frum!asa si arm!ni!asa a ei, El Insusi ramana nemiscat, ar miscan u)le pe t!ate, upa %una#!irea Tatalui' >. In aceasta gran i!asa perspecti#a re#elati!nala, Sfantul Atanasie a pus in e#i enta atat c!muniunea intre cer si pamant in /rist!s, a ica intre lumea naturala si cea supranaturala, ar si c!muniunea Tatalui cu Fiul, care se afla la temelia Aisericii si a intregii creatii, sesi$ata e cun!scutii fi$icieni ai lumii e a$i, cu implicatii pr!fun e pentru #iata e c!muniune. Stiinta care parea sa in eparte$e !mul e *umne$eu, in trecut, cauta, imp!tri#a asta$i, sa)l apr!pie e *umne$eu, spune un te!l!g cat!lic 1C.

*esigur, #a tre%ui sa mai treaca #reme pana can esc!peririle sa#antil!r #!r patrun e in sfera mai larga a culturii c!ntemp!rane7 ar ea se #a impune treptat, fiin ca este pentru prima ata can re#elatia naturala se inalneste cu cea supranaturala, ca sa puna impreuna in e#i enta imp!rtanta i eii e !r ine si c!muniune care se afla la %a$a intregii $i iri si care are ! imp!rtanta atit e ecisi#a pentru sanatatea si #iit!rul familiei, ca si pentru #iit!area c!nstructie eur!peana. *ar !r inea arm!ni!asa a c!sm!sului #a$ut si ne#a$ut, e care #!r%este Sfantul Atanasie cel Mare, are ! imp!rtanta particulara pentru cultura !rt! !"a, fiin ca pune in e#i enta r!lul e"tra!r inar si irect pe care /rist!s Insusi il are in cele%rarea cununiei si a #ietii e familie. Mai intai, taina cununiei nu este sa#arsita in primul ran e pre!t, care ramane un sim%!l #a$ut al Mantuit!rului in Aiserica, ci e /rist!s Insusi. *e aceea, pre!tul cere lui /rist!s Insusi ,sa incunune$e mirii cu marire si cu cinste'. Ap!i, pre$enta lui /rist!s Insusi in imanenta creatiei, ne a&uta sa e#itam fie ! a%!r are pur naturala a familiei, care p!ate ca ea in in i#i ualism si se sfarma us!r, fiin ca nu tine seama e a&ut!rul e sus, fie ! a%!r are pur supranaturala a familiei, care uce la esp!tism si fiin ca infirma pers!nalitatea femeii si a c!piil!r. In *umne$eu si Om, familia se infatisea$a ca ! c!muniune menita sa spirituali$e$e relatia intre %ar%at si femeie, sa a anceasca iu%irea l!r recipr!ca, care nu e p!si%ila fara infranarea eg!ismului fiecaruia. *aca /rist!s se esparte e familie, sla%este si unitatea sau c!muniunea ei. Sau cum spune parintele Stanil!ae, ,/rist!s este Cel care sa#arseste Taina cununiei, ar ! sa#arseste unin u)i pe cei !i in Sine, ca sa ramana astfel mi&l!c e unire si c!muniune intre cei !i' 11. El ramane garant al fi elitatii l!r, ii pastrea$a pe acestia intr)! a e#arata unitate si c!muniune intre ei si cu Creat!rul l!r. Familia pr!m!#ea$a c!e$iunea s!ciala, nu in i#i$ii. *ar aceasta pre$enta a lui /rist!s arata ca #iata e familie nu are !ar c!nsecinte pentru #iata pamanteasca a mem%ril!r ei, ci si pentru Imparatia lui *umne$eu. /rist!s c!nstituie Stanca neclintita care permite mem%ril!r familiei sa infrunte #alurile in#!l%urate e pe marea #ietii si sa !%an easca mantuirea l!r. *rumul #ietii c!n&ugale nu mai e simplu itinerariu, ci este plasat pe a"a eternitatii. In c!nclu$ie, putem spune ca intr)! lume seculari$ata, care asea$a #al!rile materiale easupra cel!r spirituale, familia tre%uie sa)si esc!pere sensul ei spiritual si autentic in /rist!s, ca *umne$eu si Om, ca sa)si a anceasca c!e$iunea ei interi!ara si sa c!nstituie fact!r e pr!gres m!ral in #iata s!cietatii. Ist!ria ne arata ca a%senta #al!ril!r spirituale a pra%usit nu numai familii, ci si imperii. Pr. Pr!f. *r. *umitru P!pescu. NOTE AIALIO5RAFICE 1. Pr. Pr!f. *r. *umitru Stanil!ae, Te!l!gia *!gmatica Ort! !"a, IAMO, Aucuresti, 1>>6, #!l. P. 1?C. <. Papa I!an Paul al II)lea, Orientale lumen, Scris!are past!rala, Paris, 1>>3, p. 11. ?. Pr. Pr!f. *r. *umitru Stanil!ae, I%i em, p. 1??. @. Maler Hasper, LNAss!lut! %ella st!ria nellNultima fil!s!fia i Sc(elling, Milan! 1>2=, p. ?6C. 3. Valescc(i, Famiglia, *i$i!nari! Encicl!pe ic! i Te!l!gia M!rale, E i$i!ni Pa!line, 1>=6, p. ?>@. 2. I%i em, p. ?>3. 6. I%i em, p. ?>=. =. Dean 5uitt!n, *umne$eu si Stiinta, /arisma, Aucuresti, 1>><, p. 36. >. Sfantul Atanasie cel Mare, Cu#ant catre elini, C!lectia Parinti si Scriit!ri Aisericesti,

IMAO, Aucuresti, 1>=6, partea I, p. 6>. 1C. Rene Laurentin, *i! esiste, Ecc! le Pr!#e. Le scien$e eran! c!ntr!, !ra c!n uc!n! a Lui. E . Piemme, Casale M!nteferrat!, 1>>6, 1>C p. 11. Pr. Pr!f. *umitru Stanil!ae, I%i em, p. 1?<. FAMILIA SI SOCIETATEA INTR)O L-ME SEC-LARIBATA 1

0C!ngresul internati!nal ,FAMILIA SI VIATA LA INCEP-T-L -N-I NO- MILENICRESTIN', Aucuresti + Palatul Patriar(iei, <3)<6 sept. <CC14 *!minat e e#!lutiile %rutale ale s!cietatil!r c!ntemp!rane, in i#i ul $ilel!r n!astre se gaseste intr)! %una masura, ec!nectat e la referintele trecutului. Ori$!ntul sensuril!r si cre intel!r pe care el tre%uie sa)l in#ente$e singur sau in interi!rul un!r mici grupari este c!nstituit in ,fragmente i#ite in #ec(i sisteme e sensuri si cre inte, precum si crampeie e sensuri pe care le c!m%ina intre ele, urman , in acest sc!p, m! alitati e intre%uintare eli%erate e s!cietatea gl!%ala m!n ialista' <. Familia si t!ate structurile s!ciale sunt afectate e seculari$area lumii c!ntemp!rane. *iminuarea r!lului %isericii in #iata c!ti iana si sca erea incre erii in *umne$eu au ca urmare egra area relatiil!r intre !ameni, nerespectarea principiil!r m!rale, sp!rirea infracti!nalitatii, un li%ertina& e"cesi#, inmultirea actel!r e c!ruptie, s.a. Asemenea manifestari antis!ciale nu sunt cau$ate pri!ritar e seculari$are, ar sunt, in mare parte efecte colaterale secularizarii. Inainte insa e a pre$enta care este imensiunea familiei in c!nte"tul s!cietatii seculari$ate, se cu#ine anali$ata cu atentie sintagma e secularizare. -e aflam sau nu intr#o lo ica a lumii secularizate& !are sunt implicatiile acesteia& 5ste o realitate implaca$ila cu efecte ne ative sau constituie cadrul em$rionar cerut de evolutia societatii moderne a mileniului al (((#lea& SEC-LARIBAREA. *a sau Nu87 C!ncepte si e$%ateri stiintifice C!nceptul e seculari$are, eri&at in para igma ? catre anii 1>6C este in stransa le atura cu evolutia rolului sentimentului reli ios in s!cietatea m! erna. Campul e anali$a situat su% influenta para igmei seculari$arii este un camp stiintific c!nstituit prin rap!rtul intre m! erni$are si religie. A #!r%i asta$i espre seculari$area sentimentului religi!s sau espre s!cietate seculari$ata, face sa se inteleaga ca religia nu mai are, in s!cietatea m! erna, cel putin aparent, influenta pe care ! a#ea in trecut. Sec!lul Luminil!r, Re#!lutia france$a, e$#!ltarea stiintei, afirmarea in i#i ului si inca multe alte lucruri #in sa tul%ure !r inea religi!asa tra iti!nala si sa impuna ! esfasurare, fara prece ent, a sim%!licului si a in iferentismului religi!s inteles e cele mai multe !ri ca e"presie a esacrali$arii s!cietatii c!ntemp!rane. Pentru s!ci!l!gi seculari$area apare, la inceputul sec!lului al 99)lea, ca un pr!ces ine#ita%il, religia gasin u)se in m! inelucta%il escalificata in rap!rturile sale cu m! ernitatea si cu pr!cesul rati!nali$arii. Fie ca este #!r%a espre H. Mar", E. *urG(eim sau M. Me%er, t!ti acestia au anuntat pier erea influentei si imp!rtantei religiei in s!cietatile m! erne. Pentru Harl Mar" care c!nsi era religia ca opiu pentru popor aceasta tre%uia sa ispara ! ata cu #enirea s!cietatii fara clase si cu sfarsitul alienarii. Pentru Emile *urG(eim religia tre%uia sa

fie inl!cuita printr)un fel e reli ie civila c!ntinan ! m!rala care sa permita intarirea coeziunii sociale. In fine, pentru Ma" Me%er pr!gresul !menirii #a c!n uce, printre altele si la marginali$area religiei @. Mult timp anali$ele au pri#ilegiat interpretarile in termenii e pierdere, privatizare si mar inalizare a sentimentului religi!s si, in c!nsecinta 0pe termen me iu si lung4 isparitia cre intei 3, pustiirea lacasuril!r e cult si a%an !narea practicil!r religi!ase c!munitare. Semanatorii de zvonuri anuntau in &urul anil!r N=C, c(iar moartea lui Dumnezeu 2. Aceasta desacralizare a lumii prin transf!rmarea !meniului sacru intr)un !meniu secular ne trimite iarasi la ,c!nceptul urG(eimian e iferentiere functi!nala care presupune ca s!cietatea asuma pr!gresi# t!ate functiile seculare anteri!r in eplinite e catre religie' 6. -n alt element caracteristic, legat e n!tiunea e seculari$are + este plurali$area !fertei in materie religi!asa si intrarea religiei intr)! situatie e li%era c!ncurenta pe ! piata lipsita e reguli. Este ! situatie in care unif!rmitatea culturala nu mai este impusa e aut!ritatea p!litica, $aldachinul sacru = !m!gen fragmentan u)se intr)! multitudine de viziuni ale lumii concurente. In p!fi a aparentel!r, secularizarea nu inseamna sfarsitul sau eclinul religiei, nici isparitia imaginarului si irati!nalului, ci trimite mai egra%a la un pr!ces al transformarii. cel al situatiei socio#culturale a reli iei >. Aceasta mutatie socio#culturala lo$ala se tra uce printr) ! iminuare a r!lului instituti!nal si cultural al religiei7 aceasta a pier ut in puterea sa s!ciala pentru a e#eni un sect!r printre celelalte sect!are ale #ietii s!ciale. >eli ia secularizata nu mai e ca rul gl!%ali$at!r al s!cietatii, nici sensul ultim al !r inii sale. Ea anunta un ine#ita%il eclin al religiei, eclin ec(i#alent, pentru D. F. C!llange, cu ! e)crestinare care nu inceteaza sa l!#easca Aisericile 1C. T!tusi aceasta seculari$are care reasea$a statutul s!ci!)cultural gl!%al al religiei, nu e#!luea$a intr)! l!gica a c!ntinuitatii ire#ersi%ile. Ea este incompleta si incompleta$ila 11. Seculari$area este inc!mpleta e!arece religia pastrea$a int!t eauna cate#a influente asupra s!cietatii si in i#i$il!r si inc!mpleta%ila pentru ca ,c(iar intr)! s!cietate un e practicile pr!fesi!nal sunt f!arte rati!nali$ate si sistemul s!cial este f!arte seculari$at, este p!si%il ca religia sa pastre$e un minimum e aut!ritate pentru a a&uta gan irea sim%!lica asupra c!n itiei umane si pentru a gira m!artea in m! ritualic' 1<. Acest lucru antrenea$a un pr!ces e in i#i uali$are a faptului e a cre e sau nu, upa cum su%linia$a 5race *a#ies 1?, se poate crede fara apartenenta ($elievin Eithout $elon in ). Aceasta credinta fara apartenenta c!nstituie un pluralism e6ploziv care este semnul rec!mpunerii sentimentului religi!s seculari$at in m! ernitatea tar$ie care se reali$ea$a prin in i#i uali$area cre inci!sil!r. Relati#i$area faptului e a cre e in paralel cu cautarea faptului de a crede in mod util, intareste cresterea unei !ferte religi!ase centrate mai mult pe cautarea e sensuri si e %unastare ecat pe irecti#ele n!rmati#e ale religiil!r tra iti!nale. Para !"ul religi!s al s!cietatil!r seculare face p!si%ila c!a%itarea ,unui pr!ces ist!ric al seculari$arii s!cietatil!r m! erne cu e$#!ltarea unei religi!$itati in i#i uale mo$ile si modula$ile, care face l!c un!r f!rme ine ite e s!cia%ilitate religi!asa' 1@.

Sectele si n!ile miscari religi!ase care se inmultesc in lume cu ! neasteptata efer#escenta religi!asa raspun asteptaril!r c!lecti#e si in i#i uale intr)! s!cietate esta%ili$ata in care #al!rile, la fel ca m! ernitatea si pr!gresul sunt repuse in iscutie 13. Reaparitia fen!menului religi!s in m! ernitatea tar$ie pare a fi sfarsitul seculari$arii si al laici$arii. Aceasta ne face sa ne intre%am. secularizarea nu este repusa astazi in discutie in mod profund si dura$il prin revitalizarea si remanierea campului reli ios contemporan& In acest sens, Peter Aerger unul intre aparat!rii, in anii N2C, ai te$ei seculari$arii c!nsi era, in maniera f!arte entu$iasta, ca lumea in care traim nu este catusi de putin secularizata. *upa !pinia lui, te!riile seculari$arii + inclusi# cele care ii apartine + sunt false, upa cum ! arata revenirea sentimentului reli ios in lumea c!ntemp!rana. El c!nsi era ca lumea e asta$i cu mici e"ceptii, nu s)a sc(im%at, si ca ea ramane religi!asa ca int!t eauna, in unele l!curi mai religi!asa ecat a f!st acum trei$eci e ani. Peter Aerger si)a reiterat p!$itiile intr)! lucrare recent aparuta purtan un titlu semnificati#. The desecularization of the Eorld 12. T!ate aceste iscutii asupra su%iectului seculari$arii care arunca ! ra$a e incertitu ine asupra e#entualei ratiuni a para igmei seculari$arii pentru timpurile m! ernitatii tar$ii, sunt in acelasi timp &uste ar si ine"acte, pentru simplul m!ti# ca trasaturile s!cietatil!r in care a aparut te!ria seculari$arii, sunt in mare parte m! ificate. Este a e#arat ca, pentru m! ernitatea tar$ie, in afara principiil!r generale precum rati!nali$area si laici$area mai a#em ! serie e aspecte n!i ca. m!n iali$area, gl!%ali$area, gl!cali$area, emergenta c!munitatil!r em!ti!nale, etc. Aceste n!i caracteristici ale s!cietatil!r n!astre m! erne ne etermina sa regan im si sa reanali$am imensiunea seculari$arii in alt ung(i sau pe alte c!!r !nate. Putem t!tusi c!nsi era ca asistam in pre$ent la un fel e rec!mpunere a s!cietatii sau la mutatii ale societatii, intr)! inamica puternic caracteristica pr!cesului e seculari$are. Este ! realitate care re efineste, in egala masura t!ate cutumele s!cietatii in ansam%lu si ale celei r!manesti tra iti!nale in particular, inclusi# cele referit!are la familie. CONTE9T-L MO*IALIBARII SI AL 5LOAALIBARII C!nte"tul m! iali$arii si al gl!%ali$arii 16 ce caracteri$ea$a t!talitatea rap!rturil!r s!ci!) culturale si p!litic!)ec!n!mice c!ntemp!rane este cel care !fera s!cietatil!r c!ntemp!rane ca rul pentru rec!mpunere sau mutatie. In acest pr!ces e rec!mpunere, lo$alizarea &!aca un r!l f!arte imp!rtant. Ea c!r! ea$a i entitatile religi!ase ar, in paralel, stimulea$a neasteptate rec!mpuneri. 5l!%ali$area semnifica aflarea in acelasi m!ment intr)! multitu ine e parti iferite, in c!nsecinta, implican ! translocatie. 5l!%ali$area religi!sului nu se e"prima printr)! !m!genitate e cre inte, ci printr)un hi$rid multiplu si ! relativizare a identitatilor care permit ! impacare a uni#ersalismului cu particularismul. O asemenea perspecti#a presupune ! deteritorializare a i entificarii religi!ase in fa#!area unei c!nceptii largite intr)un fel e sofEare universal care c!respun e unei imagini transl!cale 1=. In acelasi timp, a #!r%i espre mondializare inseamna a face referire la pr!cesul re$ultat in re#!lutia te(nicil!r e c!municare care c!n uce la ! crestere c!nsi era%ila a flu"uril!r e

capital dincolo e fr!ntierele nati!nale si la emergenta unei culturi e masa mai mult sau mai putin !m!gena dincolo e fr!ntierele nati!nale. Rec!mpunerea pr!fun a a peisa&ului ec!n!mic care ins!teste m!n iali$area face ca marile intreprin eri sa e#ina actorii care &!aca la scara maril!r regiuni aca nu m!n iale, cel putin a maril!r regiuni ec!n!mice cum este -niunea Eur!peana. Aceasta pr! uce ! concurenta sporita a restructurarilor pe scara lar a si o importanta fle6i$ilizare a muncii. M!n iali$area pr! uce ! anumita conformitate a comportamentului in t!ata lumea. *e ea pr!fita pri!ritar, ! elita esc(isa spre lume si eclansea$a, ca reactie miscari e pr!test ale cel!r ramasi#sa#tina#socotelile pr!cesului transf!rmarii si mutatiei. Asistam, mai ales, la ! renastere a nationalismelor etnice si a miscarilor idenitare, precum si la re#ig!rarea decomunitarizarii de tip sectar, inte rist sau fundamentalist 1>. Pri#in mai e apr!ape #iata religi!asa in Eur!pa <C, cu a&ut!rul statisticil!r, se !%ser#a ! sca ere semnificati#a a practicii religi!ase. In Franta, in religia cat!lica =3O intre france$i sunt %!te$ati ar numai =O asistau in m! regulat la liturg(ii in 1>>@ fata e 1>@2 can asistau ??O. Aiserica Cat!lica in Franta are t!t mai multe ificultati in asigurarea asistentei clericale in cau$a unei sca eri c!ntinue a (ir!t!niril!r e la 1??3 in 1>?= la 1?? in 1>>?. In afara e Franta, careia i se a auga Aelgia 016,>O practicanti cat!lici in t!talul p!pulatiei tarii4 si Lu"em%urgul, tara cu ! practica sla%a, se p!t istinge e asemenea, tarile cat!lice in care practica religi!asa este inca ri icata. Spania, ??O7 P!rtugalia7 P!l!nia7 Italia7 Irlan a. In !p!$ite cu aceasta Eur!pa cat!lica se afla la N!r , Eur!pa Pr!testanta. In aceasta $!na !minata mai ales e lut(eranism 0Sue ia, N!r#egia, *anemarca, Finlan a, Islan a4, in ciu a unei puternice apartenente !ficiale a p!pulatiei la ! %iserica nati!nala, practica religi!asa este in m! #i$i%il sla%a. Luan ca$ul Sue iei gasim ca >3O in p!pulatie apartine Aisericii Sue iei, ar numai ?O frec#entea$a !ficierile uminicale. A treia imensiune religi!asa a Eur!pei crestine este !ferita e !rt! !"ie. *upa pra%usirea c!munismului in 1>=>, Ort! !"ia crestina manifesta ! #italitate necun!scuta mai inainte, ins!tin , nu ! ata, ! renastere religi!asa i entitara. Prin ,structurile l!r ecle$iastice aut!cefale, %isericile !rt! !"e sunt c(emate sa raspun a reinn!iril!r i entitare ale natiunil!r la a car!r m! elare aceste %iserici au c!ntri%uit e)a lungul ist!riei' <1. *upa 1>>C, transf!rmarile p!litice in Eur!pa, alta ata c!munista, si trecerea la ! cale em!cratica si la ! ec!n!mie pri#ati$ata au permis int!arcerea la ! #iata religi!asa n!rmala 0adica la o li$era manifestare4 in ma&!ritatea taril!r in Est. Aceasta situatie s!ci!)p!litica si ec!n!mica este n!ua si, in c!nsecinta, esc(i erea n!il!r state catre m!n iali$are si gl!%ali$are a nastere la mutatii si rec!mpuneri si la ni#elul sentimentului religi!s si creea$a, in c!nsecinta premi$ele accelerarii pr!cesului e secularizare a societatii. In R!mania, seculari$area nu a capatat pr!p!rtiile in alte tari. Cu t!ate impre&urarile nefericite prin care tara n!astra a trecut pana in 1>=>, p!pulatia a ramas cre inci!asa. Cercetarile stiintifice intreprinse remarca %iserica printre primii fact!ri e incre ere si sta%ilitate, in aceasta peri!a a e tran$itie. -n s!n a& al Air!ului e Cercetari S!ciale, reali$at in n!iem%rie <CCC, e#i entia ca 2<O intre su%iectii c(esti!nati se r!aga $ilnic si !ar @O nu se r!aga nici! ata. *upa statisticile !ficiale, >=,3O in p!pulatie se eclara apartinat!area unui cult religi!s. Este a e#arat ca, prin specificul !rt! !"iei, frec#entarea lacasel!r e cult si manifestarea pu%lica a

cre intei sunt mai sca$ute. Peste 2CO frec#entea$a %isericile !ca$i!nal, mai ales la marile sar%at!ri religi!ase. *ar <C)<3O sunt pre$enti sistematic in lacasurile e cult. Pentru a escrie legaturile intre religie si s!cietatea seculari$ata in tarile Eur!pei Centrale si Orientale tre%uie sa tinem seama e efectele p!liticii s!ciale practicate e c!munisti inainte e 1>=>, efecte care au accelerat in m! cat se p!ate e !riginal pr!cesul seculari$arii. Acesta isi afla !riginile in m! erni$area si in ustriali$area s!cialista cu t!ate c!nsecintele sale. migrarea 0 ese!ri f!rtata4 a !amenil!r e la sat spre marile !rase, in#atamantul !%ligat!riu pentru t!ti c!pii in sc!lile e stat, anga&area femeil!r in u$ine si pr!pagan a ateista planificata. Migratia p!pulatiei rurale, cu un pr!fun tra iti!nalism religi!s, spre !rase, ! in epartea$a e %iserica. Nu intamplat!r, in tara n!astra, !rasenii, f!sti tarani, can traiesc e#enimente e!se%ite se int!rc si le sar%at!resc religi!s in satul natal. In !rase par!(iile sunt eter!gene, nu mai repre$inta c!munitatile sta%il integrate, cre inci!sii agl!merea$a %iserici cu renume, esi *umne$eu se afla si in cel mai m! es lacas e cult. In anali$a acest!r aspecte, MiGl!s T!mGa f!l!seste termenul decrestinare, c!nsi eran ca t!ate m! ificarile aparute in s!cietatile c!muniste isi au ori inea nu intr#un proces tipic de secularizare, ci sunt rezultatul decompozitiei sociale <<. $"I*+(+*( *"U)(RI/(+( I !IM*# IU#*( %*R+UR.(+( ( F(MI)I*I "U+UMI(R* In c!n itiile in ustriei m! erne, cu pr!grame e lucru e =)1C !re, une!ri si uminica, 0in intreprin erile particulare4 respectarea rec!man aril!r religi!ase 0$ile e sar%at!are, p!st, !re e rugaciune4 este ificila. Familia resimte pr!cesul e seculari$are prin t!ate functiile pe care le in eplineste in #iata s!ciala. In primul ran , ea este , atat!are e #iata', c!pii repre$inta c!ntinuitatea e"istentei n!astre, #iit!area situatie em!grafica a tarii si implinirea #!intei lui *umne$eu. ca !amenii sa se inmulteasca si sa p!pule$e pamantul. -n alt r!l imp!rtant al familiei este cel ec!n!mic. In sanul familiei se a una #eniturile, se face istri%utia acest!ra upa tre%uintele fiecaruia, parintii isi cresc urmasii upa p!si%ilitati. La acestea se a auga r!lul imp!rtant al familiei in e ucarea si f!rmarea #iit!arei pers!nalitati. Intelepciunea p!pulara #!r%este e ,cei sapte ani e acasa' care isi lasa amprenta asupra fiecaruia, pentru intreaga #iata. *in punct e #e ere religi!s, familia, repre$inta la%!rat!rul e f!rmare sau mai %ine spus, e esc!perire, pentru c!pil, a uni#ersului i#in!)uman. Este e la sine inteles ca e ucatia religi!asa primita la sc!ala nu p!ate fi eficienta ecat aca am$ianta familiala, me iul in care traieste c!pilul, intra in c!nfruntare cu cele au$ite la sc!ala. *e!arece aca, la !rele e religie, e e"emplu, c!piii in#ata ca este ! greseala, un pacat, in fata lui *umne$eu, a ulterul, sa fure sau sa minta, iar la parinti ei #a c!ntrariul, atunci c!nfu$ia l!r #a fi fara iesire. In egala masura e"ercitul rugaciunii, sau a c!mp!rtamentului crestin c!nf!rm preceptel!r scripturistice, sau aplicarea in#ataturil!r ate e Mantuit!rul prin pil ele Sale7 etc., t!ate acestea nu #!r fi nici! ata eficiente pentru e ucatia si #iata unui c!pil aca ele n)au f!st puse in scena, repetate si traite $ilnic la ni#elul mini)la%!rat!rului e"istential care este familia. Iar aceasta nu se p!ate reali$a fara stricta supra#eg(ere a parintil!r.

*ese!ri acestia nu au timp suficient la isp!$itie si atunci r!lul l!r tre%uie preluat e catre ceilalti mem%ri ai familiei7 %unici sau frati mai mari. Alte!ri insa, cu t!ate ca timpul necesar e"ista, t!tusi parintii scapa in #e ere aceste aspecte, nes!c!tin imp!rtanta l!r, fiin necesara c(iar si **educare++ a acest!ra pentru a putea si ei, la ran ul l!r sa c!ntinue acasa, in familie, ef!rturile epuse la sc!ala e pr!fes!ri si in#atat!ri. *ar pentru aceasta nu este imp!rtant cat c!sta arul e M!s Nic!lae !ri e M!s Craciun pe care i)l !ferim c!pilului, sau e cate !ri il sarutam si)i spunem ca)l iu%im, ci cel mai imp!rtant este cat e mult timp le !ferim c!piil!r7 este cel mai frum!s ca !u pe care il p!t primi. Si)n plus, c!n itia sine)Pua)n!n, c!ntea$a ecisi# unitatea si iu%irea intre s!ti, caci nu #!m putea a nici! ata ! e ucatie sanat!asa c!piil!r aca ea nu #a fi transpusa in fapte e cei mari, ci #a ramane !ar la sta iul e te!rie. 5reu se #a putea reali$a ! e ucatei c!nstructi#a intr)! familie e$unita:... Tentatiile m! erni$arii cu !rice c(ip a met! el!r tra iti!nale e ucati!nale seculari$ate p!ate a#ea urmari e$astru!ase. Astfel a (rani e ucatia unui c!pil cu gustul armel!r e f!c, e la ! #arsta frage a, p!ate a#ea c!nsecinte intre cele mai gra#e. <!opilul uci as din ,rFansas" (n ,merica, doi copii de 44 si 43 ani au ucis pe BG martie 4HHC, cu arma de foc, patru fetite si profesorul lor jucandu#se de# a >am$o in curtea scolii% !el mai tanar era si cel mai dur! 9a vederea cole ilor lor care cadeau ca niste tinte mo$ile, elevii aplaudau, convinsi fiind ca asista la o repetitie de teatru (%) (n fiecare zi, in ,merica, aceasta manie a armelor de foc, unmania, cauzeaza moartea a zece minori%() (n al$umul familiei, ,ndreE /olden, unul dintre copii#uci asi, era foto rafiat la varsta de cinci ani im$racat in haine de coE$o? si avand in mana o pusca adevarata, fiind mandria parintilor sai! *upa >oman !le eat, !opilul uci as din ,rFansas, 7aris 'atch, n I'B233#B22IJH aprilie 4HHC, p % HC#4I4. Situatia s!ciala si seculari$area se resimt in t!ate aspectele #ietii e familie. Saracia si insta%ilitatea pr!fesi!nala se regasesc in sca erea natalitatii si cresterea m!rtalitatii. C(iar familiile cu #enituri me ii se limitea$a la un singur c!pil, ceea ce repre$inta ! simtit!are escrestere em!grafica. Aisericile ii in eamna pe cre inci!si la ! c!n#ietuire naturala in ca rul familiei, sa ai%a atatia c!pii ,cati iti a *umne$eu'. T!tusi, s!n a&ul Air!ului e Cercetari menti!nat inregistra 0in luna mai 1>>>4 ca 6=O in p!pulatie se eclara pentru li%ertatea a#!rturil!r si numai 1>O pentru inter$icerea l!r. Para$itarea functiei %i!l!gice n!rmale a in i#i$il!r este reali$ata prin f!l!sirea antic!ncepti!nalel!r si a alt!r met! e. In iferent aca este sau nu recun!scuta legal, (!m!se"ualitatea, ca manifestare nefireasca, iminuea$a pr!centa&ul natalitatii. -n fen!men c!nstatat in s!ci!l!gia familiei este sca erea natalitatii c(iar in ca$ul familiil!r pr!spere si cu p!si%ilitati e ucati#e c!respun$at!are. In acelasi timp, creste, une!ri e"cesi#, natalitatea in familiiile periferice, sarace, insta%ile. *in aceste familii pr!#in cei mai multi c!pii a%an !nati, fara e ucatie, e$integrati s!cial, p!tentiali infract!ri. In cercetarile s!ci!l!gice apare un pr!centa& estul e mare e ,familii c!nsensuale', mai ales tineri care c!n#ietuiesc fara a fi casat!riti legal si nici religi!s. In multe ca$uri aceste familii au si c!pii ,c!nsensuali', care sunt crescuti e ru e, primesc ! ingri&ire si ! e ucatie precare, e#in, inca min!ri, in epen enti e me iul familial.

Multi tineri traiesc singuri, au relatii intamplat!are, nu se casat!resc. Cea mai frec#enta m!ti#atie a acestei situatii este cea materiala. *in #eniturile l!r nu au p!si%ilitatea sa intretina ! familie si sa creasca un c!pil. Sunt in#!cate une!ri c(iar m!ti#e puerile, ar reale. Au calculat ca, in e#entualitatea unei neintelegeri sau a unui i#!rt + care nu este imp!si%il in lumea seculari$ata e asta$i + c!stul pr!cesului si al a#!catil!r le epaseste p!si%ilitatile materiale, ramanan casat!riti e rept, ar in epen enti e fapt. Cea mai afectata functie a familiei, in c!n itiile m! erni$arii si seculari$arii, este cea educativa. Referin u)ne numai la aspectul religi!s, se !%ser#a ca parintii actualil!r c!pii au trait si s)au f!rmat e ucati# in peri!a a can in sc!li nu se mai pre a religia. Oficial se reali$a ! e ucatie ateista si ef!rtul e a)i in eparta pe !ameni e religie. Este a e#arat ca multi au ramas cre inci!si, ar cei 3C e ani e c!munism au lasat c!nsecinte care apar ca ! imensiune a seculari$arii, specifica taril!r in Est. Parintii au inf!rmatii religi!ase putine si neautentice, amestecate cu #ariate f!rme e religi!$itate p!pulara 0!%iceiuri, tra itii laice, mica magie, etc.4. Acestea sunt transmise c!piil!r in aceast f!rma neautentica. -n fact!r e secularizare sociala si a familiei este pre$enta in R!mania upa 1>=> a numer!ase #ariante e crestinism. Prin scrieri si intruniri pu%lice raspan esc i ei fiecare pretin$an ca e"prima a e#arul, iar acestea e$!rientea$a p!pulatia. -nii !ameni, e %una cre inta, nu mai stiu in cine si in ce sa crea a, c(iar a era la aceste mici f!rmatiuni i#ite la n!i in ultimii ani. Cercetarile psi(!s!ci!l!gice au e#i entiat cate#a irectii in care familia c!ntri%uie la f!rmarea in sens religi!s a escen entil!r. 1. Atm!sfera in familie este esentiala pentru c!pii. In spatiul l!cuit e familie, cre inci!sii a una #al!ri religi!ase 0carti, ta%l!uri, me ali!ane, cruciulite, %usui!c e la iferite sar%at!ri religi!ase, calen are, s.a.4, cu care c!pilul se !%isnuieste in primii ani ai #ietii. In familie e"ista un anumit c!mp!rtament, ! am%ianta care c!ntri%uie la f!rmarea spiritului religi!s. <. Practicile religi!ase in familie il antrenea$a si pe c!pil. El !%ser#a ca parintii respecta sar%at!rile, spun rugaciuni, fac cruce, merg la %iserica, etc. El se !%isnuieste cu aceste practici si, treptat, le imita c(iar fara a le c!nstienti$a sau e"plica. ?. O alta irectie in care acti!nea$a familia ca fact!r s!cial e f!rmare a religi!$itatii este e ucatia reali$ata inca in primii ani. E"ista unele %iserici, mai ales cele ne!pr!testante, care ii e uca sistematic in sens religi!s pe c!pii, inca in peri!a a gra initei. In sc!lile uminicale sau e sa%at se face ! e ucatie religi!asa sistematica prin pers!nal calificat, une!ri c(iar in pre$enta parintil!r. Aisericile mari, tra iti!nale, cu mii e cre inci!si si sute e c!pii nu p!t !rgani$a aceasta e ucatie sistematic, ecat upa inceperea sc!laritatii. E ucatia religi!asa este facuta !ca$i!nal, e %unici, nemet! ic, fara pers!nal calificat. Lipsa parintil!r e acasa + care sunt plecati la ser#ici + lasa e ucatia c!piil!r in gri&a #arstnicil!r, #ecinil!r sau c(iar nesupra#eg(eati. Aceasta pre!cupare m! esta in legatura cu e ucatia religi!asa in primii ani ai c!pilariei repre$inta un fact!r e seculari$are si e c!mp!rtament nereligi!s in peri!a a maturitatii. @. Cercetarile au e#i entiat si un alt fact!r care influentea$a starea e religi!$itate. e#enimentele e!se%ite in ca rul familiei. C!pii sunt mai puternic influentati ecat a ultii e anumite e#enimente care au si un c!ntinut religi!s 0 ecesul sau %!ala in elungata a parintil!r sau %unicil!r, anumite succese care a uc %ucurie si pr!speritate4. Aceste e#enimente, fara

c!nsiliere in partea pers!nalului e cult, p!t genera stari e epresie psi(ica, in epartarea e %iserica, i eea ca *umne$eu ne)a parasit. R!lul pers!nalului e cult este imp!rtant in in rumarea atat a parintil!r, cat si a c!piil!r. ,-n c!mputer i)ar putea pre a unui c!pil integ cate(ismul + scria Mere it( A. Mc5uire + ar aceste cun!stinte, in sine, ar a#ea pr!%a%il ! semnificatie f!arte mica in #iata si c!mp!rtamentul c!lecti# al c!pilului' <?. *aca e"istenta unei familii !rgani$ate c!ntri%uie la sp!rirea religi!$itatii si f!rmarea un!r %uni cetateni, lipsa acesteia are frec#ent efecte negati#e. *eclinul aut!ritatii parintil!r, neintelegerile in familie, ii fac pe c!pii sa)si piar a incre erea in parinti, in %una functi!nare a !rgani$arii institutiil!r s!ciale. C!piii se in epartea$a e tra itii, e religie, e#in sceptici, cauta s!lutii e #iata in alta parte. Orfanii sau cei a%an !nati sunt mai putin cre inci!si, refractari, e$!rientati. C(iar instituti!nali$area l!r in camine, !rfelinate, nu le !fera cal ura si am%ianta spirituala in familie. M! elul familial %a$at pe afectiune si em!ti#itate este inl!cuit in institutiile e stat cu m! elul !rgani$at, rati!nali$at, !%ligat!riu. M!ti#atia trairii religi!ase se sc(im%a in rag!ste in e"plicatii, mem!rari, c!nstrangere. Familia, in c!n itiile seculari$arii si a situatiei s!cial)ec!n!mice in tara n!astra, are inca multe pr!%leme, in cau$a car!ra negli&ea$a une!ri e ucarea si f!rmarea c!piil!r in spirit religi!s. C!pilul care poarta cheia la at pentru a putea intra in casa, care pleaca singur la sc!ala si can se int!arce nu gaseste pe nimeni, este influentat eter!gen, atras spre c!mp!rtamente antis!ciale. S!cietatea r!maneasca, inca nesecularizata, se spri&ina mult pe #al!rile tra iti!nale ale me iului rural. La sate e ucatia in familie se c!mpletea$a cu me iul tra iti!nal religi!s al c!munitatii, al #ecinil!r. C!piii !%ser#a c!mp!rtamentul satenil!r, au cl!p!tele %isericii, afla espre e#enimentele religi!ase, sunt in#atati sa nu lucre$e in $ilele e sar%at!are. Se !%isnuiesc cu acest m! e #iata, capata eprin eri pe care le pastrea$a pana la %atranete. *ar, aspecte ale seculari$arii patrun si e$!rgani$ea$a si lumea satel!r. Parintii sunt na#etisti, c!pii raman cu %unicii, #in in #acanta ,la tara' cu spiritul !rasenesc, se integrea$a religi!s nec!n#ingat!r si pana se termina #acanta. O pr!%lema pe care %isericile si)! pun si fac ef!rtul sa ! inteleaga si sa ! practice, care atrage multe ificultati in familie si pr! uce seculari$are este cea a familiilor inter#etnice si inter# confesionale. Aisericile sfatuiesc pe cre inci!si sa se casat!reasca in ca rul aceleiasi c!nfesiuni. *ar relatiile m! erne intre tineri nu mai respecta se#er aceste pr!puneri. *rag!stea si %una intelegere intre parteneri ii fac sa incalce criteriul c!nfesi!nal. Sunt familii inter)c!nfesi!nale nu numai in ca rul crestinismului, ci si intre musulmani si crestini, mai recent intre crestini si %u isti sau a epti ai Aisericii Reunificarii 0M!!n4. Aisericile tra iti!nale crestine, inclusi# cele pr!testante, impun anumite restrictii in legatura cu sa#arsirea casat!riei. Multe cer trecerea si %!te$area partenerului la %iserica respecti#a, altii impun ca urmasii 0c!pii4 sa fie %!te$ati in ritul respecti#. Frec#entarea %isericil!r e catre parinti este iferita si c!pii sunt e$!rientati. In asemenea situatii, familiile sunt ,cu pr!%leme', une!ri se espart, c!pii sunt erutati si isi pier cre inta. E"ista e"plicatii realiste ale acestui pr!ces e ,puritate'c!nfesi!nala. *!i s!ti in c!nfesiuni iferite se r!aga si respecta iferit lacasele e cult, aca e"ista prescriptii alimentare in aceeasi

familie, $ilnic tre%uiesc pregatite !ua ,meniuri' iferit. C!piii pen ulea$a spiritual si c!mp!rtamental intre !ua c!nfesiuni. Nimeni nu #rea sa renunte la religia si cre inta lui. Spiritul m! ern, integrarea eur!peana si gl!%ali$area #!r atenua asperitatile in familiile inter)c!nfesi!nale si inter)etnice, ar si %iserica #a tre%ui sa caute s!lutii pentr ca asemena situatii sa nu genere$e un pr!ces accelerat e seculari$are. Seculari$area nu repre$inta acum ! caracteristica esentiala a s!cietatii r!manesti. Ea #a e#!lua pr!%a%il si #a imprima anumite aspecte specifice fen!mentului religi!s in tara n!astra. Aiserica are at!ria e a iminua c!nsecintele negati#e ale seculari$arii. Sp!rin cre inta, %iserica asigura sta%ilitatea s!ciala, sentimentul e siguranta si speranta a p!pulatiei ii m!%ili$ea$a pe !ameni in ef!rtul e a epasi anumite ificultati s!cial)ec!n!mice. Aisericile in R!mania fac ef!rturi pentru a&utarea c!piil!r fara familie, a %atranil!r a&unsi pe rumuri, a&uta c!munitatile cu pr!%leme materiale si spirituale. ,Aiserica n!astra are asta$i + se e"prima 7rea Fericiul Teoctist 8 o mare raspundere pentru renasterea morala si spirituala a societatii romanesti% Suntem constienti ca aportul fundamental al $isericii la insanatosirea vietii sociale romanesti este acela de a modela oameni cu frica lui Dumnezeu, oameni credinciosi care sa ai$a **Duhul lui Dumnezeu++ (4 !or% K, GI), eli$erati de ro$ia patimilor si patrunsi de duhul jertfelniciei si al iu$irii de semeni <@. E ucatia religi!asa in familie, si ap!i in sc!ala, are la %a$a c!n#ingerea ca ,Religia !fera principii fun amentale si e #al!are pentru structurarea pers!nalitatii in &urul unui punct e spri&in unificat!r. O e ucatie religi!asa c!recta !rientea$a ela%!rarea unei #i$iuni interi!are, e maturi$are ec(ili%rata a a !lescentului' <3. C!ti ian, seculari$area este inteleasa ca ! iminuare a pre!cuparil!r religi!ase in c!n itiile plurali$arii acti#itatil!r, a i#ersificarii s!licitaril!r $ilnice. -n par!( in T!scana !%ser#a ca tinerii #!r%esc acum espre sp!rt, espre #iit!area s!tie, espre %ani, ar ign!ra pr!%lemele in legatura cu m!artea si #iata e ap!i. C!nstatan e"istenta un!r asemenea pr!cese, familia si %iserica au un r!l imp!rtant in mentinerea cre intei. Valurile #ietii sunt multe, unii se lasa purtati e acestea, altii le infrunta. Aiserica a repre$entat e)a lungul timpului ,! stanca a !r inii' in aceasta lume sc(im%at!are si trecat!are. Cre inci!sii in tara n!astra au incre ere in r!lul ei sal#at!r si in acei pre!ti care au f!st si sunt a e#aratii ,ap!st!li' ai neamului. Familia are ! imp!rtanta ma&!ra, (!tarat!are in s!cietatea m! erna seculari$ata si, in ce in ce mai mult, #a$an ca rati!nalismul e ucati!nal a esuat sau, mai trist, are efecte n!ci#e asupra s!cietatii 0 elic#enta &u#enila este intr)! c!ntinua crestere4, parintii isi in reapta in ce in ce mai mult atentia asupra p!si%ilitatii reali$arii e ucatiei si cu spri&inul principiil!r cate(etice ale Aisericii Crestine. Iata e ce efectele seculari$arii asupra structuril!r cutumiare ale s!cietatii r!manesti c!ntemp!rane tre%uie pri#ite cu t!ata resp!nsa%ilitatea, astfel incat #iata familiei creat!are e ec(ili%ru s!cial sa nu fie pertur%ata ci sa !fere pe mai eparte spri&inul necesar !mului m! ern, inteles ca pers!ana aflata in permanenta legatura cu Creat!rul sau. Laurentiu *. Tanase, Secretar e Stat pentru Culte,

Ministerul Culturii si Cultel!r, Aucuresti, <3.C>.<CC1. 1. C!nferinta pre$entata cu !ca$ia !on resului international <Familia si 0iata la inceputul unui nou mileniu<, <3)<6 sept. <CC1, !rgani$at e Aiserica Ort! !"a R!mana, Aiserica Cat!lica in R!mania, su% patr!na&ul Prese intelui R!maniei, *l. I!n Iliescu. <. Aceasta te(nica superficiali$anta, raspan ita in m! special in ran ul tinerei generatii numita une!ri posttraditionala este ! te(nica a %ric!la&ului si patchEorF#ului7 0patchEorFLen l% lucru de mantuiala4. F#es AIBE-L, !ultures jeunes et reli ion) pro$lemes theotiMues, c!muniPue ans le ca re u C!ll!Pue internati!nal. 5urope latine # ,meriMue latine) la modernite reli ieuse en perspective comparee, CSRES, Stras%!urg, @)2 !ct!%re, 1>>>, p. 1. ?. Spre e!se%ire e te!rie, care p!ate fi pr! usa e !rice gan it!r s!litar, ! para igma p!ate e"ista !ar aca este impartasita e ! c!munitate stiintifica e"istenta. @. Dean Pierre AASTIAN, 9a foi en situation, !onsiderations sociolo iMues sur les cro?ances et les pratiMues reli ieuses contemporanies, in Aernar HAEMPF 0c!!r .4, (ntroduction a la theoli ies pratiMues, Stras%!urg, Presse -ni#ersitaire e Stras%!urg, 1>>6, p. 2@. 3. <9umea si#a do$andit independenta in domeniul andirii () -u este vor$a doar de o laicizare a institutiilor ecleziastice, nici de o simpla eli$erare de su$ tutela clericala, ci de un fenomen mult mai profund in planurile cultural si sociolo ic% () 9umea isi do$andeste, in sfarsit, autonomia in raport cu un sacru care il face pe om sa depinda de forte necunoscute, in raport cu o reli ie care nu este decat cultura sentimentelor ce moduleaza teama si dorinta% () Facem parte dintr#o lume in care intre$arile nu se mai pun in raport cu Dumnezeu, nici chiar pentru a#l ne a<% !f% 9ouis 1=(SS5T, La s!ciete m! erne, epreu#e e la f!i, Paris, Centuri!n, 1>6<, pp. =2)==7 L*ar aca seculari$area c!nstituie ! miscare eli%erat!are, nu acelasi lucru se intampla cu secularismul, c!nceput ca un sistem i e!l!gic inc(is in el insusi, ca ! n!ua c!nceptie asupra lumii, fara esc(i ere si care functi!nea$a int!cmai ca ! n!ua religieL cf. /ar#e$ CO9, 9aicite seculiere, Casterman, 1>2=, p. 3C. 2. LPr!punerea unei #ersiuni seculare a crestinismului p!ate parea se ucat!are, re ucan i#inul la un simplu m! e a #!r%i espre !m. S)ar pre ica, eci, upa cum ! fac unii te!l!gi americani, un ateism crestin sentiment e$#!ltat la crestini si necrestini, scrie /amilt!n, cum ca *umne$eu s)a retras, ca este a%sent, si ca este, ca sa $icem asa, m!rtL. cf. /AMILTON citat e 5. TAVAR*, 9a reli ion a l:epreuve des idees modernes, e . Centuri!n, 1>6C, p. 3=. 6. Dean Pierre AASTIAN, 9a foi en situation, p. 2@. =. Peter AER5ER insista asupra acestei te!rii a Lt(e sacre can!pIL, in scrierile sale e tinerete7 >. 5e!rges AALAN*IER, 9e dedale% 7our en finir avec le AA#eme siecle, Paris, FaIar , 1>>@, pp. 16?)163. 1C. D.F. COLLA5E, (dentite, democratie et ethos europeen) 5 lisses et reli ions dans la construction de l:5urope et la -ation, 5ene#e, La%!r et Fi es, 1>>>, p. <<C)<<1. 11. 5e!rges AALAN*IER, 9e dedale% 7our en finir, pp. 16?)163. 1<. Dean Paul MILLAIME, 9a secularization contemporanie du croire, in Leila AAAES 0e .4, 9es nouvelles manieres de croire) judaisme, christianisme, islam, nouvelles reli iosites, Paris, Les E iti!ns e lJAtelier, 1>>2, p. 3?. 1?. 5race *AVIES, >eli ions in 1ritain since 4HG2" $elivin Eithout $elon in , O"f!r , AlacGEell, 1>>@. 1@. *aniele /ERVIE-)LE5ER, 9a reli ion en mouvement) le pelerin et le converti, Flammarin, 1>>>, p. ?2. 13. D. P. AASTIAN, 9es reli ions dans l:espace europeen, in D.P. AASTIAN, D.F. COLLAN5E 0e .4. 9:5urope ala recherche de son ame # les 5 lises entre 5urope et la -ation, 5ene#a, La%!r et Fi es, p. <3. 12. LMI p!int is t(at t(e assumpti!n t(at Ee li#e in a secular E!rl is false. T(e E!rl t! aI,

Eit( s!me e"cepti!n 0;4 is as furi!uslI religi!us as it e#er Eas, an in s!me place m!re t(an e#er. T(is means t(at a E(!le %! I !f literature %I (ist!rians an scientist l!!selI la%ele secularization theor? is essentiall? mistaFenL. T(e religi!n 0t! aI4 (as n!t !nlI sur#i#e 7 it is fl!uris(ing. Fr!m peru t! 5uatemala, fr!m C(ina t! t(e Su an, an fr!m %arri!s in L!s Angeles t! temples in neE F!rG CitI, Ee see e#i ence !r t(is resurgenceL 0R!%ert M-T/NOM !f Princet!n -ni#ersitI4. Cf. Peter AER5ER, The Desecularization of the Norld) a /lo$al overEiev, in Peter AER5ER 0e .4, The desecularisation of the Norld" >esur ent reli ion and Norld 7olitics, Nashin ton D%!%, 5thics and 7u$lic 7olic? !enter, 1>>>, p. <. 16. 5l!%ali$are Q a reuni intr)un t!t elementele isparate7 M! iali$are Q a face ce#a sa e#ina m!n ial, a raspan i in lumea intreaga 0cf. Petit Lar!usse illustre ) icti!nar, Paris, Lar!usse, 1>=6, pp. 2@>, pp. 2@>7 @3>4. 1=. C(antal SAINT)ALANCT, /lo$alization, reseau et diaspora dans le champ reli ieu6, C!ll!Pue internati!nal 9:internationalization du reli ieu6 mutation, enjeu6, limites, Paris, ASFR, 6)= fe#rier, <CCC, p. 3. 1>. F#es AIFE-L, 9es strate ies oecumeniMues et les relations interreli ieuses dans un conte6te de recomposition ds randes reli ions7 C!ll!Pue internati!nal, 9:internationalisation du reli ieu6" mutation, enjeu6, limites, Paris, ASFR, 6)= fe#rier, <CCC, p. 1. <C. Dean Pierre AASTIAN, 9a foi en situation, p. 2C)2?. <1. I%i em. <<. MiGl!s TOMHA, .un arian post#Eorld Ear ll% >eli ious development and the present challen e of neE reli ious movements, in Irena AOROMIG, 5r$eg!r$ AAAINSHI 0e .4 -eE >eli ious 7henomenona in !entral and 5astern 5urope. HraG!E 0P!l!nia4, BaGlan MI aEnic$I LNOMOSL, 1>>6, P. <1. <?. Mere it( A. Mc 5uire. The social conte6t, T(ir E iti!n, M! sE!rt( Pu%lis(ing C!mpanI, Aelm!nt, Calif!rnia, 1>><. <@. Discursul 7rea Fericirii Sale Teoctist, 7atriarhul 1isericii =rtodo6e >omane, in >otonda 7alatului 7atriarhiei, C mai 4HHH, in !ultele reli ioase si inte rarea >omaniei in Oniunea 5uropeana% Documentele (ntrunirii de la Sna ov, 4P mai BIII, p. @@. <3. Belin ! Trenti, (nse namente reli ioso ed educazione morale, in =rientamenti peda o ici, nr. ?, 1>=?, p. @32.

IM%("+U) M(

M*!I( ( U%R( F(MI)I*I

Spre finalul C!ngresului Internati!nal, ,Familia si #iata la inceputul unui n!u mileniu crestin', in ca rul Sesiunii a VIII)a ni se cere sa sugeram prin cate#a gan uri care este impactul mass me ia asupra familiei. Incura&e$ e la %un inceput pe t!ti participantii e la pre$i iul acestei mese r!tun e si, e#i ent, pe ra% at!rii ascultat!ri sa c!!pere$e la c!nturarea si la e"primarea acest!r gan uri e ! maniera c!munitara, ca intr)! familie un e t!ti mem%rii ei participa, e"pun si incearca sa clarifice unul sau altul intre multiplele aspecte ale unei pr!%lematici asa e sensi%ila, ca cea in ca$ul e fata. Nefiin !m e presa scrisa, #!r%ita sau #i$uala, nu p!t fi ,%anuit' e nimeni e pr!fesi!nalism si, e aceea, ma #!i situa in ran ul cel!r multi, care iau cun!stinta in afara e pr! usul mass me ia sau care, nu e putine !ri, cu sau fara #!ia l!r, sunt su%iecte p!$iti#e sau mai putin p!$iti#e in mass me ia. Raspunsurile p!si%ile temei cer a%!r ari si a%!r ari, anali$e si anali$e, acumulari e i ei si e imagini, ar mai cu seama realism si pertinenta, fara

e care ne #!m situa, #!lens)n!lens, in ta%ere a #erse, ceea ce ar re uce intalnirea !ar la c!ntr!#erse. Ni se cere, in timp limitat, sa semnalam stari e fapt traite in lumea n!astra, prin care celula #ietii, familia, este influentata e mass me ia. Sa preci$am, mai intai !meniile e iscutie, pentru a putea pr!pune cate#a sugestii in legatura cu #i$iunea crestina, pr!p!#a uita si traita in Aiserica Ort! !"a, espre familie. V!m trage, ap!i, c!nclu$iile ce se impun, in legatura cu influenta mass)me ia asupra familiei. Familia, cum %ine stim + si nu e putine !ri si e mai t!ti participantii s)a reafirmat + este celula sfanta a #ietii m!rale sanat!ase. Mai mult, pentru crestini este Sfanta Taina ase$ata in lume e Fiul lui *umne$eu Intrupat in emnitatea Sa i#in!)umana. Sfantul Ap!st!l Pa#el su%linia$a aceasta imensiune, pr!punan ca para igma a familiei legatura tainica, mistica intre /rist!s si Aiserica, cu sc!pul #a it e a efini unitatea sacra intre s!ti, care tre%uie sa e"iste in familie. Pana in $!rile m! ernitatii seculari$ante, tra itia a re$er#at spatii e"tra!r inare su%limului #ietii e familie si a imp!rtali$at m! elele ramase pentru n!i ta%u. *ar se pare ca numarul cel!r ce se mai !rientea$a upa Tra itia cu ,T' mare este in ce in ce mai mic, iar m! elul ca atare este ascuns iscret in an!nimat, l!cul central e pe scena #ietii !cupan u)l familia m! erna in sensul secular, eparte e sacralitatea tainei si e c!nsecintele ce ecurg intr)! astfel e a%!r are. E#i ent, familia clasica, familia pentru n!i fireasca, upa legile lui *umne$eu si %unele m!ra#uri, c!n#ietuieste cu cea seculara, fara a se a&unge neaparat la c!nflicte ma&!re. Pe e alta parte, mass me ia, ca realitate a lumii in care traim, si)a e"tins &uris ictia asupra iferitel!r planuri ale #ietii s!ciale r!manesti mai ales in ultimul eceniu, ea fiin e aceea, intr)un fel, la inceputul a%!r aril!r li%ere, neingra ite e nimeni. Mass me ia traieste in pre$ent si este pre!cupata mai mult e f!t!grafierea si mai putin e anali$a a anca a unei anumite situatii. P!ate nici nu este prea necesara aceasta a !ua imensiune in mass me ia. *e aceea este mai greu, cre em, sa se cuprin a, sa se a%!r e$e si sa se anali$e$e familia in intelesul ei e taina, in mass me ia, cum nu)i us!r nici Aisericii sa se !cupe e etaliile unui rep!rta&. Teme c!nsi erate pana acum sacre, sfinte, cum este cea a familiei tre%uie sunt a%!r ate asta$i in cu t!tul alte unc(iuri si nu)i e mirare imaginea pr!iectata si efectele ce le pr! uce. Nu putem sa nu amintim, e e"emplu, r!lul li%ertatii t!tale in a ispune un cuplu fara nici ! referire la *umne$eu si la aspectul sacru al c!n#ietuirii intre s!ti. In afara e cercurile interesate e pr!m!#area #al!ril!r m!rale e inspiratie umne$eiasca si a tra itiei p!p!arel!r atasate spiritualitatii nu ne putem astepta la re$ultate si la efecte spectacul!ase, in legatura cu imaginea familiei asta$i. Imaginea, la urma urmei, este ! fata !%iecti#a a realitatii si nu una asa cum am !ri n!i sa fie. Intr)! #i$iune s!ciala li%erala asupra familiei nu ne putem astepta asa ar, la mirac!le si nici la reaparitia m! elel!r clasice. T!tusi, cri$a pr!fun a care se accentuea$a in perimentrul #ietii care incepe in familie si mai cu seama efectele ramatice ale egra arii relatiil!r intre !ameni, t!cmai at!rita a%sentei sfinteniei, care generea$a respectul si n!rmalitatea intre n!i, ne !%liga la anali$e c!erente si ample pentru st!parea fen!menului. *i#!rturile, a%an !nul c!piil!r, e"cesul si a%u$urile se"uale e t!t felul se pare ca fac, nu e putine !ri, eliciul inf!rmatiei si prelungirii acesteia in mass me ia, cu efecte in pacate e"trem e pericul!ase

pentru c!nstiinta pu%lica, !%isnuita mai curan cu in iferenta fata e cea mai urgenta si gra#a pr!%lema, familia. Iti #ine sa e"clami in u( paulin. Daca familie nu mai e, nimic nu mai este posi$il pentru o viata normala, pentru o lume normala. Precum su%liniam la inceput, fuga upa sen$ati!nal, $#!nul, fapta ne#erificata, influenta si epasirea fr!ntierei %unului simt, te fac, nu e putine !ri, sa r!sesti e unul singur in fata unui petec e (artie sau a unei imagini in care este pre$entat t!tusi un semen al n!stru, terfelit une!ri fara mila. Aceasta stare e situatii tre%uie sa ne ea mult e gan it. Fiin #!r%a e familie si impactul mass me ia asupra ei, tre%uie !%ser#at si un alt aspect. Atat familia eca$uta, scan ali$at!are si furni$!are e imagine egra anta, cat si #anat!area mass me ia in acest sens tre%uie sa ne pre!cupe mai mult. Atat cau$a, cat si efectul. Refu$am sa cre em ca se p!rneste in mass me ia e un e#a anume, eli%erat, la #anat!are e imagini c!mpr!mitat!are in spatiul familiei. Pentru ca in Aiserica familia a f!st si este, imp!tri#a, permanent aparata, in rumata pe cat este cu putinta ca sa pastre$e Taina si unitatea ca aruri umne$eiesti. putini, apr!ape el!c, au f!st cei ce nu s)au casat!rit, in %iserica sau acasa, cu pre!t, c(iar si mai inainte e 1>=>. Insa a lipsit si lipseste, in nefericire, cate(e$a, pre!cuparea pentru c!nstienti$area s!til!r sau a&ut!ararea l!r in situatii limita. Pe e alta parte, mass me ia nu are nici ea ! e"perienta prea mare in acest !meniu si nici un e"ercitiu e lucru cu Aiserica in s!cial, in speta in a%!r area familiei ca si celula sacra a #ietii, %inecu#antata si !cr!tita e *umne$eu. Nici n!i, !amenii Aisericii, nu am gasit p!ate caile si lim%a&ul unei c!!perari %enefice am%el!r parti, implicate intr)! lucrare $i it!are. *e aceea, in l!cul unei c!nclu$ii pri#in impactul mass me ia asupra familiei, e ce sa nu luptam, impreuna, sa im%unatatim imaginea familiei in mass me ia si #ice)#ersa8 Caci asa spri&inim f!rmarea f!rmat!rului si regan irea r!lului celui ce prin cu#ant scris, sunet si imagine ne p!ate a uce in fata unei resp!nsa%ilitati c!mune. Aiserica, a#an prin #!catia sa misiunea e a pregati !mul in imensiunea sacra a e"istentei sale, se f!l!seste si tre%uie sa se f!l!seasca e t!ate mi&l!acele umane care)i sunt inga uite. Cate(e$a, mai intai, ca f!rma c!ncreta e e$#aluire a ne#a$utului in Taina umne$eiasca are un r!l eterminant in re esc!perirea e catre t!ti crestinii a marelui a e#ar re#elat. 7e cine Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta. *in cate(e$a c!erenta si atracti#a se esprin e %!gatia sensuril!r si su%limitatea unirii #esnice a cel!r !i prin %inecu#antarea lui *umne$eu. *in unirea sfanta si sfintita in Aiserica se esc!pera iu%irea curata, e$interesata !ri$!ntal, cu putere #erticali$anta si cu efecte s!ciale e"tra!r inare. *in iu%irea curata se re#arsa arul ceresc pe pamant, fructul c!pt al familiei, pruncul care)i t!t una cu #iata. *e! ata cu lucrarea cate(etica, care c!ntinua prin slu&irea umne$eiasca in Sfanta Taina, se esc(i e ce)a e)a !ua usa a lucrarii Aisericii in lume, past!rita familiei, a ica legatura permanenta a acesteia cu familia, in t!ate impre&urarile. O sar%at!are, macar anuala a arului familiei crestine in fiecare par!(ie ar fi un imp!rtant act e in eplinit cu efecte f!arte imp!rtante. *ar Aiserica, in slu&irea ei, are si ! fata esc(isa spre #iit!r, a ica lim%a&ul pr!fetic care este, e fapt, speranta in regenerarea familiei pe temelia a e#arului umne$eiesc si a trairii lui in integralitatea legaturii cel!r !i, in unitate intarita e puterea treimica a relatiei mama)tata)fiu. Tre%uie sa regasim insa si m! alitatea c!ncreta e in#itare a slu&it!ril!r *!mnului la ial!g cu lucrat!rii in mass me ia, care, in f!n , sunt t!t crestini, e multe !ri familii e e"cepti!nala tinuta m!rala.

I entificarea imaginii familiei a e#arate si a crestinului matur !ri a !lescentului cre inci!s #al!ril!r m!rale este un act pr!fun e cre inta si se reali$ea$a prin participarea la #iata Aisericii #a$uta integral, pana in aspectul s!cial. Intr)! astfel e a%!r are mass me ia sa#arseste un act misi!nar unic. 5asirea lim%a&ului c!erentei, n!rmalitatii si iscernamantului intre slu&it!rii *!mnului, (ir!t!niti !ri ne(ir!t!niti, c!n uce ine#ita%il la ! stare e c!municare, e inf!rmare c!recta si e preci$are a sc!pului emersului. a&ut!rul semenului. *in c!municare se naste astfel c!muniunea. C!muniunea e interese in ceea ce pri#este r!lul familiei in n!rmali$area #ietii la n!i si nu numai ne asea$a ine#ita%il, si Aiserica si mass me ia, e aceeasi parte a %arica ei. M! elul acesta, us!r e i entificat, #a fi surprins in f!rta si in imaginea sa reala. Va #!r%i e la sine si #a in#ita la urmarea sa. Aiserica castiga prin #!catia sa f!rmati#a !ameni care, prin interme iul mass me ia, #!r putea prelungi ! cate(e$a atat e necesara n!ua tutur!r. Cu cat se #a apela la mai multe e"emple ale %inelui, cu atat se #a mics!ra spatiul raului, atat in c!nte"tul #ietii e familie, cat si in prelungirea ei in s!cietate, prin t!ate caile e inf!rmare, cu sc!pul e a f!rma !ameni m!rali, trait!ri ai unei #ieti n!rmale, sanat!ase. Sa ne rugam *!mnului sa ne lumine$e in i entificarea acest!r mi&l!ace e influentare in %ine, spre f!l!sul intregii s!cietati. Pre$enta si marturia unei familii a e#arate, asta$i, in s!cietate este cea mai %una cale e urmat in #iata. Influenta familiei ec(ili%rate in %ine nu are limite. Si mass me ia se #a inspira, sunt sigur, in astfel e e"emple. Si n!i, impreuna cu mass me ia, #!m limita efectul sugestiil!r prea negati#e in &urul n!stru %ine stiin ca raul se pr!paga mult mai repe e ecat %inele, cum spune intelept ! $icala r!maneasca. $inele face putin z omot, iar z omotul putin $ine. Sa ne a&ute *!mnul sa nu mai facem pu%licitate raului in &urul c!mplicatel!r pr!%leme ale familiei. Sa ramanem cu imaginea unei mai %unei c!municari pentru c!muniune autentica si in ceea ce pri#este familia si in perimetrul marii familii eclesiale, cu e"tin ere in intreaga s!cietate. R Casian, Episc!pul *unarii e D!s.